StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal

Elementul moral al infractiunii sau latura subiectiva a infractiunii



ELEMENTUL MORAL AL INFRACTIUNII SAU LATURA SUBIECTIVA A INFRACTIUNII


Cu toata diversitatea formelor si modelelor ei de exprimare, vinovatia penala poate fi definita ca reprezentand acea stare sau atitudine mentala cu caracter antisocial a persoanei din momentul savarsirii infractiunii care, fie ca a avut capacitatea de ase exprima liber cat si intelegerea semnificatiei antisociale a faptei penale comise, fie ca, desi nu a avut reprezentarea urmarilor acesteia, putea si  trebuia sa si le reprezinte in conditiile unei atitudini normal diligente.


SECTIUNEA 1



FACTORII CARACTERIZANTI AI VINOVATIEI


Conturarea vinovatiei penale in oricare dintre formele sau modalitatile sale este rezultatul interactiunii unor factori de constiinta, cum sunt factorul intelectiv si factorul volitiv.

1. Factorul intelectiv sau constientul - presupune nu numai intelegerea - prin reprezentare si prevedere - a faptei comise sub raport fizic, uman si social, ci si asumarea constienta a tuturor consecintelor ce decurg din aceasta in planul raspunderii penale.

2.Factorul volitiv (sau vointa 949i86j )-  presupune capacitatea psihica a persoanei de a

se autodetermina, de a-si stapani si dirija in mod liber actele de conduita.


SECTIUNEA 2

FORME SI MODALITATI ALE VINOVATIEI


Datorita faptului ca vinovatia este rezultatul interactiunii dintre factorul volitiv si intelectiv, cel de-al doilea putand prezenta grade de constientizare diferite si vinovatia poate prezenta forme si modalitati diferite.

Noul cod penal (2004) prevede in art. 20 ca fapta penala se poate savarsi prin intermediul a trei forme de vinovatie: intentia, culpa si intentia depasita.


SECTIUNEA 3

INTENTIA SI MODALITATILE SALE


I. Concept

In sens etimologic, intentia (intendere) este vointa indreptata catre un anumit scop, adica o vointa dirijata. Transpusa in dreptul penal, intentia criminala va fi deci vointa indreptata catre o finalitate interzisa de legea penala (dol criminal).

II. Modalitatile intentiei si scopul normativ

Potrivit dispozitiei inscrisa in art.20, p.1 din noul C.pen., sunt consacrate doua modalitati normative ale intentiei, prevazandu-se ca fapta este savarsita cu intentie nu numai atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei, urmarind producerea lui dar si atunci cand prevazand rezultatul doar il accepta.

Cele doua modalitati normative ale intentiei corespund conceptelor de intentie directa si de intentie indirecta sau eventuala.

A. Intentia directa ca cea mai grava forma de constientizare a conduitei criminale si deci a dolului penal potrivit art. 20, p.1, lit. a, prezinta componente:

prevederea rezultatului si

urmarirea producerii sale.

B. Intentia indirecta sau eventuala presupune potrivit art. 20, al. 1, pct. 1, lit. b C.pen. prevederea rezultatului si acceptarea posibilitatii producerii lui, desi faptuitorul nu l-a urmarit.

C.         Alte modalitati ale intentiei

Literatura juridica distinge astfel:

intentia simpla de intentia calificata,

Intentia spontana (de impeto) sau repentina (dolus repentinus) de intentia premeditata (dolus deliberatus),

Intentia initiala de intentia supravenita (sau survenita),

Intentia unica de intentia complexa,

Intentia determinata de intentia nedeterminata si de cea eventuala,

Dolul mai poate fi alternativ.


SECTIUNEA 4

CULPA SI MODALITATILE SALE


A.    Concept. Sediu normativ. Modalitati.

Potrivit dispozitiei inscrise in art. 20, alin. 1, pct. 2, lit. a si b din noul C.pen. exista culpa cand faptuitorul:

prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce (art. 20, alin. 1, pct. 2, lit. a C.pen.)

nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada (art. 20, alin. 1, pct. 2, lit. b C.pen.)

B.     Culpa cu previziune sau usurinta criminala

Prima ipoteza de reglementare priveste criteriile de identificare si diferentiere ale asa-zisei culpe cu prevedere sau temeritate, denumita si usurinta criminala si se caracterizeaza prin aceea ca, desi faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, nu l-a urmarit si nici acceptat, socotind in mod usuratic, neintemeiat, ca el nu se va produce.



Ceea ce particularizeaza si deosebeste culpa cu previziune de intentie, nu este prevederea - comuna in ambele situatii - ci atitudinea fata de rezultat si modalitatea reprezentarii diferite a rezultatului in constiinta faptuitorului.

C.     Culpa simpla sau neglijenta (greseala)

Cea de a doua ipoteza vizata de art. 20, al. 1, pct. 2, lit. b C.pen. se refera la culpa propriu-zisa, culpa simpla sau greseala ("la faute"), forma de vinovatie care exista atunci cand autorul faptei nu prevede rezultatul socialmente periculos, desi putea si trebuia sa-l prevada.

In epoca moderna devine extrem de importanta evaluarea in cadrul concep­tului de culpa a cazurilor de culpa profesionala.

D. Varii modalitati de exprimare ale culpei in doctrina si practica judiciara: imprudenta si nebagarea de seama sau nesocotinta, intre nepricepere si nedibacie, indiferenta sau nepasarea, culpa in agendo si culpa in omitendo, intre culpa directa si culpa indirecta.

In dreptul penal modern nu se accepta gradarea culpei dupa modelul dreptului civil, in culpa lata, levis si levissima ce presupun, dupa caz, rezultate ilicite usor de prevazut sau dificil sau chiar greu de prevazut (diligenta deosebita), punctul de vedere dominant fiind acela al unitatii culpei, admitandu-se raspunderea penala chiar pentru culpa cea mai usoara.


SECTIUNEA 5

INTENTIA DEPASITA SAU PRAETERINTENTIA


Potrivit art. 20, pct. 4 din noul C.pen. "exista intentie depasita cand rezultatul mai grav produs printr-o actiune sau inactiune intentionata este din cauza culpei faptuitorului".

In cazul acestei structuri, primum delictum este comis cu intentie, majus dellictum - care implica un rezultat mai grav, este comis din culpa.


SECTIUNEA 6

VINOVATIA PENALA IN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE


Noul Cod penal al Romaniei (2004) a instituit prin dispozitiile art. 45 si raspunderea penala a persoanelor juridice, raspundere penala care nu poate avea decat unicul temei al raspunderii penale prevazute de art. 17 din acelasi Cod, si anume savarsirea unei infractiuni. Cum infractiunea nu poate exista conform art. 17 al. 1 decat in prezenta vinovatiei, in cazul persoanei juridice aceasta trebuie regasita la nivelul persoanelor fizice care la nivelul unor acte de dispozitie sau reprezentare incalca o dispozitie a legii penale in numele sau interesul ilicit al persoanei juridice.


SECTIUNEA 7

VINOVATIA - CA ELEMENT CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII


In timp ce, ca trasatura esentiala a infractiunii, vinovatia poate exista in oricare din formele ei, ca latura subiectiva concreta a continutului unei infractiuni determinate ea nu poate exista decat in forma anume prevazuta de lege, si anume a intentiei, culpei sau intentiei depasite.

Noul cod penal a preferat o solutie mai simpla, prevazand in art. 20, pct. 3 ca "fapta care consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune, constituie infractiune numai cand este savarsita cu intentie", iar in art. 20, pct. 4 ca "fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand in lege se prevede aceasta."


SECTIUNEA 8

ELEMENTELE SUPLIMENTARE ALE VINOVATIEI SUB FORMA INTENTIEI (MOBILUL SI SCOPUL INFRACTIUNII)


A. Mobilul ca element al laturii subiective

Mobilul sau motivul infractiunii pune in evidenta determinantii psihici, subiectivi care dau impulsul intern al trecerii la fapta, cum sunt resentimentele, pasiunile, dorintele, pornirile, tendintele etc. reprezentand cauzele interne ale conduitei antisociale.

In sistemul noului cod penal (2004) mobilul infractiunii poate indeplini mai multe functii:

- functia de a crea infractiuni,

- functia de a crea circumstante generale de agravare a pedepsei,

- functia de a crea o circumstanta legala generala de atenuare

- functia de a servi la individualizarea pedepsei.

B.Scopul ca element suplimentar al intentiei

Scopul ca element al vinovatiei pune in evidenta finalitatea urmarita de infractor prin savarsirea faptei prevazute de legea penala (a actiunii sau inactiunii pe care o presupune aceasta).

Spre deosebire de mobil, care reflecta elementele de determinare constienta a conduitei ilicite (cauzele interne ale acesteia), scopul care este si el caracteristic, in general, activitatii voluntare, reflecta rezultatul spre care acesta tinde.

Ca si mobilul, si scopul indeplineste aceleasi functii, mai putin pe cea de a crea circumstante agravante cu caracter general.


Bibliografie selectiva:


1. Merle et Vitu, Traité de droit criminel, nr.2, ed. P.818

2. Henry D. Bolsy si altii, Reforme du Code Penal, Université Catholique de Louvain, Departament de Criminologie et de Droit Pénal, Ecole de Criminologie en Collection Document de travail, nr. 12/1,1982

3. V. Dongoroz, Explicatii teoretice ale noului Cod penal - I, p. 343

4. Ion Dobrinescu, Infractiuni contra vietii persoanei, Bucuresti, 1987, p. 137, si Bogdan- 5. Andrei Sirbulescu, Reflectii cu privire la culpa profesionala - II, Revista de Drept Penal - anul II, nr. 3, iul.-sept., Bucuresti, 1995, p. 56






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact