 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Relatia reciproca dintre politica si economie
|
|
Pluralismul - forma a liberalismului privind relatiile dintre grupurile de interes si stat |
|
| Am vazut ca pluralismul si corporatismul sunt doua variante sau moduri de a concepe si de a pune in practica relatiile dintre grupurile de interes si stat in scopul realizarii unor obiective economice si politice. Daca in cazul corporatismului - asa cum s-a aratat - exista relatii extinse intre cele doua categorii de organizatii desfasurate intr-un cadru institutional adecvat penAŽtru a realiza intelegeri pe baza de negocieri, aceasta nu inseamna insa ca in cazul pluralismului relatiile dintre grupuri si stat sunt inexistente. Asemenea relatii exista in toate tarile democratice. Ceea ce trebuie subliniat aici este faptul ca relatiile pluraliste au alte caracteristici decat cele corporatiste date tocmai de diferentele care apar in urmatoarele patru criterii principale2: » structura de reprezentare a intereselor; » relatiile dintre grupuri; » rolul jucat de grupuri in relatie cu statul in procesul politic; » metodele si actiunile adoptate de catre stat si de catre grupurile de interes pentru realizarea obiectivelor politice si economice. Tinand seama de faptul ca aceste elemente sau criterii definesc asa-numi-tele retele politice specifice, analizele ative care se fac le privesc tocAŽmai pe acestea. Pe baza analizelor efectuate, Atkinson si Coleman au evidentiat aparitia in cadrul pluralismului a doua tipuri de retele de politici care exprima relaAŽtiile dintre stat si grupuri de interes. Ei numesc aceste retele pluralism de presiune si pluralism sponsorizat sau clientelar. Pluralismul de presiuneIn cadrul acestui tip de pluralism grupurile de interes au un astfel de sistem de organizare si de functionare incat principalul lor mod de actiune, pentru a-si atinge scopul, este cel de a face presiuni asupra patronatului si asupra puterii publice. De aici si denumirea de pluralism de presiune. In cadrul aceestui tip de retele grupurile de interes organizate opereaza in cea mai mare parte autonom si disparat, fara sa reuseasca sa se integreze intr-un sistem de reprezentare mai cuprinzator. Aceste grupuri sunt puternic diferentiate, ingust specializate si adeseori concurente datorita existentei mai multor organizatii in cadrul aceluiasi domeniu (ramura); grupurile se afla in stare de concurenta reciproca pentru noi aderenti (membri) ca si in ce priveste atitudinile adoptate fata de stat, unele fiind mai intransigente si mai spectaculoase decat altele prin revendiAŽcarile formulate si prin metodele adoptate pentru a-si crea popularitate si a atrage noi membri. Cultivand si dezvoltand activitati mai mult intr-un mod disparat decat concertat si folosind ca principal mijloc de actiune metoda presiunilor, gruAŽpurile de interes organizate raman in afara procesului de luare a deciziilor politice intr-un cadru institutional dinainte convenit. Atkinson si Coleman subliniaza ca in scurt timp dupa alegeri, grupurile de interes, in activitatea lor, devin mult mai atente cu politicienii decat cu biroAŽcratii si adeseori ele recurg mai degraba la aplicarea unor presiuni politice decat la presiuni economice1 pentru a determina anumite decizii. Pluralismul sponsorizat sau clientelar Structura de organizare si de reprezentare a grupurilor de interes este aproximativ asemanatoare cu cea a pluralismului de presiune. Ceea ce face sa se deosebeasca de acesta din urma este faptul ca la pluralismul sponsorizat anumite grupuri de interes organizate, mai puternice, sunt cuprinse in proceAŽsul de formulare si de aplicare a diferitelor politici salariale, de silizare, industriale s.a. Este vorba de grupuri de interes individuale fara reprezenAŽtare foarte cuprinzatoare dar care detin monopolul domeniilor respective (energie electrica, minerit, cai ferate etc.) si care vin in contact cu guvernul sau cu agenti publici slabi. Grupurile respective reusesc sa impuna obtinerea si pastrarea anumitor privilegii printr-o protectie politica speciala. In acest caz este vorba de practicarea unui sistem de privilegii de care beneficiaza anumite grupuri carora le este acordat un statut special in virtutea asocierii lor cu activitatile statului1. Exemplul tipic de pluralism sponsorizat din Romania ni-l ofera relatiile cu autoritatile publice pe care le-au avut in anii 1990-l996 sindicatele miniere din lea Jiului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
