StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Relatia reciproca dintre politica si economie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Pluralismul - forma a liberalismului privind relatiile dintre grupurile de interes si stat



Am vazut ca pluralismul si corporatismul sunt doua variante sau moduri de a concepe si de a pune in practica relatiile dintre grupurile de interes si stat in scopul realizarii unor obiective economice si politice. Daca in cazul corporatismului - asa cum s-a aratat - exista relatii extinse intre cele doua categorii de organizatii desfasurate intr-un cadru institutional adecvat penAŽtru a realiza intelegeri pe baza de negocieri, aceasta nu inseamna insa ca in cazul pluralismului relatiile dintre grupuri si stat sunt inexistente. Asemenea relatii exista in toate tarile democratice. Ceea ce trebuie subliniat aici este faptul ca relatiile pluraliste au alte caracteristici decat cele corporatiste date tocmai de diferentele care apar in urmatoarele patru criterii principale2:


» structura de reprezentare a intereselor;
» relatiile dintre grupuri;
» rolul jucat de grupuri in relatie cu statul in procesul politic;
» metodele si actiunile adoptate de catre stat si de catre grupurile de interes pentru realizarea obiectivelor politice si economice.
Tinand seama de faptul ca aceste elemente sau criterii definesc asa-numi-tele retele politice specifice, analizele ative care se fac le privesc tocAŽmai pe acestea.
Pe baza analizelor efectuate, Atkinson si Coleman au evidentiat aparitia in cadrul pluralismului a doua tipuri de retele de politici care exprima relaAŽtiile dintre stat si grupuri de interes. Ei numesc aceste retele pluralism de presiune si pluralism sponsorizat sau clientelar.
Pluralismul de presiuneIn cadrul acestui tip de pluralism grupurile de interes au un astfel de sistem de organizare si de functionare incat principalul lor mod de actiune, pentru a-si atinge scopul, este cel de a face presiuni asupra patronatului si asupra puterii publice. De aici si denumirea de pluralism de presiune. In cadrul aceestui tip de retele grupurile de interes organizate opereaza in cea mai mare parte autonom si disparat, fara sa reuseasca sa se integreze intr-un sistem de reprezentare mai cuprinzator.
Aceste grupuri sunt puternic diferentiate, ingust specializate si adeseori concurente datorita existentei mai multor organizatii in cadrul aceluiasi domeniu (ramura); grupurile se afla in stare de concurenta reciproca pentru noi aderenti (membri) ca si in ce priveste atitudinile adoptate fata de stat, unele fiind mai intransigente si mai spectaculoase decat altele prin revendiAŽcarile formulate si prin metodele adoptate pentru a-si crea popularitate si a atrage noi membri.
Cultivand si dezvoltand activitati mai mult intr-un mod disparat decat concertat si folosind ca principal mijloc de actiune metoda presiunilor, gruAŽpurile de interes organizate raman in afara procesului de luare a deciziilor politice intr-un cadru institutional dinainte convenit.
Atkinson si Coleman subliniaza ca in scurt timp dupa alegeri, grupurile de interes, in activitatea lor, devin mult mai atente cu politicienii decat cu biroAŽcratii si adeseori ele recurg mai degraba la aplicarea unor presiuni politice decat la presiuni economice1 pentru a determina anumite decizii.


Pluralismul sponsorizat sau clientelar
Structura de organizare si de reprezentare a grupurilor de interes este aproximativ asemanatoare cu cea a pluralismului de presiune. Ceea ce face sa se deosebeasca de acesta din urma este faptul ca la pluralismul sponsorizat anumite grupuri de interes organizate, mai puternice, sunt cuprinse in proceAŽsul de formulare si de aplicare a diferitelor politici salariale, de silizare, industriale s.a. Este vorba de grupuri de interes individuale fara reprezenAŽtare foarte cuprinzatoare dar care detin monopolul domeniilor respective (energie electrica, minerit, cai ferate etc.) si care vin in contact cu guvernul sau cu agenti publici slabi. Grupurile respective reusesc sa impuna obtinerea si pastrarea anumitor privilegii printr-o protectie politica speciala. In acest caz este vorba de practicarea unui sistem de privilegii de care beneficiaza anumite grupuri carora le este acordat un statut special in virtutea asocierii lor cu activitatile statului1.
Exemplul tipic de pluralism sponsorizat din Romania ni-l ofera relatiile cu autoritatile publice pe care le-au avut in anii 1990-l996 sindicatele miniere din lea Jiului.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre relatia reciproca dintre politica si economie

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare