Consideratii asupra infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism

Consideratii asupra infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism

ABSTRACT. Considerations on the Crimes of Human Trafficking and Procurement. The present article approaches the problem raised by two texts of the current legislation in what concerns the confusions that they can create as to the juridical framing of a certain act. On the one hand, art. 12 of Law no. 678/2001 on preventing and combating human trafficking stipulates that the crime of human trafficking is represented by the recruitment, transport, transfer, accommodation or receival of a person, done through threat, violence or other forma of constraint, kidnapping, fraud, abuse of authority, or through benefiting from the person's inability to defend hers 333j94d elf or to express her will, or through the offering, giving, accepting or receiving of money or other goods in order to obtain the consent of a person that has authority over another, with the purpose of exploiting the latter; it also specifies that the exploiting of a person signifies, among others, the compulsion to prostitution. On the other hand, art. 329 para. 1 of the Penal Code stipulates that the crime of procurement is represented by the stimulation or facilitation of perpetrating prostitution, or the obtaining of profit as a consequence of a person's prostitution activities; para. 2 provides for an aggravated form of the crime, the coercion of a person to perpetrate prostitution.

The confusion arises in the hypothesis of compulsion /coercion of a person to practice prostitution. The dilemma is: does the crime of human trafficking include in itself the crime of procurement?

After underlining the inadequacy of the phrase compulsion or coercion to practice prostitution, the study concentrates on analyzing the pro and counter arguments brought forward by the literature and the jurisprudence on the subject, structuring them on four sections: 1. the juridical object of the two crimes; 2. their objective side; 3. the problem of a complex crime; 4. the problem of consent.

With regard to the juridical object of the two crimes, the author sees no incompatibility between the social values aimed at by the two texts; in a large sense, these values relate to the concept of human freedom.

The objective side of the crime of human trafficking seeks at, among others, succeeding in the compulsion of a person to practice prostitution, action that is also present in the crime of procurement as a modality of performing the objective side. If for executing the objective side of the crime of human trafficking, the purpose must be present at the time of the action, the requirement that the purpose of the crime is actually attained is absent- therefore, whenever this purpose is attained, the perpetrator also fulfills the content of the crime of procurement.

The juridical identification that must be received by an act of human trafficking in the conditions of art. 12 of Law no. 678/2001, followed by the effective attainment of the purpose of the crime, when this purpose is the exploiting of the victim through compulsion to practice prostitution, also depends on whether the human trafficking is a complex offense or not. Even if the arguments have been brought on both sides, the author concludes that, given that human trafficking does meet the general requirements

of a complex offence, it is able to include, through the legislator's will, the crime of procurement.

The consent of the victim of the two crimes is analyzed as an element of dissimilarity;

if in what concerns human trafficking, the possibility of such a consent is invalidated expressly by the law, for the aggravated form of procurement, coercion implies the utilization of violent means (physical or psychical), that exclude per se any form of valid consent. For the other modalities of perpetrating procurement, the valid consent of the person that will perform prostitution excludes the possible incidence of human trafficking.

The conclusion of the present study is materialized in the possibility of legal absorption of procurement in the crime of human trafficking, whenever the latter one is committed so that the purpose (of compulsion to prostitution) is attained.

I.          Preliminarii

Printre textele legale in vigoare in legislatia romana si care ar putea crea confuzie in ceea ce private incadrarea juridica a unei fapte se numara art. 12 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane', modificata prin O.U.G. nr. 79/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si, respectiv, art. 329 C. pen. care incrimineaza proxenetismul.

Astfel, Legea nr. 678/2001, lege care reda aproape fidel Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transna-tionale organizate, adoptata la New York la 15 noiembrie 2000, prevede in art. 12, in mod asemanator majoritatii legislator straine: " Constitute infracfiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenmfare, violenfa sau prin alteforme de constrangere, prin rapire, fraudd ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitdnd de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima voinfa, ori prin oferirea, darea, accep-tarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obfinerea consim(amdntu!ui personnel care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane, si se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi', iar in art. 2 alin. (2) se prevede ca prin exploatarea unei persoane se intelege, printre altele, obligarea la practicarea prostitufiei.

Pe de alta parte, proxenetismul constituie conform art. 329 C. pen.: ,,mdemnul sau rnlesnirea practicarii prostitufiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana ', iar in varianta agravata [alin. (2)] " recrutarea unei persoane pentru prostitute ori traficul de persoane in acest scop, precum si constrdngerea la prostitute'.

Confuzia se naste in ipoteza obligarii / constrangerii unei persoane la practicarea prostitutiei si se traduce prin intrebarea: infractiunea de trafic de persoane absoarbe sau nu in continutui ei si infractiunea de proxenetism?

II.       Terminologie

Inainte de a analiza problema ridicata prin prisma elementelor care diferentiaza cele doua texte puse in discutie, consideram ca se impune o precizare de ordin terminologic. Observam ca cele doua prevederi legale enumerate mai sus folosesc sintagma obligarea sau constrdngerea la practicarea prostitufiei, sintagma inadecvata, daca luam in considerare defmitia data de art. 328 C. pen. notiunii de prostitutie, si anume: ,,fapta persoanei care isi procurd mijioacele de existenfd sau principalele mijioace de existenfa, practicdnd in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane '. in mod logic, rezulta din aceasta definitie ca persoana actioneaza din propria ei vointa, avand in vedere scopul urmarit (realizarea mijioacelor de existenta), scop, care, de altfel, fund element constitutiv al infractiunii, trebuie realizat pentru a putea vorbi de infractiunea de prostitutie. Or, in masura in care o persoana este constransa sa indeplineasca acte sexuale in schimbul unor sume de bani, si, mai ales in situatia in care sumele respective nu ii revin, nu se mai poate vorbi de practicarea prostitutiei. in acelasi sens, in doctrina spaniola, s-a subliniat ca ,,prostitutia presupune consimta-mantui liber al persoanei care exercita aceasta activitate, iar daca o persoana este silita sa practice prostitupa, fapta constrangatorului va constitui infractiune, dar nu si fapta prostituatei' . Motiv pentru care, s-a propus, in mod corect, de legeferenda inlo-cuirea expresiilor mentionate cu una mai adecvata, de genul: ..obligarea unei persoane la practicarea de acte sexuale in vederea realizarii de beneficii materiale de catre o alta persoana'. Acesta din urma este sensul la care ne vom referi in continuare, de cate ori vom folosi expresia obligarea sau constrangerea la practicarea prostitutiei.

De remarcat faptui ca, in Codul penal german, de cate ori se are in vedere constran­gerea unei persoane de catre o alta la practicarea prostitutiei, se foloseste sintagma ,,in scopul de a determina savdrsirea de acte sexuale asupra sau infafa unei a treia persoane sau de a permite savdrsirea lor asupra persoanei de catre cea de-a treia persoana' [de exemplu, §180b alin. (1) sau §181 alin. (2) C. pen. german].

III. Problema absorbtiei proxenetismului

Referitor la problema absorbtiei infractiunii de proxenetism in continutui infrac­tiunii de trafic de persoane, in doctrina de specialitate s-au adus atat argumente pro, cat si contra, argumente care, in esentS, vizeaza urmatoarele elemente: (1) obiectui juridic al celor doua infractiuni; (2) latura lor obiectiva; (3) problema infracfiunii complexe si (4) problema consimfamantului.

Obiectui juridic

Obiectui juridic generic al infractiunii incriminate in Legea nr. 678/2001 il constituie totalitatea relatiilor sociale care se formeaza si se dezvolta in jurul valorilor sociale constituite din principalele atribute ale persoanei, si anume viata, integritatea corporala, sSnStatea, libertatea, inviolabilitatea sexuala, onoarea si demnitatea.

Pe de alta parte, infractiunea de proxenetism are ca obiect juridic generic, relatiile care privesc convietuirea sociala.

Obiectul juridic special al traficului de persoane il constitute relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normals sunt conditionate de respectarea libertatii de deplasare, de actiune, de exprimare, de optiune, de manifestare pe plan psihic a persoanei fizice, precum si a celorlalte valori intrinseci fiintei umane.

Infractiunea de proxenetism are ca obiect juridic special relatiile sociale care implica proem-area mijioacelor de existenta prin munca, in conditii de respect pentru regulile de morala si de asigurare a demnitatii umane. In varianta agravata, infrac-tiunea de proxenetism aduce atingere relatiilor sociale referitoare la libertatea per­soanei, in masura in care este savarsita in forma constrangerii acelei persoane la practicarea de acte sexuale impotriva vointei sale.

Pe baza acestei distinct, s-a sustinut, ca, in cazul in care victima traficului de persoane este obligata la practicarea de acte sexuale cu diferite persoane, in schimbul unor sume de bani, ,,aceasta fapta pune in pericol o alta valoare decat cea avuta in vedere de traficul de persoane, si anume libertatea persoanei de a-si manifesta consimtamantui liber in alegerea partenerilor in actele sexuale'. si, in continuare, ,,prin retinerea in astfel de cazuri doar a infractiunii de trafic de persoane se reali-zeaza absorbtia in continutui unei infractiuni a unei activitati ce lezeaza o valoare socials ocrotitS de un alt text de lege care nu e absorbit nici legal, nici natural in continutui infracfiunii de trafic de persoane'. Consideram ca obiectui juridic al infrac­tiunii de trafic de persoane fund relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei, acestea includ in mod natural si libertatea sexuala a persoanei, motiv pentru care argumentui de mai sus, in favoarea imposibilitatii absorbtiei infractunii de proxe­netism in cea de trafic de persoane, este nefundamentat. Faptui ca cele doua incri-minari vizeaza aceleasi valori grupate, latto sensu, in libertatea flintei umane, trebuie sa fie si considerentui pentru care, de pilda, in legislatia franceza, legiuitorul a inteles sa includa in acelasi capitol al Codului penal traficul de fiinte umane si proxene-tismul, iar legiuitorul german a inteles sa includa incriminarea faptei celui care ,,prin forta, amenintare cu un rau considerabil sau inselaciune, detennina o alta persoana la practicarea sau continuarea practicarii prostitutiei' [§181 alin. (1) C. pen. german] in sectiunea traficului grav de fiinte umane, si nu in aceea dedicata proxenetismului.

Latura obiectiva

Latura obiectiva a infractiunii prevazute de art. 12 din Legea nr. 678/2001 cuprinde doua tipuri de activitati strans legate intre ele, dintre care primul tip de activitati este principal, iar al doilea apare ca secundar in raport cu primul. Activitatea principala se realizeaza prin una dintre urmatoarele actiuni: recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane in scopul exploatarii ei. Fiind o infractiune cu continut altemativ, traficul de persoane poate fi comis in oricare din variantele enumerate, fara ca, in situatia realizarii laturii obiective prin mai multe din activitatile prevazute, sa se retina un concurs, ci o infractiune unica, deoarece variantele sunt echivalente sub aspectui semnificatiei lor penale.

Activitatea secundara si care constituie, de fapt, mijiocul de realizare a actiunii principale, se realizeaza, la randul ei prin: a) amenintare; b) violenta sau alte forme de constrangere (de retinut ca noul Cod penal nu mai prevede in art. 204 realizarea traficului de persoane adulte prin violenta, in schimb, pastreaza formularea ,,sau prin alte forme de constrangere', formulare in care, implicit se include si violenta); c) rapire; d) frauda ori inselaciune; e) abuz de autoritate; f) profitare de imposibilitatea persoanei de a se apara sau de a-si exprima vointa; g) oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane (in noul Cod penal dispare termenul ,,oferirea').

Unele dintre mijioacele utilizate de faptuitor pentru realizarea actiunilor de traficare constituie prin ele insele infractiuni (de exemplu, amenintarea, violenta), care insa isi pierd autonomia si se absorb in continutui infractiunii de trafic de persoanet in modalitatea tip prevazuta de art. 12 din Legea nr. 678/2001, deoarece, prin vointa legiuitorului, elementui material al acestor fapte este unul complex.

Fiind mentionate expres in norma de incriminare, mijioacele de realizare a actiunii fac parte din continutui legal al infractiunii, motiv pentru care, pentru a putea vorbi de fapta tipica, este necesar sa se constate ca fapta s-a comis prin unul din mijioacele mentionate, (din nou) fara a fi vorba de un concurs in situatia utilizarii mai multor mijioace din cele enumerate.

In forma prevazuta de alin. (2) al art. 329 C. pen., latura obiectiva a infractiunii de proxenetism se realizeaza prin mai multe actiuni, de asemenea prevazute altemativ.

a) Actiunea de recrutare a unei persoane pentru prostitutie consta in descoperirea, atragerea, angajarea si indrumarea unei persoane sa practice prostitutia si se deosebeste de recrutarea unei persoane in scopul obligarii acesteia la practicarea prostitu-tiei, prevazuta de art. 12 din Legea nr. 678/2001 prin faptui ca, in primul caz, persoana recrutata, practica prostitutia de buna-voie, iar in al doilea caz, aceasta este obligata in acest sens. Astfel, daca persoana recrutata a stiut ca scopul recrutarii sale este acela de a practica prostitutia, urmand sa primeasca si ea o parte din bani, fapta constituie infractiunea de proxenetism¹⁴. in schimb, in cazul in care persoana recru­tata nu stie ca, dupa ce va fi dusa in strainatate, nu va obtine un loc de munca, asa cum a fost incredintata prin inselaciune, de catre inculpat, ci va trebui sa practice prostitutia impartind banii castigati cu el, fapta constituie infractiunea de trafic de persoane.

b) Actiunea de trafic de persoane in scopul practicarii prostitutiei. Sintagma trafic de persoane folosita in Codul penal da nastere unei controverse. A fost considerata, inainte de existenta Legii nr. 678/2001, ca ar reprezenta efectuarea unor acte de comert cu persoane in vederea practicarii prostitutiei. Avand in vedere existenta, in prezent, a legii care are ca obiect traficul de persoane, si care, in art. 2 alin. (1) prevede: prin trafic de persoane se inteleg faptele prevazute de art. 12 si 13, se naste intrebarea daca sensul dat de Legea nr. 678/2001 este sau nu aplicabil si dispozitiei din Codul penal? Raspunsul prezinta importanta prin prisma consecintelor sale: daca este afirmativ, rezulta ca varianta respective a alin. (2) art. 329 este abrogata implicit de Legea nr. 678/2001, iar daca este negativ, rezulta ca varianta prevazuta de acest articol exista independent de Legea nr. 678/2001.

Raspunsul implicit afirmativ a fost dat de noul Cod penal, care, in art. 235 alin. (2), corespunzator art. 329 alin. (2) din actualul Cod penal, a suprimat sintagma ,,trafic de persoane in vederea practicarii prostitutiei', pastrand celelalte doua alternative.

Raspunsul negativ 1-a dat ICCJ care, printr-o decizie din 15 nov. 2004 a statuat ca ,,spre deosebire de infractiunea de trafic de persoane, in cazul infractiunii de proxe-netism, recrutarea si traficul de persoane nu se fac in scopul obligarii la practicarea prostitutiei, persoana recrutata sau traficata practicand de buna-voie prostitutia, iar proxenetismul sub forma constrangerii la prostitutie nu presupune recrutarea sau traficul de persoane in acest scop'.

Alaturi de aiti autori, consideram corect eel de-al doilea raspuns la care am adauga argumentui urmator: Legea nr. 678/2001 fiind o lege cu caracter special in raport cu Codul penal, un termen definit de aceasta nu poate primi aplicare generala fara o prevedere expresa in acest sens. Motiv pentru care, ori de cate ori o fapta se incadreaza in prevederile Legii nr. 678/2001, aceasta va primi aplicare, dandu-se eficienta principiului dupa care specialul primeaza generalului.

c) Actiunea de constrdngere la prostitutie consta in obligarea unei persoane la practicarea de acte sexuale cu diferite persoane, in schimbul unor beneficii materiale ce revin altei persoane sau persoanei care exercita constrangerea si celei constranse.

Constrangerea se poate realiza prin orice mijioace, putand imbraca forme diferite (constrangere fizica, constrangere psihica).

In acest sens, s-a apreciat' ca, infractiunea prevazuta de art. 329 alin. (2) C. pen., savarsita in modalitatea constrangerii la prostitutie, constituie o forma speciala de santaj, calificata de scopul urmarit, si anume prostitutia, pe care legiuitorul, avand in vedere relatiile sociale lezate prin savarsirea unei atare fapte, a inteles sa o incrimineze distinct, ca modalitate altemativa de savarsire a infractiunii de proxenetism, cu regim sanctionator propriu.

Sub aspectui laturii obiective, din analiza comparativa a infractiunii de proxene­tism, in varianta prevazuta de art. 329 alin. (2) C. pen. cu infractiunea de trafic de persoane prevazuta de art. 12 al Legii nr. 678/2001, s-au remarcat urmatoarele deosebiri:

. in cazul infractiunii de proxenetism, recrutarea si traficul de persoane nu se fac in scopul obligarii la practicarea prostitutiei, persoana recrutata sau traficata practicand de buna-voie prostitutia, iar in ceea ce priveste proxenetismul in forma constran-gerii la prostitutie, aceasta nu presupune in mod implicit si recrutarea sau traficul de persoane in acest scop, fund reglementata sub aceasta forma ca o varianta altemativa in continutui constitutiv al infractiunii de proxenetism.

. daca, in cazul proxenetismului, constrangerea este prevazuta ca modalitate altemativa de savarsire a infractiunii, in forma agravata, in cazul infractiunilor de trafic de persoane, constrangerea constitute unul dintre mijioacele de realizare a ele-mentului material al laturii obiective a acestor din urma infractiuni, in toate modalitatile lor alternative de savarsire.

. infractiunea de proxenetism restrange exploatarea persoanei doar la forma spe-cifica de exploatare sexuala, in timp ce infractiunea de trafic de persoane se concentreaza si asupra conditiilor de munca fortata, aservire, tinere in sclavie si asupra altor procedee asemanatoare de lipsire de libertate.

. in cazul infractiunii de proxenetism realizata prin recrutarea de persoane, consimtamantui persoanei recrutate este unul neviciat, pe cand in cazul infractunii de trafic de persoane realizate prin aceeasi modalitate, persoana exprima - eventual -un consimtamant viciat, aceasta fiind si ratiunea pentru care legea prevede expres ,,consimtamantul persoanei victima a traficului, nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului'.

Din punctul de vedere al urmarii produse, atat traficul de persoane, cat si proxenetismul sunt infractiuni de pericol (abstract), ele consumandu-se in momentui realizarii actiunii care aduce atingere valorii sociale ocrotite.

In acest sens, traficul de persoane se consuma in momentui realizarii uneia dintre actiunile prevazute, daca a fost realizata in scopul exploatarii unei persoane (m scopul obligarii la practicarea prostitutiei, pentru ceea ce ne intereseaza). Infractiunea se consuma chiar daca scopul nu a fost realizat. Astfel, ICCJ a decis ca fapta inculpatilor de a recruta doua femei spunandu-le ca Ie due in Spania sa lucreze intr-un restaurant, de a le transporta din localitatea de domiciliu la locumta lor din alt judet, unde le-au cazat si au facut demersuri pentru procurarea pasapoartelor, dandu-le si bani, constituie trafic de persoane, chiar daca in cele din urma femeile si-au dat seama ca inculpatii intentioneaza sa Ie duca in strainatate in vederea practicarii prostitutiei, spre a Ie exploata si au denuntat fapta la police.

Tot in legatura cu momentui consumarii infractiunii de trafic de persoane, s-a sustinut ca ,,activitatea ulterioara de obligare a unei persoane la practicarea de acte sexuale in vederea realizarii de beneficii materiale de catre o alta persoana nu poate fi absorbita intr-o infractiune care s-a consumat anterior', cu argumentui ca, daca instanta ar retine doar trafic de persoane, ar crea pe cale judiciara, prin interpretare, o infracfiune complexa, lucru inadmisibil. Solutia propusa de autorii citati este aceea a concursului intre trafic de persoane si participate (sub forma instigarii sau complicitatii) la viol, in masura in care eel care intretine acte sexuale cu victima stie ca lipseste consimtamantui acesteia, platind serviciile ei constrangatorului. Autorii nu mentioneaza care ar fi solutia in cazul in care persoana care intretine actele sexuale cu victima se afla in eroare cu privire la consimtamantui acesteia. Probabil ca ne-am afla in situatia unui autor mediat, caz in care constrangatorul ar urma sa raspunda pentru viol si trafic de persoane in concurs.

Datorita modalitatii de exprimare a legiuitorului, in Codul penal francez, de exemplu, posibila confuzie din legislatia noastrfi nu exista. Aici latura obiectiva a infractiunii de trafic de fiinte umane (art. 225-4-1 C. pen. francez) se realizeaza prin:

recrutarea unei persoane, transportarea, transferarea, gazduirea sau primirea ei pentru a o pune la dispozitia unui tert, chiar neidentificat, in schimbul unei remuneratii sau a unui alt avantaj sau a unei promisiuni de remunerare sau avantaj, in scopul, fie de a permite savarsirea impotriva acelei persoane a infractiunilor de proxenetism, agresiune sexuala, exploatare a cersetoriei, a conditiilor de munca sau cazare contrare demnitatii sale, fie de a constrange acea persoana sa comita o crima sau un delict, in varianta agravata, printre altele este prevazuta (parag. 2 pet. 7) savarsirea faptei prin amenintari, constrangeri, violente sau manopere dolosive la adresa persoanei vizate, a familiei sale sau a unei persoane apropiate. lar proxenetismul se realizeaza, in forma sa de baza, printre alte alternative, prin fapta de a angaja, a determina sau a recruta o persoana in vederea practicarii prostitu(iei sau de a exercita asupra ei o presiune pentru a se prostitua sau pentru a continua sa faca aceasta (art. 225-5 pet. 3 C. pen. francez). in varianta agravata de la art. 225-7 pet. 8, se prevede ca fapta este mai grava daca a fost savarsita prin constrangere, violenta sau manopere dolosive.

Situatia este clara. Din felul in care este reglementata infractiunea de trafic de fiinte umane rezulta:

1. conditia remunerarii, a unui alt avantaj sau a promisiunii in acest sens, constituie mobilul acesteia si este element constitutiv al infractiunii tip. Or, aceasta conditie presupune existenta unei alte persoane in favoarea careia se comite actiunea si care executa remunerarea autorului.

2. actiunea este savarsita ,,pentru a pune persoana traficata la dispozitia unui tert, chiar neidentificat', ceea ce inseamna ca actiunea este epuizata in momentui punerii la dispozitie a persoanei traficate.

3. formularea ,,in scopul de a permite savarsirea impotriva acelei persoane a infractiunii de proxenetism ()' denota faptui ca actiunea ulterioara care realizeaza latura obiectiva a infractiunii de proxenetism, este comisa, de data aceasta dupa epui-zarea infractiunii de trafic de fiinte umane, si de catre o alta persoana careia ; s-a permis comiterea infractiunii prin intermediul celeilalte.

Asadar, de cate ori aceeasi persoana comite ambele infractiuni, solutia este aceea a retinerii unui concurs real cu conexitate etiologica, prima infractiune flind comisa pentru inlesnirea celei de a doua.

3. Problema infractiunii complexe

Incadrarea juridica pe care trebuie sa o primeasca fapta de traficare a unei persoane in conditiile art. 12 din Legea nr. 678/2001, urmata de realizarea efectiva a scopului propus, atunci cand acesta este exploatarea victimei prin obligare la practi-carea prostitutiei depinde si de calificarea drept infractiune complexa a traficului de persoane sau de negarea acestei calificari.

Atat in doctrina, cat si in practica, s-au conturat doua opinii contrare:

a) Prima solutie propusa este aceea a retinerii unei singure infractiuni de trafic de persoane, aceasta din urma flind considerata infractiune complexa prin vointa legiuitorului si, ca atare susceptibila sa absoarba infractiunea de proxenetism. Astfel, s-a afirmat ca, ori de cate ori se. constata ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane, se vor aplica prevederile Legii nr. 678/2001, dupa intrarea in vigoare a acestei legi, incidenta prevederilor art. 329 C. pen. flind limitata, ceea ce nu presupune insa excluderea aplicabilitatii art. 329 C. pen. in cazul in care se constata intrunirea elementelor constitutive ale acestei din urma infractiuni.

De asemenea, s-a subliniat ca, in contextui dat de Legea nr. 678/2001, dispo­zitiile art. 329 C. pen. mai pot fi aplicate doar ocazional si tangential, in trei situarii:

. in prezent, cand se aplica legea penala mai favorabila, dispozitiile art. 329 constituind legea mai favorabila in comparatie cu Legea speciala nr. 678/2001;

. cand organele de urmarire penala au identificat persoane care sa fi savarsit una din modalitatile enumerate la art. 329 alin. (1) C. pen., si nu exista alte dovezi cu privire la activitatea infractionala prevazuta la alin. (2) al art. 329 C. pen., regasita in art. 12 din Legea 678/2001. Daca exista dovezi cu privire la savarsirea infractiunii de trafic de persoane, dar autorii au ramas neidentificati, flind cunoscute doar persoa-nele care au comis numai acte de inlesnire sau de mdemn la practicarea prostitutiei, datorita unitatii infractionale, se aplica tot dispozitiile art. 12 din Legea nr. 678/2001, iar nu cele ale alin. (1) art. 329 C. pen.;

. in situatia in care racolarea unei persoane pentru prostitute, astfel cum este prevazuta la alin. (2) al art. 329 C. pen., se face cu consimtamantui persoanei racolate, autorul nefiind nevoit sa recurga la modalitatile prevazute de art. 12 din Legea nr. 678/2001;

A fost exprimata, insa, si opinia conform careia, din acest punct de vedere, infractiunea de proxenetism a fost abrogata implicit.

In esenta, argumentui principal al sustinatorilor acestei prime opinii il constituie principiul dupa care specialul primeaza generalului, iar Legea nr. 678/2001 constituie o reglementare speciala in raport cu prevederile Codului penal.

b) Cea de-a doua solutie propusa este aceea a retinerii unui concurs de infractiuni in situatia in care infractiunea de trafic de persoane este urmatS de realizarea scopului sau, respectiv obligarea la practicarea prostitutiei. Conform acestei opinii, infrac­tiunea complexa este exclusa in aceasta ipoteza, deoarece prin retinerea in astfel de cazuri doar a infractiunii de trafic de persoane, se realizeaza absorbtia in continutui unei infractiuni a unei activitati ce lezeaza o valoare sociala ocrotita de un alt text de lege care nu e absorbit nici legal, nici natural in continutui infractiunii de trafic de persoane.

Recent, ICCJ si-a schimbat optica, retinand intr-o decizie faptui ca ,,in cazul in care exploatarea persoanelor traficate imbraca forma unei infractiuni, cum este cea de proxenetism, prevazuta de art. 329 C. pen., sunt indeplinite conditiile de existenta ale concursului de infractiuni'.

Pomind intr-o analiza stricto sensu a definitiei infractiunii complexe precum si a criteriilor propuse in literatura de specialitate pentru delimitarea infractiunii complexe de concursul de infractiuni, se constata urmatoarele:

1. definitia infractiunii complexe este: acea infractiune in cadrul careia intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o altS infractiune. in cadrul traficului de persoane, scopul acesteia, exploatarea unei persoane, in intelesul prevazut de lit. c) a art. 2 alin. (2) al Legii nr. 678/2001 de obligare la practicarea prostitutiei, este un element constitutiv al infractiunii. Pe de aha parte, obligarea la practicarea prostitutiei este prevazuta ca infractiune de sine-statatoare in art. 329 alin. (2), iar faptui ca este prevazuta altemativ cu alte doua actiuni, nu impieteaza cu nimic asupra independentei sale.

2. infractiunea de trafic de persoane in varianta scopului realizat de obligare la practicarea prostitutiei nu se poate comite fara a se comite implicit si infractiunea de proxenetism prevazuta de art. 329 alin. (2) la care ne-am referit. Nu poate fi gasit niciun exemplu contrar.

3. infractiunea absorbita este determinata expres in textui art. 2 alin. (2) al Legii nr. 678/2001 la care face referire art. 12 al aceleiasi legi.

4. pericolul social al infractiunii de trafic de persoane (inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi) este mai mare decat acela al infractiunii de proxenetism in varianta alin. (2) (inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi).

Prin urmare, consideram ca sunt indeplinite conditiile infractiunii complexe, in plus, cu argumentui urmator: scopul constituie un element constitutiv al infractiunii de trafic de persoane si, desi ea este consumata independent de realizarea scopului, atunci cand s-a pus problema sanctionarii separate a scopului realizat efectiv (in concurs), legiuitorul a inteles sa prevada in mod expres aceasta. De pilda, in cazul infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, in alin. (2) al art. 323 C. pen. este prevazuta expres retinerea unui concurs atunci cand fapta de asociere este urmata de savarsirea efectiva a infractiunii propuse. Sau, in cazul infractiunii de complot (art. 167 C. pen) urmata de savarsirea unei infractiuni, alin. (3) prevede, de asemenea, retinerea unui concurs de infractiuni.

De asemenea, Codul penal spaniol, in art. 188, dupa ce incrimineaza in alin. (1) proxenetismul, in alin. (4) consacra expres solutia concursului de infractiuni pentru ipoteza in care, pe langa actiunile tipice proxenetismului, autorul comite si acte de agresiune sau abuz sexual asupra persoanei prostituate.

Consimtamantui victimei

Desi consimtamantui victimei nu constitute in legislatia penala romana actuala o cauza justificativa legala, el este recunoscut in doctrina³ ca o cauza justificativa extralegala. Astfel, s-a considerat ca, ori de cate ori legea permite sau nu interzice explicit titularului unui bun sau interes de a dispune de acestea, implicit titularul dreptului va putea permite orice atingere a bunului sau interesului, fara ca prin aceasta sa se comita un act ilicit.

In doctrina germana s-a subliniat, msa, ca se poate vorbi despre consimtamantui victimei ca o cauza justificativa numai cu privire la o sfera redusa de fapte si numai in legatura cu acele incriminari care descriu actiuni indreptate rnspre lezarea unor valori asupra carora subiectui poate dispune. Conditiile pe care trebuie sa Ie indepli-neasca consimtamantui victimei pentru ca el sa aiba valoare penala in sensul unei cauze justificative, au fost sistematizate astfel: sa existe un consimtamant valabil exprimat, actual, sa priveasca o valoare sociala de care titularul poate dispune, sa provina de la titularul valorii sociale ocrotite, sa fie determinat.

Doctrina italiana considera ca dintre drepturile asupra propriei persoane se poate dispune asupra inviolabilitatii sexuale daca fapta consimtita nu s-a produs intr-un loc public sau deschis publicului.

Legea nr. 678/2001 stabileste in mod expres faptui ca raspunderea penala a celui care savarseste traficul nu este inlaturata prin consimtamantui persoanei traficate. in acest sens, art. 16 al legii prevede urmatoarele: ,,Consimfamantul persoanei, victima a traficului, nu miatura raspunderea penala a japtuitorulu''.

Ratiunea pentru care legiuitorul a apelat la consacrarea express a ineficacitafii consimtamantului victimei in acest caz, o constituie faptul ca acest consimtamant este Intotdeauna viciat si, ca atare, nu indeplineste conditia consimtamantului valabil exprimat. in situatiile reglementate de legea mentionata, consimtamantui este obtinut explicit sau implicit prin amenintare, violenta sau prin frauda, inselaciune, abuz de automate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani sau alte foloase. Or, aceste modalitati au fost considerate a avea capacitate intrinseca de a vicia consimta­mantui victimei.

Pe de alta parte, traficul de persoane reprezinta o amenintare a libertatii persoanei, dar si a securitatii publice (in masura in care, de cele mai multe ori, are un caracter organizat si transnational), iar in varianta obligarii persoanei la practicarea prostitutiei, se aduce atingere si bunelor moravuri. Sunt astfel lezate valori sociale care transcend sfera individualului, motiv pentru care ele sunt indisponibile. Astfel, in doctrina italiana s-a subliniat ca consimtamantui nu poate avea valoare daca ar duce la asemenea alterari ale onoarei sau libertatii care 1-ar impiedica pe individ sa-si exercite obligatiile sociale ori ar contrazice ordinea publica, bunele moravuri.

Prin urmare, chiar in lipsa consacrarii exprese, consimtamantui victimei traficului de persoane ar fi fost, oricum, lipsit de eficacitatea unei cauze justificative.

In ceea ce priveste infractunea de proxenetism, se impun unele precizari. Astfel, in varianta prevazuta la alin. (1) al art. 329 C. pen., modalitatile de realizare (indemnul, inlesnirea sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o alta persoana) presupun consimtamantui persoanei care practica prostitutia, asa incat aceasta din urma nu are functia de victima a infractiunii, iar consimtamantui sau la practicarea prostitutiei nu se poate constitui intr-o cauza justificativa, tocmai pentru acest motiv. in aceasta ipoteza, subiectui pasiv al infractiunii este societatea, iar valorile sociale lezate sunt relatile de convietuire sociala, asadar, valori supraindi-viduale, nesusceptibile de a fi disponibile. Aceeasi este situatia si in varianta prevazuta de alin. (2) al art. 329 C. pen., in ceea ce priveste modalitatea recrutarii si a traficarii unei persoane in scopul practicarii prostitutiei.

Mai mult, acest consimtamant al persoanei care practica prostitutia constituie eel mai important element de diferentiere intre infractiunea de trafic de persoane si aceea de proxenetism in aceasta varianta. in acest sens, ICCJ a decis ca ,,in cazul in care persoana recrutata a stiut (fi-a exprimat consimfamantui, s.n. - A.B) ca scopul inculpatilor este acela ca ea sa practice prostitutia si sa primeasca de la ea o parte din banii castigati pe aceasta cale, fara a fi constransa ori a se folosi una din modalitatile prevazute in art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, fapta constituie infractiunea de proxenetism, iar nu trafic de persoane incriminata de legea menrionata'.

Varianta constrangerii la prostitute constituie o excepte, in sensul ca ea presupune lipsa consimtamantului persoanei care urmeaza sa practice prostitutia.

Constrangerea implica folosirea unor mijioace violente (care, la randul lor, pot sa se infatiseze ca violente fizice sau psihice)⁴¹, care exclud prin ele insele orice consim-tamant valabil exprimat si care, tocmai prin existenta lor fac din persoana care urmeaza a practica prostitutia o victima a acestei infractiuni. Asadar, in aceasta ipoteza, excluderea consimtamantului ca si cauza justificativa rezulta nu din lipsa calitatii de victima a persoanei care practica prostitutia (asa cum se prezinta in variantele anterioare), ci din chiar modalitatea de realizare a laturii obiective a infractiunii.

In legislatia spaniola (care prevede consimtamantui victimei ca o cauza justifi­cativa pentru anumite infractiuni), ineficacitatea consimtamantului in cazul infrac­tiunii de proxenetism este prevazuta expres in art. 188 C. pen. spaniol care, dupa ce incrimineaza proxenetismul ca ,,determinarea unei persoane majore la prostitutie sau la continuarea practicarii ei prin violenta, amenintare sau inselaciune, ori abuzand de o situatie de superioritate sau de necesitatea sau vulnerabilitatea victimei', asimileaza acestei situatii fapta celui care exploateaza prostituarea unei alte persoane, chiar cu consimtamantui acesteia.

IV. Concluzii

in concluzie, in opinia noastra, fapta persoanei care constrange o alta persoana la practicarea prostitutiei, dupa ce anterior a comis acte specifice actiunii de traficare a persoanei respective in acest scop, constitute infractiunea de trafic de persoane prevazuta de art. 12 al Legii nr. 678/2001. Motivele invocate in favoarea acestei solutii sunt caracterul de infractiune complexa al infractiunii din legea speciala, obiectui juridic al acestei infractiuni, precum si faptui ca delimitarea fata de infrac­tiunea de proxenetism se face pomind de la analiza laturii obiective a celor doua infractiuni, precum si a consimtamantului.

Mentionam, insa, ca o interventie a legiuitorului este de dorit, avand in vedere lipsa de unitate a practicii judiciare raportata la aceasta problema.