StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept general
Trimite articolul prin email Procesul de asistenta si consiliere : Drept general Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Procesul de asistenta si consiliere



PROCESUL DE ASISTENTA SI CONSILIERE


Procesul de asistenta si consiliere demareaza la cererea persoanei aflate in evidenta unui serviciu de reintegrare sociala si supraveghere si se finalizeaza in mod normal in momentul atingerii obiectivelor planului de asistenta si consiliere (existand si situatiile exceptionale cand acest proces inceteaza inainte de atingerea obiectivelor, fie la cererea clientului, fie la initiativa consilierului)

Procesul de asistenta si consiliere are o desfasurare in timp, sub forma a patru stadii: (1) Construirea relatiei “consilier-client”, (2) Investigarea, (3) Elaborarea si implementarea planului de asistenta si consiliere si (4) Evaluarea eficientei interventiei.




Intrucat primul si ultimul stadiu reprezinta aspecte general valabile si utilizeaza principii

omniprezente in toate dimensiunile de interventie ale serviciului de reintegrare sociala si supraveghere, vom insista in acest capitol doar asupra celor doua stadii care particularizeaza activitatea de asistenta si consiliere si anume: “evaluarea” si “planul de asistenta si consiliere”.


Intr-o prezentare grafica succinta, procesul de asistenta si consiliere ar arata in felul urmator:



RELATIE



CLIENTUL                                                                   CONSILIERUL


EVALUARE INITIALA


DIAGNOSTIC

CONCLUZIE


PLAN DE ACTIUNE


PRACTICA

(IMPLEMENTAREA PLANULUI)



EVALUAREA



FINALIZAREA REVIZUIREA UN NOU PLAN



Evaluare


Din ratiuni de aplicabilitate, vom aborda stadiul evaluarii din cadrul procesului de asistenta si consiliere sub forma cautarii si relevarii unor raspunsuri la intrebarile: CINE sunt persoanele investigate CE se investigheaza?, DE CE este importanta investigarea ?, CUM se realizeaza investigarea?


II.1.1.CINE sunt persoanele investigate pentru a fi incluse in procesul de asistenta si consiliere?


EXERCITIU (2 grupuri)


SARCINA


Instructiuni: Enumerati elementele tipice, caracteristicile grupului de clienti de care se ocupa serviciul de reintegrare sociala si supraveghere, sub forma unui inventar de raspunsuri la urmatoarele intrebari:


Grup I: “CINE SUNT persoanele care pot solicita asistenta si consiliere din partea SRSS ?”


Grup II: “CUM SUNT persoanele care solicita asistenta si consiliere din partea SRSS ?”


REZULTAT


CINE SUNT persoanele care pot solicita asistenta si consiliere din partea SRSS ?

Persoane aflate in supravegherea SRSS, in baza unei hotarari judecatoresti definitive (SRSS fiind nominalizat de instanta pentru supravegherea modului in care persoana respecta masurile si obligatiile prevazute de lege si dispuse de instanta in sarcina sa, in baza art. 863 alin.1 C.p., art. 863 alin.3 Cp, art. 103 alin.3 C.p.)

Persoane aflate in detentie si persoane liberate, in baza Protocolului de colaborare dintre DGP-DRSS/2003

Persoane a caror pedeapsa sau masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare a fost gratiata prin Legea 543/2002 modificata si completata prin 454i85e O.U. 18/2003

CUM SUNT persoanele care solicita asistenta si consiliere din partea SRSS ?

Persoane cu nivel scazut al instructiei scolare

Persoane cu dificultati existentiale

Persoane care nu au un proiect de viata bine structurat

Persoane care nu au o retea de suport social solida

Persoane angrenate intr-un sistem relational defectuos


CONCLUZII

Grupul beneficiarilor potentiali ai procesului de asistenta si consiliere include toate categoriile de persoane ce formeaza obiectul de activitate al serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere, reglementat prin OG 92/2000, HG 1239/2000, Legea 129/2002 si alte documente cu valoare strategica elaborate de MJ-DRSS.


Grupul beneficiarilor reali ai procesului de asistenta si consiliere include persoane care au solicitat implicarea SRSS in procesul lor de reintegrare sociala, care au un set de caracteristici comune  (din care au fost enumerate cateva anterior, cu titlu exemplificativ) dar si o serie de elemente diferentiatoare(cuantumul si calitatea resurselor, motivatia de schimbare, perspectivele de reintegrare)






CE se evalueaza ?


Finalitatea procesului de asistenta si consiliere fiind reintegrarea sociala a persoanei care a savarsit infractiuni, printr-o formulare generica am putea afirma ca se investigheaza tot ceea ce este relevant pentru procesul de reintegrare sociala. Exhaustivul este insa generator de anxietate, prin imposibilitatea consilierului de a-l atinge. De aceea, in procesul de asistenta si consiliere, investigarea este ghidata de 10 arii majore, date consilierului ca potential semnificative, lui revenindu-i rolul de a descoperi impreuna cu clientul elementele constitutive ale fiecarei arii si ponderea semnificatiei fiecarui element in procesul de reintegrare sociala.


ARII DE INVESTIGARE

ELEMENTE  SEMNIFICATIVE


I. COMPORTAMENTUL INFRACTIONAL

Natura, tipul infractiunii

Antecedentele penale, condamnarile anterioare, modalitatea de executare

Momente de decizie, rolul jucat in comiterea infractiunii, pozitia in grup, contributia (in ce masura I-a apartinut initiativa)

Starea mentala/emotionala in momentul comiterii, gradul de raspundere

Sentimente/ganduri in timpul comiterii infractiunii

Accesorii si influente (ex. utilizarea de unelte, arme; influenta alcoolului, drogurilor)

Legatura cu victima, atitudinea imediata si ulterioara fata de victima (regret, remuscare, mustrari de constiinta, repararea daunelor), disponibilitatea de a participa la un proces de mediere/impacare

Reactii din partea mediului (acceptare, etichetare, blamare), reactiile clientului la reactiile din partea mediului

Riscul de recidiva

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

II.

LOCUL DE MUNCA

Activitati curente, tipul muncii, forma de prestare, cine este angajatorul

Relatii la locul de munca, atitudinea fata de autoritati si fata de colegi, nivelul abilitatilor sociale

Istoricul locurilor de munca in ultimii 5 ani, motivele fluctuatiei, experienta locului de munca actual



Piedici, dorinte, asteptari, perspective

Oportunitati/restrictii in obtinerea altui loc de munca

Legatura dintre locul de munca si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare a comportamentului

III.NIVELUL DE INSTRUCTIE SI EDUCATIE

Pregatirea actuala (elev, student, curs de calificare) si istoricul pregatirii (cursuri, diplome, intreruperi, situatia scolara, performante, esecuri)

Relatii cu profesorii, colegii, locul ocupat in grup

Implicarea parintilor in pregatire, atitudinea fata de procesul de pregatire

Cum resimte tipul si nivelul pregatirii pe care o detine sau o urmeaza

Cum resimte tipul si nivelul educatiei pe care a primit-o

Oportunitati/restrictii legate de procesul de pregatire si educatie

Legatura dintre educatie/pregatire si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

IV.

TIMPUL LIBER

Modalitati de petrecere a timpului liber (organizat in centre pentru tineret, discoteca, bar, cafenele, localuri care predispun la consumul de droguri, sali de jocuri mecanice sau electronice, bufete/fast food, hoinareala, cu prietenii, acasa, hobby-uri, sport/cluburi sportive)

Orarul, abilitatea de organizare a timpului personal

Relatiile sociale

Cum resimte timpul liber

Legatura dintre petrecerea timpului liber si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

V.

SITUATIA FINANCIARA

Sursele si nivelul venitului

Precizarea cheltuielilor (fixe, de intretinere, rezerve, bani de buzunar)

Datorii, creditori, garantii pentru plata datoriilor, intarzaieri de plata, restante

Modalitati de plata a datoriilor (periodicitate, prin intermediul carei institutii, persoane)

Modalitati de folosire a banilor

Cum resimte propria situatie financiara

Legatura dintre situatia financiara si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

VI.

LOCUINTA

Conditii de locuit (proprietate, chirie, pensiune, cu parintii, camin/adapost, cu prietenii, pe strada)

Incercari de a obtine o locuinta, rezultate inregistrate

Relatii cu persoanele cu care locuieste ( conflicte, nivelul abilitatilor sociale)

Cum resimte propria situatie locativa

Legatura dintre situatia locativa si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

VII.

SANATATEA FIZICA

Probleme legate de sanatate (tratamentul sub care se afla, periodicitatea controalelor medicale, atitudinea fata de starea sanatatii sale)

Restrictii privind functionarea (disabilitati locomotorii sau afectiuni cronice)

Cum resimte propria stare de sanatate

Legatura dintre stare de sanatate fizica si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

VIII.

SANATATEA MINTALA /EMOTIONALA

Natura problemelor mintale/emotionale

Problemele sunt tratate, cum si de catre cine, istoricul tratamentului (ambulatoriu, rezidential), documente care sa ateste problemele

Restrictii privind functionarea (natura, intensitatea problemei)

Aspecte conexe (lipsa abilitatilor sociale, stress, tensiune, agresivitate, conflicte, anxietate, depresie, ganduri sau tentative de suicid)

Felul cum resimte sanatatea sa mentala/dezvoltarea sa emotionala (cu luarea in considerare si a aspectelor culturale)

Legatura dintre stare de sanatate mintala/emotionala si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala


IX.

DEPENDENTELE (ALCOOL; DROGURI, JOCURI DENOROC)



Date privind consumul (tipul substantei/cantitatea/frecventa)

Costurile consumului (materiale, fiziologice, psihologice, sociale)

Istoricul consumului si istoricul tratamentului

Modificari comportamentale sub incidenta dependentei

Legatura dintre dependenta si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala

X.

RELATIILE

Structura familiei

Situatia familiala (pozitia , atmosfera, relatiile, problemele intrafamiliale)

Stilul parental, modul de crestere, climatul pedagogic

Valorile promovate si restrictiile impuse

Reteaua sociala (rude, prieteni) si natura problemelor de relationare (inclusiv aspecte legate de viata sexuala)

Felul cum resimte problemele sale de relationare

Nivelul si tipul abilitatilor sociale

Legatura dintre sistemul relational in care este angrenat si infractiune

Disponibilitatea si posibilitatile de schimbare comportamentala



Mentiuni:


In evaluarea  area tuturor celor zece arii, este dezirabila coroborarea informatiilor oferite de client cu informatiile obtinute din alte surse (parinti, colegi, prieteni, specialisti)

In investigarea Ariei VIII “Sanatatea mintala si emotionala” este importanta consultarea consilierului cu specialisti (psihologi, psihiatri), in privinta urmatoarelor elemente:

a). Date privind anamneza (istoricul sanatatii)

contacte cu servicii psihologice/psihiatrice (intra/extraspital)

contacte cu serviciile de ingrijire a persoanelor cu handicap mintal

probleme serioase de dependenta

multe contacte cu sistemul judiciar

istorie indelungata si problematica in institutii de protectie a copilului sau in regim institutionalizat

tratamentul neuroleptic

b). Date privind comportamentul in situatii de stress sau criza, observarea unor simptome precum:

refuz total al oricarui contact

ignorarea contactului

modalitate gresiva de a stabili un contact

atitudine defensiva, suspiciune extrema

agitatie sau rigiditate psihomotorie puternica

ganduri sau manii morbide

tip patologic de gandire (confuz, inhibat)

perceptii patologice (halucinatii)

diminuare a functionarii sau randamentului intelectual

forme grave de automutilare

incercari repetate de sinucidere

c). Date privind infractiunea

infractiuni grave contra persoanei

incendiere voluntara

infractiuni grave contra moralei

infractiuni care nu sunt in concordanta cu comportamentul de rol al clientului ( ex incestul care nu este in concordanta cu exercitarea rolului de parinte)

clienti pentru care organul judiciar a cerut efectuarea unei expertize psihologice sau psihiatrice


DE CE este importanta evaluarea


O buna evaluare / investigare reprezinta fundamentul unei bune interventii. Investigatia, ca secventa a procesului de asistenta si consiliere, are doua dimensiuni:

a). o dimensiune arborescenta, cuprinzand totalitatea rezultatelor inregistrate prin incursiunea in cele zece arii de investigare prezentate anterior

b). o dimensiune convergenta, concretizeaza intr-un set de informatii relevante cu privire la nevoile criminogene, problemele cu care se confrunta clientul, strategiile de rezolvare, stilul de invatare, modalitatile de abordare, circumstantele de viata, gandurile, trairile si comportamentele generate de aceste circumstante, precum si intr-un set de prezumtii cu privire la riscul de recidiva si perspectivele de reintegrare sociala


Dimensiunea convergenta a evaluarii este cea valorificata de consilierul de reintegrare sociala si supraveghere in realizarea unei interventii eficiente, ghidata de cele patru principii de eficienta a interventiei prezentate anterior (Principiul nevoii criminogene, Principiul riscului, Principiul responsivitatii si Principiul integritatii).



Evaluarea nu reprezinta o simpla inventariere a problemelor si resurselor clientului, ci si o ierarhizare si o analiza a relevantei lor in procesul de schimbare comportamenetala si reintegrare sociala. Finalitatea investigatiei nu este doar o colectie de informatii si prezumtii necesare consilierului in vederea elaborarii unui plan de interventie bun, ci si o oportunitate de dezvoltare personala pentru consilierul de reintegrare sociala si supraveghere (in sensul ca permite achizitionarea unor cunostinte, exersarea unor deprinderi, adoptarea unor atitudini si, in egala masura, verificarea atributului acestor cunostinte, abilitati si atitudini de a fi cele mai potrivite raportate la unicitatea persoanei investigate).

Aparent, in timpul evaluarii, clientul este ofertantul de informatii iar consilierul este receptorul. La o analiza mai atenta a procesului, insa, se valideaza concluzia ca rolurile de ofertant si receptor sunt intersanjabile. Prin incursiunea pe care consilierul o face in lumea clientului, pe de o parte isi pune conostintele, abilitatile si atitudinile in slujba procesului de asistenta si consiliere (ca ofertant) iar pe de alta parte inregistreaza informatii relevante despre personalitatea si situatia personala a clientului (ca receptor). Tot astfel, clientul nu numai ca ofera – voluntar sau involuntar - date despre sine, dar in acelasi timp este si receptor de noi informatii (in sensul ca, relevandu-si continutul intrapsihic in fata consilierului, raspunzand la intrebarile si provocarile acestuia, clientul isi reorganizeaza mental propria experienta de viata, o reanalizeaza, oferindu-si sansa receptarii acestei experiente din alt unghi decat cel initial). Din aceasta intersanjabilitate a rolurilor rezulta ca investigatia este importanta deopotriva pentru client si consilier.



ROLUL EVALUARII





Text Box: PENTRU CONSILIER

Ø a descoperi legatura cu comportamentul infractional

Ø a analiza elementele din viata nestructurata a clientului

Ø a analiza pozitia clientului (nivel educational – slaba intelegere)

Ø a sesiza subiectivitatea istoriei clientului

Ø a sesiza legatura dintre dezamagiri – atitudini negative – convingeri disfunctionale

Text Box: PENTRU CLIENT

Ø	a-l ajuta sa ofere informatii structurate 

Ø	a-l face sa se simta in siguranta

Ø	a-l ajuta sa gestioneze rezistentele

Ø	a-l ajuta sa inteleaga semnificatia evenimentelor din viata lui





CUM se realizeaza evaluarea ?


Abilitati de evaluare


Activitatea de evaluare a clientului este realista atunci cand se anticipeaza si se ia in consideratie o gama variata de raspunsuri: comportamentale, cognitive, emotionale si fiziologice. Prezentam, in cele ce urmeaza, o structura a abordarii activitatii de investigare, cu precizarea ca tehnicile continute de aceasta structura nu au relevanta prin ele insele, ci doar in asociatie cu procesul de dezvoltare personala a consilierului de reintegrare sociala si supraveghere. Ratiunea includerii acestor tehnici in sectiunea „Abilitati de investigare” este localizata in faptul ca ele ghideaza comportamentul profesional al consilierului.



Tehnicile de evaluare se refera la: „Ascultarea activa, reflexiva”, „Transformarea intrebarilor conclusive in intrebari deschise” si „Tehnici de intretinere”.


Ascultarea activa, reflexiva


O buna ascultare este o abilitate fundamentala in evaluarea situatiei persoanei asistate si a problemelor cu care se confruna. Aceasta tehnica presupune receptarea activa a mesajului si aprofundarea domeniilor investigate. Se recomanda utilizarea frecventa a afirmatiilor clientului (care stimuleaza exprimarea interlocutorului), in favoarea intrebarilor consilierului (care pot intrerupe sau redirectiona firul expunerii).


ASPECTE PRACTICE PENTRU REALIZAREA ASCULTARII ACTIVE


  • nu vorbiti despre propria persoana
  • nu schimbati frecvent subiectul
  • nu dati sfaturi, nu diagnosticati, nu criticati, nu blamati
  • nu pretindeti ca ati inteles ce vrea sa spuna clientul, daca de fapt nu l-ati inteles
  • confirmati ca ati inteles
  • faceti-l sa auda ceea ce spune (reflectarea)
  • repetati cuvintele cheie (afirmarea)
  • parafrazati ideile principale
  • sumarizati informatia


Transformarea intrebarilor conclusive in intrebari deschise


Intrebarile conclusive sunt cele in care este deja continut si oferit raspunsul, sub forma unei afirmatii sau negatii (intrebari la care clientul nu poate sa raspunda decat prin da sau nu)

Ex: Consumi alcool? Esti dependent de droguri? Esti violent?


APLICATIE


Tipuri de abordari pentru transformarea intrebarii conclusive „Consumi alcool?” in intrebare deschisa

Abordarea I – consilierul informat

(care ii sugereaza clientului ca este informat cu privire la situatia acestuia, din alte surse, ceea ce denota un interes prealabil pentru aceasta situatie)


Am observat ca ai declarat organelor de urmarire penala ca obisnuiesti sa bei

De cate ori pe saptamana se intampla lucrul acesta?

Cu cine obisnuiesti sa bei?

Ce preferi sa consumi?

Cat apreciezi ca iti este necesar pentru a te ameti?

Care a fost cea mai mare cantitate de alcool pe care ai consumat-o?

Cand s-a intamplat?

Cum ai reactionat?

A afectat acest aspect consumul ulterior?


Abordarea II – consilierul naiv

(care da de inteles ca nu stie prea multe despre situatia clientului sau, chiar daca stie, prefera sa cunoasca varianta lui)


Ai afirmat ca nu obisnuiesti sa consumi alcool…

Daca, ipotetic, ai face lucrul acesta, ce bauturi ai prefera?

De ce cantitate crezi ca ai avea nevoie pentru a te ameti?

Cum ai apreciat aceasta cantitate?

Cum crezi ca te-ai comporta daca te-ai ameti?

Ai fost vreodata intr-o astfel de situatie?

Poti sa-mi povestesti mai multe …



Abordarea III – consilierul colateral

(care se arata interesat de comportamentul prietenilor clientului pentru a ajunge de fapt la comportamentul clientului)


Cum obsnuiti sa va petreceti timpul? (daca unul din raspunsuri este „la bar”, urmati una din abordarile de mai sus)

Ce preferati mai mult?

Cine hotaraste ce veti face?

Care este atttudinea celorlalti?

Daca unul din grup propune sa mergeti la bar? (continuati abordarile I sau II)



Tehnici de intretinere


Atat pentru practica lucrului individual, cat si a celui de grup cu persoanele care au savarsit infractiuni, se contureaza exigenta metodologica pentru consilierul SRSS de a tine cont de trei nivele in demersurile lui de intervievare, pentru a asigura eficienta activitatii de investigare: continutul, procedura si climatul. Activitatea de investigare se poate desfasura individual sau in grup (grup familiar, grup de prieteni), motiv pentru care vom face referire la ambele modalitati de lucru. Este recomandat ca discutiile in grup in activitatea de investigare sa fie urmate de interviuri individuale pentru a verifica si confrunta informatiile culese.

In functie de nivelul urmarit, tehnici de intretinere pot fi: tehnici de animare (cu privire la continutul activitatii de investigare), tehnici de organizare (cu privire la procedura activitatii de investigare) si tehnici de facilitare (cu privire la climatul activitatii de investigare).


Tehnici de animare utilizate la nivelul continutului (prin aceste tehnici se exerseaza functia de clarificare)


a).Definirea termenilor

Tehnica presupune asigurarea intelegerii ideilor vehiculate in cadrul interviului, a cuvintelor noi - susceptibile de a nu fi intelese sau de a fi interpretate. Initiativa de a exercita aceasta functie ar trebui sa apartina in principal persoanei care nu intelege un termen folosit in cadrul interviului. Clientul ar putea avea dificultati in a intelege termenii folositi de consilier iar acesta din urma are obligatia de a–si adapta discursul la nivelul de pregatire/ intelegere si dezvoltare intelectuala al persoanei asistate. De asemenea, se poate intampla ca cel care nu intelege termenii folositi de client sa fie consilierul, daca se utilizeaza frecvent expresii tip jargon, argou sau specifice unui grup de cartier. Consilierul SRSS ar putea folosi abordari care sa nu-l implice in mod direct direct, de exemplu: “Ma intreb daca intelegem acelasi lucru…”, “Ar fi util sa explici ce intelegi tu prin termenul acesta…


b) Reformularea (include reflectarea, parafrazarea)

Aceasta functie de clarificare consta in reformularea spuselor persoanei consiliate pentru a verifica intelegerea corecta a punctului de vedere exprimat. Nu exista un moment oportun pentru utilizarea aceastei tehnici sau o proportie adecvata a reformularii pentru a creste randamentul interviului de investigare. Practica in domeniu releva insa ca simpla ei utilizare este in masura sa faciliteze consensul asupra celor discutate.

c) Rezumatul sinteza (sumarizarea)

Exista doua modalitati de a evalua activitatea derulata. Pe de o parte, rezumarea unei parti din discutia anterioara sau a elementelor cheie deja discutate, pe de o alta parte rezumatul sinteza care, spre deosebire de reformulare, vizeaza elementele ce privesc atingerea obiectivelor, astfel ca necesita o elaborare mai ampla si implica si contributia consilierului (consilierul poate utiliza, pentru realizarea rezumatului sinteza, inclusiv concluziile sale din intalnirile precedente de asistenta si consiliere cu acelasi client).


d) Explicitarea (resemnificarea, parafrazarea)

Explicitarea consta in transformarea unui mesaj concis exprimat intr-unul explicit si, in acest fel, verificarea faptului daca a fost inteleasa semnificatia exacta a mesajului. Explicitarea se realizeaza stabilind o legatura intre ceea ce abia s-a exprimat si ceea ce s-a afirmat anterior.


Tehnici de organizare utilizate la nivelul procedurii


In ceea ce priveste procedura activitatii de evaluare, relatia „consilier-client” presupune o serie de interactiuni si tehnici de organizare iar monopolul discutiei detinut de consilier, in defavoarea clientului (in cazul investigarii individuale) sau monoplul discutiei asupra situatiei unuia dintre participanti, in defavoarea celorlalti (in cazul investigarii de grup) perturba activitatea de investigare si, pe cale de consecinta, activitatea de asistare si consiliere. Ratiunea utilizarii unor tehnici de organizare a investigarii rezida in necesitatea reglarii implicarii partilor: Tehnicile de organizare completeaza tehnicile de animare prezentate anterior:


a).Acordarea cuvantului

Aceasta tehnica este relativ usor de descris si aplicat, atribute care se pot intoarce impotriva ei, in sensul ca risca sa fie tratata cu superficialitate sau chiar neglijata. Ea consta in simplul fapt de a acorda dreptul la cuvant clientului (in cazul evaluarii individuale) si fiecarui participant (in cazul evaluarii realizate in grup) care doreste sa se exprime. In cazul unei discutii fata in fata, acordarea dreptului la cuvant se realizeaza mutual, fara precizari in acest sens, respectand cursul firesc al dialogului. Specificul tehnicii in grupurile de promovare a schimbarii comportamentale consta in faptul ca, in principiu, toti membrii grupului isi vor exprima parerea despre acelasi aspect sau vor descrie ce simt despre subiectul discutat. In acest sens pot varia criteriile de participare: acordarea cuvantului celui care se ofera primul; acordarea cuvantului intr-o anumita ordine, incepand de la X; acordarea cuvantului in perechi, X prezentand varianta lui Y si invers etc.


b). Provocarea participarii

Procedura consta in provocarea participarii/implicarii persoanelor care se exprima mai greu. Pauzele mari aparute in lucrul de grup constituie bariere in procesul de relationare verbala iar in cazul unui interviu de investigatie individual, comunicarea verbala defectuoasa saraceste de continut investigatia. In cazul grupurilor de remediu tehnica presupune provocarea raspunsurilor participantilor evazivi si a celor lapidari. Arta animatiei consta in identificarea momentului in care fiecare membru e dispus mai mult sa intervina si in gasirea modului de interventie care il va ajuta mai mult in acel moment.


c). Temperarea participarii

Tehnica presupune temperarea persoanelor intervievate care au tendinta de a monopoliza discutia. Ca regula generala, in masura in care ii vom arata persoanei care este motivul pentru ce se cauta temperarea ei, vom avea mai multe sanse sa-i obtinem colaborarea: vom facilita in continuare investigatia in domeniul vizat, in cazul lucrului individual iar in cadrul lucrului in grup, vom oferi posibilitatea tuturor membrilor sa-si exprime parerea.


d).Sensibilizarea la timp

Acest procedeu consta in sensibilizarea persoanei intervievate asupra timpului destinat sarcinilor si repartizarea timpului pe masura ce investigatia progreseaza. Se procedeaza la stabilirea timpului pe care vrem sa-l consacram intrevederii.

Tehnici de facilitare utilizate la nivelul climatului


In vederea asigurarii unui climat favorabil evolutiei evaluarii, tehnicile de facilitare isi dovedesc utilitatea in abordarea dimensiunii socio-emotive a peroanelor implicate.


a).Exteriorizarea

Conform postulatelor abordarii perceptuale, exteriorizarea sentimentelor si emotiilor este de natura sa favorizeze interactiunea. Pentru a facilita analiza comportamentului delincvent, este nevoie de facilitarea prealabila a procesului de exteriorizare a gindurilor si sentimentelor ce au stat in spatele comportamentului delincvent. Desi este greu de admis, datorita imaterialitatii lor in spatele comportamentului antisocial se afla emotii negative. Comprimate si retinute, aceste emotii negative devin dureroase si potenteaza reactiile negative impotriva celorlalti (revolta, frustrare, invinovatire). Stimularea exprimarii sentimentelor - prin reflectarea acestora, stimularea asertiunilor de motivare intrinseca, empatia reprezinta cateva dintre cele mai importante tehnici de facilitare, care ofera informatii consilierului despre lumea interioara a clientului.


b).Focalizarea

Tehnica este inspirata din teoria schimbarii personale care descrie procesul psihologic ce consta in indreptarea atentiei spre lumea emotiilor si sentimentelor, astfel incat semnificatia a ceea ce este trait se degaja in campul constiintei.


c).Distragerea atentiei

Tehnica presupune evitarea tensiunilor in cadrul intrevederii si evitarea unei infruntari pe care clientul sau grupul nu ar putea sa o integreze. Este posibil sa apara astfel de situatii tensionate pe fondul unor incercari de preluare a puterii. De asemenea, dupa un exercitiu solicitant, se recomanda destinderea clientului/grupului printr-un joc distractiv, o gluma, o pauza etc.


d).Obiectivarea

A patra functie de facilitare consta in obiectivarea reactilor, ceea ce presupune eliberarea continutului lor de incarcatura socio-emotionala care le insoteste. De exemplu, la o afirmatie a clientului de genul: “Viata mea e distrusa. E o prostie sa sustineti ca am sansa sa mi-o refac”, replica consilierului poate avea urmatoarea forma: “Am putea retine ca ai o opinie diferita de cea exprimata de mine. Poti sa-mi impartasesti temerile tale.”


Aceasta structura a abordarii (ascultarea activa, transformarea intrebarilor consclusive in intrebari deschise, tehnicile de intretinere cu privire la continutul, procedura si climatul investigarii) nu trebuie privita ca un algoritm format din pasi a caror simpla respectare garanteaza reusita activitatii de evaluare.

Structura prezentata mai sus este in masura doar sa faciliteze, nu si sa garanteze atingerea scopului final al activitatii de investigare. Garantia rezida nu in tehnici, ci in modul de aplicare si integrare a lor in practica, aspect care tine de procesul de dezvoltare personala a consilierului de reintegrare sociala si supraveghere. Dezvoltarea personala este cea care isi lasa amprenta asupra profesionalismului acestuia, cea care ii defineste stilul personal de lucru si cea care asigura convergenta tuturor tehnicilor utilizate spre atingerea scopului final al activitatii de evaluare.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact