StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Relatiile externe ale ue, conferinta interguvernamentala, securitatea si politica externa comune : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Relatiile externe ale ue, conferinta interguvernamentala, securitatea si politica externa comune



Relatiile externe ale UE, Conferinta Interguvernamentala, Securitatea si politica externa comune 

1 Elementele relatiilor externe ale Uniunii Europene


Uniunea avea sa ia numeroase initiative de politica externa in ultimii cativa ani.


1.1 Mediterana. Comisia Europeana incheia un accord de uniune vamala cu Turcia, cu scopul stabilizarii situatiei in Marea Mediterana si intaririi legaturii Turciei cu vestul. Parla 212e48c mentul European aproba aceasta initiativa in 13 Decembrie, 1995. Acordul prevedea, de la data intrarii sale in vigoare 1 Ianuarie 1996, inlaturarea tarifelor vamale din partea partilor (UE si Turcia) asupra bunurilor industriale si adoptarea de catre partea turca a “Tarifului Extern Comunitar” – de facto, o reducere importanta a tuturor tarifelor vamale existente.




In 28 Noiembrie, 1995, la Barcelona, UE si partenerii sai mediteraneeni – Algeria, Cipru, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Malta, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia si Turcia – opereaza o noua forma de parteneriat, bazat pe dialog politic, economic si social.

Parteneriatul euro-mediternean, cunoscut de atunci drept “Procesul Barcelona”, creaza un cadru comun de pace si stabilitate, ajutor economic catre statele mediterneene, cooperare la capitolele imigrare si lupta anti-droguri, ca si de prospectiuni pentru o alta zona libera pentru bunuri industriale pana in 2010.

1.2 Asia. Lideri ai UE si statelor Asiei orientale – vezi aici cei sapte membri ai Asociatiei Natiunilor Asiei de Sud-Est, plus China, Japonia si Coreea de Sud – tineau primul summit de acest fel in Bangkok, 1 – 2 Martie, 1996.   Agenda mitingurilor era dominata de: comert, investitii, securitate regionala si dialog politic. Reprezentantii partilor cadeau de accord la un nou cadru de relatii intre regiuni. Un al doilea miting era asteptat in Europa, in cursul anului 1998.

1.3 America Latina si Caraibe. Interesul UE creste pentru America Latina si Caraibe. La summit-ul de la Essen este propus un “nou parteneriat” pentru mentinerea pacii, asigurarii respectarii drepturilor omului, combaterea saraciei si a degradarii mediului. In 15 Decembrie, 1995, la Madrid, se semneaza un proiect de acord de liberalizare graduala si reciproca a comertului dintre zone cu tarile MERCOSUR – vezi Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay. Cooperarea imediata atingea arii ca vama, standardizare, proprietate intelectuala si protectia investitiilor.

1.4 Canada. UE si Canada semnau o Declaratie-Plan comuna cu ocazia unui summit la Ottawa, la 17 Decembrie, 1996. Planul de actiune acopera relatii economice, chestiuni de politica externa, plus o lista de alte raporturi.

1.5 Statele Unite. In ce priveste relatiile SUA cu UE, se extinde asistenta umanitara (si) de urgenta fata de regiunile Africii, Caraibelor, fostei Iugoslavii, cu deschidere si inspre alte regiuni. Sunt inscluse aici eforturi comune diplomatice si de prevenire a conflictelor. Este elaborata o noua “Agenda  Transatlantica“, la un loc cu constituirea unui Grup Consultativ de inalt nivel in coordonarea asistentei de dezvoltare si umanitare. Performanta atinsa este aceea dupa care SUA si UE cumuleaza astazi aproximativ 80% din resursele globale ale UE, distribuite si separat, prin intermediul altor organisme internationale specializate.

Un capitol separat al asistentei comune SUA-UE il constituie Bosnia. O prima conferinta a donatorilor avea loc la Bruxelles, in Decembrie, 1995, cu un plan de urgenta, pe termen imediat -- primul trimestru al anului urmator, 1996. Dupa acest trimestru, adica in Aprilie, 1996, avea loc o a doua Conferinta pe aceasta tema, care constituia un fond total de reconstructie pentru Bosnia in valoare de 1,8 miliarde dolari. O a treia Conferinta era programata in primavara urmatoare (1997).



1.6 Europa Centrala si de Est. UE semneaza parteneriate si acorduri de cooperare cu Rusia, Ucraina, Belarus si alte tari, in scopul comun al promovarii stabilitatii politice si prosperitatii economice in regiune. Liderii UE aproba, in iunie 1995, un acord comercial interimar intre Uniune si Rusia. Cele doua parti isi exprimasera intentia intaririi dialogului politic.

Cat despre celelalte tari -- ale unei regiuni, incepand din 1990, putenic framantate de tranzitia economica, dar nu mai putin politica de la statul de tip totalitar – erau semnate binecunoscutele Acorduri de Asociere la Uniunea Europeana. Urmau doua asanumite « valuri » de aderare a fostelor tari comuniste din Europa centrala si partial de est in 2004 – Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria si Balticele, val care se alatura mediteraneenelor Cipru si Malta – si respectiv 2007 – Bulgaria si Romania. Urmeaza tratative si strategii similare cu Croatia si Turcia, si se vor alatura procesului aderarii alte tari din regiune dupa principiul valabil pana in prezent ca UE « nu refuza pe nimeni « .

2 Conferinta Interguvernamentala

Tratatul de la Maästricht cerea statelor membre stabilirea unei alte conferinte interguvernamentale, destinata si revizuirii termenilor aceluiasi Tratat, ca si readaptarii institutionale la procesul de extindere si la alte noi situatii create. Conferinta era stabilita cu ocazia unei intalniri extraordinare a sefilor de stat si guvern din 29 martie, 1996, la Turin. Negociatorii aveau sa se intaneasca saptamanal incepand cu 1 Aprilie, acelasi an, iar ministrii de externe sa revizuiasca lunar progresele inregistrate.

Urma astfel constituirea a trei chestiuni de adresat Conferintei Interguvernamentale: (1) intarirea pozitiei Uniunii, a transparentei ei in ochii propriilor cetateni; (2) sporirea eficientei institutionale a acesteia in pregatirea pentru extindere; (3) conferirea catre Uniune (din partea organismelor statale, inca existente) a unei mai mari capacitati de actiune internatiolnala.

3 Securitatea si politica externa comuna

Urma si ea sa fie eficientizata cu ocazia Conferintei Interguvernamentale. Sunt cuprinse cateva idei, de felul infiintarii unei entitati de planificare si angajarii unui purtator de cuvant. De la data Tratatului si aditional numeroaselor initiative de politica externa, se contabilizeaza dialoguri prospective de la cele cu potentiali membri si asociati la puteri internationale de felul Rusiei, Japoniei si Canadei. Conferinta interguvernamentala era decisa, in spiritul transparentei crescute, sa ia in considerare experienta ratificarii Tratatului, sa evite problemele aparute in acest mare context si sa implice cetatenii de rand in marea dezbatere.

Summit-ul presedintiei irlandeze, din Decembrie 1996, avea sa prezinte o prima versiune a revizuirii Tratatului. Un nou accent urma sa fie pus pe ceea ce argoul specific numea “al treilea stalp” al celui din urma: vezi chestiunile acordarii de azil si imigratiei, trecerii frontierelor, combaterii traficului ilegal de droguri si crimei organizate, capitol la care isi gaseau locul acum si terorismul international, si abuzurile impotriva copiilor, si traficul de persoane. Faza irlandeza nu scapa totusi din atentie nici precedentii doi “stalpi” ai Tratatului. In finalul intalnirii liderilor UE de la Dublin completa agenda Conferintei Interguvernamentale pentru finele presedintiei olandeze, succesoare, din Iunie, 1997. 







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact