StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a stapani AFACERILE!
CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atâst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » CONTABILITATE » contabilitate financiara
Trimite articolul prin email Contabilitatea operatiilor privind ciclul de exploatare : Contabilitate financiara Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Contabilitatea operatiilor privind ciclul de exploatare



CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND CICLUL DE EXPLOATARE



Operatiile ciclului de exploatare efectuate de o intreprindere se identifica cu operatiile cu caracter ordinar si repetitiv pe termen scurt si care contribuie la realizarea obiectului de activitate.





Contabilitatea operatiilor comerciale

Cumpararile si vanzarile


Factura este documentul comercial care descrie in termeni generali tranzactiile de vanzare-cumparare efectuate intre doi agenti economici: unul numit furnizor, pentru care operatia reprezinta o vanzare, iar celalalt, numit client, pentru care aceeasi operatia reprezinta cumparare. Factura se intocmeste de furnizor in trei exemplare si serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inr 545i82f egistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Factura este un formular tipizat si cu regim special de inscriere si numerotare.


Vanzare-cumparare pe credit

Vanzare de produse finite

Vanzare de marfuri, pe credit si cu plata imediata


Facturi care comporta reduceri si majorari

Derularea tranzactiilor de vanzare –cumparare presupune operarea cu reduceri de pret destinate sa plateasca fidelitatea unui client, nerespectarea intocmai a unor clauze contractuale, achitarea inainte de termen a unei datorii.

In literatura de specialitate si in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reducere de pret:

reduceri de natura comerciala care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;

reduceri de natura financiara care poarta denumirea de sconturi.


In categoria reducerilor comerciale se include: rabatul, remiza si risturnul.

Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de conformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului.

Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate cu acelasi cumparator pe o perioada determinata.

Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala.

Sub aspectul metodologic de calcul si contabilizate trebuie retinute urmatoarele reguli:

toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;

reducerile comerciale premerg reducerile financiare;

reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra netului anterior;

scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul comercial;

taxa pe valoarea adaugata se calculeaza la ultimul “net” determinat si se aduna cu acesta pentru a obtine totalul facturii;

reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare-cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza nici la furnizor, nici la client;

reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la cel care il acorda (furnizorul) si ca venit financiar la cel care il primeste.


Exemplu:

Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzare de marfuri este de 1.800.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 100.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 1.000.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%, TVA 19%.


Val bruta a marfurilor vandute     1.800.000

(-) rabat

1.700.000

(-) remiza 1 (pentru vanzari superioare

sumei de 1.000.000 lei): 1.700.000 x 5%                     

1.615.000

(-) remiza 2 (pentru importanta clientului)

1.615.000 x 10% 161.500

NET COMERCIAL                               1.453.500

(-) scont de decontare: 1.453.000 x 2%                       

NET FINANCIAR                                1.424.430

TVA: 1.424.430 x 19%


In contabilitatea furnizorului:

= %

411 Clienti          707 Venituri din vanzarea marfurilor

667 Cheltuieli privind                            4427 TVA colectata

sconturile acordate

In contabilitatea clientului:

% = 401 Furnizori



371 Marfuri

4426 TVA deductibila


401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi

acordate




Reduceri de pret efectuate dupa facturare

In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior facturarii, deci dupa derularea tranzactiei de vanzare-cumparare. Conform acestei uzante, reducerile comerciale si financiare fac obiectul unor facturi de reducere.

Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale.


Exemplu: la sfarsitul anului furnizorul “x” trimite clientului “z” o factura de reducere reprezentand risturnuri in suma de 1.000.000 lei, TVA 19%, aferente livrarilor efectuate.


in contabilitatea clientului “z”:

401 Furnizori    = % 1.190.000

371 Marfuri 1.000.000

4426 TVA deductibila 190.000


in contabilitatea furnizorului “x”:

= 411 Clienti 1.190.000

707 Venituri din

vanzarea marfurilor 1.000.000

190.000


Atunci cand reducerile financiare sunt acordate ulterior, sconturile sunt contabilizate similar facturilor initiale, adica sunt contabilizate cheltuieli financiare, la furnizorul care le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi.


Mecanismul TVA

TVA este un impozit indirect asupra consumului de bunuri si servicii, oricare ar fi provenienta lor, din productie indigena sau din import. Fiind un impozit pe consum, cel care suporta aceasta sarcina fiscala este consumatorul final, intreprinderea avand rolul de a colecta si varsa la bugetul statului taxa pe valoare adaugata.



Probleme de evaluare si gestiune a stocurilor

La intrarea in patrimoniu, stocurile sunt evaluate in functie de modalitatea lor de dobandire, astfel:

Pentru stocurile din cumparari evaluarea se face la cost de achizitie.

Pentru stocurile din productie proprie (produse finite, semifabricate, ambalaje, productia in curs de executie) evaluarea se face la cost de productie.

Reglementarile contabile romanesti mentioneaza ca stocurile din cumparari sau/si din productia proprie pot fi evaluate si la pretul standard (prestabilite), stabilite pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu conditia inregistrarii distincte a abaterilor fata de costul standard de achizitie sau de productie, dupa caz.

Pentru stocurile provenite din aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit (plus in gestiune, donatii primite etc.) evaluarea se face la valoarea de utilitate (valoarea actuala) a stocului respectiv.

Evaluarea iesirilor de stocuri, prin consum sau vanzare se realizeaza in functie de natura elementului considerat.

Stocurile pot fi:

stocuri identificabile;

stocuri interschimbabile sau fungibile.

Stocurile identificabile sunt bunuri individualizabile pentru fiecare articol sau categorie de bunuri, atat in momentul intrarii in patrimoniu cat si al stocarii si iesirii din stoc.

Stocurile fungibile sunt bunuri care in interiorul fiecarei categorii nu sunt in mod unitar identificabile, dupa intrarea lor in depozit. Metodele de evaluare in cazul acestor stocuri sunt:

metoda costului mediu ponderat;

metoda primei intrari – primei iesiri;

metoda ultimei intrari – primei iesiri.


Pentru prezentarea fiecarei metode – pag. 72 – 83 din lucrarea “Tratat de contabilitate financiara”, autori N. Feleaga. I.. Ionascu


Contabilitatea efectelor comerciale

Efectele de comert sunt titluri negociabile care reprezinta creante decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

In practica tarilor cu economii de piata, gama de efecte comerciale este diversa: cel mai vechi este cambia, care, prin forma sa, este un act de comert; biletul la ordin semnat de un comerciant este supus unei reglementari foarte apropiate cambiei; warantul este un bilet garantat printr-un gaj; cecul desi este un act de comert prin forma sa se bucura de o legislatie actuala copiata dupa cea referitoare la cambie.


Cambia este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator, da un ordin unei alte persoane, numita tras sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numite beneficiar.



Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita; ea trebuie sa rezulte cu precizie din textul cambiei care trebuie sa contina ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta poate fi: la vedere; la un anumit timp de la vedere; la un anumit timp de la data emiterii; la o data fixa.

Cambia indeplineste o tripla functionalitate:

functia de instrument de incasare la initiativa creditorului;

functia de instrument de credit, ceea ce in limbaj financiar, poarta numele de mobilizare a creantelor comerciale (aceasta functie apare in cazul in care tragatorul, beneficiarul sau posesorul sconteaza efectul comercial, ceea ce presupune ca, o data cu prezentarea efectului la banca, sa-I fie creditata suma inscrisa in cambie). Scontarea este o operatie de credit prin care banca pune la dispozitia posesorului unui efect comercial neajuns la scadenta suma corespunzatoare inscrisului, percepandu-i un comision;

functia de instrument de plata, atunci cand posesorul cambiei prezinta cambia ca mijloc de decontare unui creditor al sau. Posesorul cambiei care nu este platibila la vedere trebuie sa o prezinta la plata in ziua scadentei sale sau la cel mult doua zile de la aceasta.


Cambia poate fi transmisa in urmatoarele moduri:

prin gir: cambia care cuprinde sau nu mentiunea “la ordin” poate fi transmisa prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane numita giratar toate drepturile izvorand din cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant. Toate mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac pe versoul acestuia, de unde si denumirea de andosare.

Prin cesiunea de creanta ordinara: daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea “nu la ordin”, titlul se transmite prin cesiune de creanta ordinara. O cambie poate fi avalizata. Avalul reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau semnatar al cambiei (avalistul), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de o cambie (avalizatul).


Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitate de creditor.

Principalele operatii generate de gestiunea efectelor comerciale:


a)      crearea efectelor de comert


exemplu: la data de 31 martie N furnizorul X trage asupra clientului y o cambie de 2.000.000 lei, mobilizand astfel o creanta anterioara


in contabilitatea furnizorului:


413 “Efecte de primit”              = 411 “Clienti” 2.000.000


in contabilitatea clientului:


401 “Furnizori”                         = 403 “Efecte de platit” 2.000.000


Furnizorul poate sa traga o cambie al carei beneficiar este in acelasi timp unul din proprii creditori.

Exemplu: intreprinderea X cumpara marfuri in valoare de 2.000.000 lei, TVA 19%, de la furnizorul Y; totodata, ea vinde marfuri clientului Z, la un pret de vanzare de 2.440.000 lei (inclusiv TVA). Intreprinderea X trage o cambie de 2.440.000 lei asupra lui Z, cu scadenta de 60 de zile, beneficiarul acesteia fiind intreprinderea Y.

In contabilitatea intreprinderii X se inregistreaza:

vanzarea de marfuri, pe baza facturii, clientului Z:


411 “Clienti”                       = % 2.440.000

2.000.000

Venituri din vanzarea marfurilor

440.000

TVA colectata


achizitia de marfuri de la furnizorul Y:


= 401 2.440.000

Furnizori


Marfuri


TVA deductibila




tragerea unei cambii asupra clientului Z avand ca beneficiar intreprinderea Y (furnizorul Y ordona intreprinderii X tragerea unei cambii asupra clientului Z):


= 411 2.440.000


b)      decontarea efectelor comerciale se poate face fie prin incasarea directa de catre tragator sau beneficiarul efectului, a contravalorii acestora, fie ca urmare a incasarii prin banci, in urma operatiei de girare.


Decontarea directa cu trasul

Beneficiarul unei cambii incaseaza la 31 martie, in numerar, la domiciliul trasului, contravaloarea acestuia, in suma de 900.000 lei.


in contabilitatea beneficiarului cambiei:


= 413 900.000

Casa in lei     Efecte de primit


in contabilitatea trasului:


= 5311 900.000

Efecte de platit          Casa in lei


Decontarea prin intermediul unei unitati bancare:

In ziua de 15 martie N, beneficiarul unei cambii gireaza la banca B1, in vederea incasarii, efectul respectiv (scadent la 30 aprilie) asupra trasului care are un cont de disponibilitati la banca B2. Valoarea cambiei este de 3.000.000 lei. Beneficiarul este avizat de banca, in ziua de 5 mai, asupra incasarii si retinerii unui comision de 150.000 lei aferent efectuarii operatiunii.


in contabilitatea beneficiarului:

5 mai N

% = 413 3.000.000

Efecte de primit


Conturi la banci in lei


Cheltuieli cu serviciile bancare

si asimilate


in contabilitatea trasului:


= 5121 3.000.000

Efecte de platit              Conturi la banci in lei



Circulatia efectelor comerciale se realizeaza prin operatiile de girare, nevizand decat beneficiarii succesivi ai acestor creante mobilizate.



Girari la ordinul tertilor:

in contabilitatea girantului:

401 = 413 3.800.000

in contabilitatea giratarului:

413 = 411 3.800.000


Efecte remise spre scontare si scontarea acestora:

Scontarea permite purtatorului (tragatorul) unui efect comercial sa mobilizeze creanta reprezentata de acest inscris inainte de scadenta sa. Cambia este supusa girarii la ordinul unitatii bancare care devine proprietara pana la scadenta, in schimbul platii imediate a nominalului inscrisului diminuat cu dobanzile aferente (calculate in functie de scadenta) si cu diversele comisioane. Suma retinuta de banca vine sa remunereze serviciile pe care aceasta le presteaza purtatorului efectului, si poarta numele de agio.


% = 413 Efecte de primit

5121 Conturi la banci in lei

666 Cheltuieli privind dobanzile









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact