StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Forma actului juridic civil

Forma actului juridic civil


Definitie si terminologie


Forma actului juridic reprezinta acea conditie care consta in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civi 121h75b l concret.

Din punct de vedere terminologic, forma actului juridic civil are doua sensuri;



- stricto sensu, prin forma actului juridic civil se intelege tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice care este substanta actului juridic civil, acest sens este guvernat de principiul consensualismului.

- lato sensu, prin forma actului juridic civil se inteleg trei cerinte de forma impuse actului juridic civil: forma ceruta pentru chiar valabilitatea actului juridic civil (forma ad validitatem) sau ad solemnitatem); forma ceruta pentru probarea actului juridic (forma ad probationem); forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti.





Principiul consensualismului


Prin acest principiu, intelegem ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul juridic sa ia fiinta in mod valabil din punct de vedere al formei, care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice.

Intr-o alta formulare, prin principiul consensualismului nu este consacrat expres cu caracter general de catre Codul civil. Existenta sa neindoielnica este dedusa din doua imprejurari:

- prima ar fi aceea ca principiul consensualismului este reglementata pentru anumite acte juridice civile (contractul de vanzare-cumparare reglementat in art. 1295 din Codul Civil):

- a doua imprejurare ar fi aceea ca legea civila consacra expres exceptiile de la principiul consensualismului si care, in esenta, sunt cele trei cerinte ale formei actului juridic civil, adica forma ad validitatem, ad probationem si forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti.


Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil


A. In functie de consecintele juridice ale nerespectarii conditiilor, distingem:

forma ceruta ad validitatem, a carei nerespectare atrage nulitatea actului;

forma ceruta ad probationem, a carei nerespectare atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba;

forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a carei nerespectare atrage inopozabilitatea actului;

B. Dupa criteriul izvorului, care cere o anumita forma actului juridic civil concret, distingem:

forma impusa de legea civila;

forma conventionala impusa de acordul parintilor pentru a exterioriza o anumita forma de vointa.


Forma ceruta ad validitatem


A. Notiune


Prin forma ad validitatem intelegem acea conditie esentiala ceruta de lege pentru valabila incheiere a unui act juridic si care consta in exteriorizarea manifestarii de vointa a partilor cu o anumita solemnitate, de obicei forma scrisa, autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Actele juridice, care necesita indeplinirea anumitor conditii de forma pentru a fi valabile, se numesc acte solemne sau formale (ex. testamentul, revocarea expresa a legatelor, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar etc.).


B. Caracterele juridice ale formei ad validitatem


este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare este sanctionata cu nulitatea absoluta;

este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act juridic solemn savarsit in mod tacit;

este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de exteriorizare a vointei lor si numai pe aceea prevazuta de lege;

este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.





C. Conditii care trebuie respectate pentru asigurarea

formei ad validitatem


intregul continut al actului juridic civil (si clauzele esentiale si cele neesentiale), trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa, nefiind admis asa-numitul act per relationemin care pentru determinarea continutului sau se face trimitere la o sursa externa;

actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna (ex. mandatul dat pentru incheierea unui act juridic solemn trebuie sa fie dat prin procura autentica);

uneori actul care determina ineficacitatea actului solemn, trebuie in principiu sa imbrace si el forma solemna (exceptie face legatul care poate fi revocat si tacit).


D. Aplicatii ale formei ad validitatem


Principalele acte solemne pentru care forma ad validitatem este ceruta de lege sunt:

contractul de donatie (art. 813 din Codul Civil dispune ca donatia se poate face doar prin act autentic);

testamentul (art. 858 dispune ca un testament poate fi sau olograf (scris de mana) sau facut prin inscris autentic);

contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr. 31 / 1990;

casatoria;

conventia de constituire a unui drept de ipoteca (art. 1172 Cod Civil);

actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca acesta este situat in intravilan sau extravilan (Legea nr. 54 / 1998);

exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia copilului de o persoana sau o familie propusa de Comisia pentru Protectia Copilului (Ordonanta nr. 25 / 1997) etc.


Forma ceruta ad probationem


A. Notiune


Prin forma ceruta ad probationem se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic civil. Sanctiunea nerespectarii formei cerute de art. 1180 din Codul Civil nu consta in nevalabilitatea actului, ci numai in imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba.


B. Caracterele juridice ale formei ad probationem


este obligatorie, iar nu facultativa;

nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;

reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului.


C. Aplicatii ale formei ad probationem


In Codul Civil nu exista un text care sa enumere situatiile in care forma scrisa este ceruta ad probationem, insa exista o serie de dispozitii legale care fac aplicatii acestei cerinte:

- contractul de locatiune (art. 1416 Cod Civil);

- tranzactia (art. 1705 Cod Civil);

- depozitul voluntar (art. 1597 Cod Civil);

Forma ad probationem mai poate fi instituita pentru o anumita categorie de acte juridice civile, si anume cele care au ca obiect o suma mai mare decat cea prevazuta de art. 1191 alin. 1 din Codul Civil.


Forma pentru opozabilitate fata de terti


A. Notiuni si trasaturi


Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti consta in acele formalitati care sunt necesare potrivit legii pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea actului juridic civil, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti prezinta urmatoarele trasaturi:

- se justifica ideea de protectie a tertilor;

- este obligatorie si nu facultativa;

- nerespectarea acestei forme atrage sanctiunea inopozabilitatii actului juridic, astfel, actul produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti, ceea ce inseamna ca partile nu pot invoca in fata tertilor drepturile izvorate din acel act.


B. Aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitatea fata de terti


Mentionam, cu titlu de exemplu, cateva din principalele aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitatea fata de terti:

publicitatea imobiliara prin cartile funciare (art. 21 din Legea nr. 7 / 1996);

publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale mobiliare (Legea nr. 99 / 1999);

inregistrarea prevazuta de lege in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (Legea nr. 64 / 1991 si Legea nr. 129 / 1992);

inregistrarile si publicitatea prevazuta de Legea nr. 31 / 1990 la Registrul Comertului);

inregistrarea contractelor de arendare in conditiile prevazute de legea arendarii nr. 16 / 1994 etc.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact