StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Anii optzeci: piata europeana unica : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Anii optzeci: piata europeana unica



Anii optzeci: piata europeana unica

Anii optzeci debutau cu propunerea asupra unei “piete interne a seviciilor financiare” – in aprilie, 1983, din partea Comisiei Europene, finalizarea avea loc prin Actul Unic European (AUE/SEA) era semnat in doua etape de catre ministrii de externe ale statelor membre – prima la 28 februarie, 1986, cu ocazia Conferintei de la Luxemburg, parte in vigoare pana l 717h77h a 1 iulie, 1987, anul urmator, cand, ca pentru o etapa a doua distincta, avea loc definirea “pietei europene unice”. Programul avea astfel sa se lanseze, totusi, abia in 1992.




Piata europeana unica, functionala de la 1 ianuarie, 1993, este conceptual presupusa a avea trei efecte:

efectul (de) realocare – o mai eficienta folosire a factorilor de productie;

efectul (de) acumulare –cresterea productivitatii factorilor, a investitiilor si, in consecinta, a inovatiilor;

efectul (de) localizare – posibilitati de specializare nationala, de ramura etc.

In complementar, piata unica elimina, respectiv inlatura:

(i)         taxele vamale si restrictiilor cantitative la comertul inter-frontiere;

(ii)      controlul de rutina la frontiere;

(iii)            alte bariere cu efecte similare (tehnice, fiscale etc.)


Pe scurt, un plan ambitios, prevazand inlaturarea tuturor barierelor interne pentru persoane, bunuri si capitaluri si inlaturarea controalelor vamale.


FUNDAMENTELE

ACTULUI UNIC EUROPEAN (AUE/SEA/1985)


Libera circulatie a marfurilor

Uniunea vamala fusese realizata pana la 1 iulie, 1968. Totusi, barierele tehnice si fiscale luau locul celor vamale. Libera circulatie a marfurilor nu se realiza, lasand loc nevoii de armonizare a legislatiilor vamale si fiscale. Dupa care era nevoie de eliminarea formalitatilor si controlului vamal, iar din 1993 idem pentru controlul sanitar-veterinar.

Libera circulatie a persoanelor:

Era pomenita inca in Tratatul de la Roma (1957), articolul 48.

La care, in 1964 revenea completarea legata de “marfuri si profesiile libere”, cu drepturi egale si aceleasi in toate tarile Uniunii.

In 1985, avea loc reecunoasterea mutuala a pregatirii si calificarii – in locul unei armonizari in acest sens;

In 1989 revenea “Carta Sociala”, inclusiv cu prevederi referitoare la libera circulatie a fortei de munca – dreptul de lucru oriunde, de alegere a profesiei, la salariu corespunzator, la protectie sociala, la asociere si negociere, la pregatire si nediscriminare, la informare etc.

Libera circulatie a serviciilor

Dinamica serviciilor este mai lenta decat cea a bunurilor si chiar cea a persoanelor. Originea reglementarilor sta tot in Tratatul de la Roma, art. 52 si 54 – odata cu care autorizarea de functionare a unei firme, in tara ei de origine, este suficienta functionarii dreptului ei de functionare in toata Uniunea. Deplasarea serviciilor este conceputa atat impreuna cu, cat si in afara deplasarii persoanelor. Completari revin asupra serviciilor:

financiare – avand in vedere ca la 1 ianuarie, 1993, numai serviciile bancare erau liberalizate;

de asigurari – liberalizate pe deplin in 1994.


Urmau insa, cum era de asteptat la asemenea proportii ale reformelor, amanari si diferentieri de interpretare in adoptarea directivelor; vizavi, o crestere a vigilentei Comisiei, insarcinata cu monitorizarea implementarilor. In rezultanta, daca odinioara perspectiva politica era clara dar erau inca multe de facut, abia acum se culegeau roadele mai vechilor planuri din 1977. La jumatatea anilor optzeci, Uniunea nu mai era atat de departe, plus ca “cei sase” devenisera intre timp “cei doisprezece” (Urwin 1991)




Actul mai continea Carta Alba a Integrarii Europene” -- un numar de 282 masuri legislative – si conceptul de “spatiu fara frontiere”.


OBIECTIVELE PIETEI UNICE

CONTINUTE IN ACTULUI UNIC EUROPEAN (AUE/SEA/1985)


(i)         obiectivul central – asteptat pana la 31 decembrie, 1992 – spatiul fara frontiere: circulatia bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca. Observatia este aceea ca acest obiectiv depaseset aria economica;

(ii)      coeziunea economica in contextul unei convergente in managementul politicilor economice;

(iii)            armonizarea politicilor sociale – are in vedere reglementari cu caracter social in toate tarile;

(iv)     coordonarea cercetarii-dezvoltarii tehnologice;

(v)        cooperarea monetara;

(vi)     de la votul unanim la votul majoritar;

(vii)           cresterea competentelor Parlamentului European.

Consolidarea acestei piete interne urma sa si intareasca pozitia europeana in comertul cu SUA si Japonia. “Single European Act”(SEA/1987) reforma CEE si desavarsea piata integrata pana la finele lui 1992. Reforma avea sa afecteze institutiile europene, si de altfel consecintele ei se simt inca – vezi fiscalitatea, legislatia sau, din nou, planul institutional. Valoarea SEA depaseste oricum planul strict economic. Adica “Single European Act”(1986) si Tratatul Uniunii Europene (1992) aveau sa vina unul in prelungirea celuilalt, instituind mai tarziu Uniunea Monetara, respectiv moneda comuna.

De cealalta parte, insa, se faceau din nou evidente interesele nationale – cata vreme natiunile Europei Occidentale erau parti si ale Uniunii si in economia lumii. Nu era, deci, o sarcina usoara pentru Institutiile europene sa realizeze alinierea politica a unor state bine inscrise individual in geografia economica si politica a lumii (Story & Walter 1997). Paralel, in urma implementarii sale, SME lua masuri de intarire in 1985.

In 1988, Consiliul European, intrunit la Hanovra, infiinta un Comitet, prezidat de presedintele de atunci al Comisiei Europene, Jaques Delors, pentru a intocmi o strategie (set de propuneri, implementabil in etape) de construire a Uniunii Economice si Monetare. Moneda unica se dovedea sinequanon necesara ridicarii complete a tarifelor vamale, liberei miscari intra-unionale a bunurilor, capitalurilor si persoanelor.

Iar la finele deceniului cadea zidul Berlinului, anuntand sfarsitul razboiului rece. Iar Uniunea Monetara devenea realitate la anuntul primului sau stadiu, la Consiliul de la Madrid (Iulie, 1990).




“Single European Act”(SEA).

Din 1973, celor sase membri initiali – Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda – li se adaugau alti trei – Danemarca, Irlanda si Marea Britanie. Dupa care Grecia adera si ea in 1981, Portugalia si Spania o urmeaza in 1986. In Ianuarie, 1995, se atasau Austria, Finlanda si Suedia. Numeroase alte state mai depun cereri de aderare.  






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact