StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Perspective ale uniunii europene si monedei euro : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Perspective ale uniunii europene si monedei euro



PERSPECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE SI MONEDEI EURO


1. De dragul viitorului, a privi intai in trecut

2. Intai de toate, o performanta financairara

3. Extinderea – o chestiune cu doua taisuri




4. Un tablou monetar al lumii insfarsit mai omogen si mai transparent

5. Lumea va fi alta, iar jocurile inter-monetare se vor schimba

6. Uniune monetaara, fara uniune fiscala…

7. Aderarea Marii Britanii la Euro este inca un obiectiv neatins

8. O ruptura intre optiunile guvernantilor de la Bruxelles si cele ale popoarelor europene

9. Alte critici





Lars Jonung (1999) opineaza ca: Europa nu este o ZMO, astfel nu intruneste inca 232e47c conditiile monedei comune. Economia irlandeza poate cunoaste boom-ul, concomitent cu o alta stare economica a Germaniei. O mare dilema este non-convergenta ciclica pentru BCE. Cum se va conduce politica monetara in ansamblul zonei ?

Gradul de integrare europeana este inca insuficient, atat pe partea bunurilor si serviciilor, cat si pe partea factorilor (Krugman si Obstfel 1994). Cel mai important factor, inca neintegrat, este munca. Si cu atat mai delicat odata cu implicatiile sale sociale si nationale. Optimistii prevad cresterea mobilitatii odata cu dezvoltarea si consolidarea Euro (Peter S. Rashish 1999). Se leaga de factorul munca flexibilitatea salariilor si capacitatea firmelor de a angaja munca dupa nivelul cererii propriului produs. Europa este traditionala prin salarii si pensii mai generoase decat in restul lumii. La aceasta se adauga rezistenta tot tipic europeana la schimbarile de pe piata muncii. Dar reforma legislativa a muncii este stringent necesara.


1. De dragul viitorului, a privi intai in trecut

Asadar, primul aspect care priveste noua moneda Euro – iar prin aceasta faza de Uniune Economica si Monetara (UEM) -- este binevenita formula de rezolvare a chestiunii care ii inlatura orice vulnerabilitate de tipul celor prezente la vechile sisteme. Uniunea Europeana pornea, dupa razboi, de la o lume ce se voia mai intai mondialista, dupa care a lasat loc, incet dar sigur, regionalizarii, inclusiv in planul monedei. Profitand de un astfel de context, actuala UE are si meritul de a prezenta mai tarziu lumii atat experienta practica, cat si tabloul teoretic unic al unei integrari economice intre state atat de avansate, incat se regaseste in faza de integrare monetara.

Concomitent, insa, din punctul de vedere al teoriei integrarii, faza monetara ramane in zona controverselor, cel putin in ce priveste obligativitatea ei. Sa mai reamintim, insa, ca UE, cu integrarea ei monetara, a trecut si prin faza – acum considerata intermediara, asa cum poate nu era inainte de deceniul nouazeci – Sistemului Monetar zonal, a carui structura formala, cum bine observa americanul Ronald McKinnon (1993), o copia surprinzator pe aceea a constructiei Acordului de la Bretton Woods, elaborata si parafata cu mai bine de trei decenii inainte. Iar aceasta in conditii mult diferite de situatia Europei finelor deceniului saptezeci.

Europa Unionala s-a dovedit, totusi, mai departe, in anii nouazeci, receptiva si la situatia monetara a lumii, ca si la atentionarile si criticile ce i se adresau. Altfel spus, europenii nu au lasat Sistemul lor Monetar, cu ancora nominala unica, sa cada in mod natural, precum etalonul lirei sterline, in anii treizeci, sau Sistemul de la Bretton Woods, la inceputul deceniului saptezeci. L-au inlocuit cu moeda Euro. Tot altfel spus, au transferat raspunderea asupra monedei ce o foloseau in comun, ca baza a functiilor monedei, de la Bundesbank si guvernul german la ceea ce devenea Banca Centrala Europeana, impreuna cu administratia Uniunii: politica monetara era transferata de la Bonn la Bruxelles. Andrei (L. 2004b) opineaza ca era singura formula prin care se evita perspectiva dezastrului monetar, avand in vedere ca posibilitatea “cautarii unei alte ancore”, dupa prabusirea celei existente – asa cum se exprima McKinnon (1993) – s-ar fi tradus, pentru tarile UE, in termeni principial diferiti (adica duri si distrugatori) de situatia altor tari si zone ale lumii.

Aici, insa, teoria integrarii capata o precizare, in ce priveste exemplul european actual: integrarea monetara – sintagma prin care intelegem aici exclusiv finalizarea procesului prin adoptarea monedei comune – devine, astfel, obligatorie, in contextul integrarii. Iar, daca unele voci din Europa si de aiurea, o mai contesta inca, substratul ramane acela ca, din punct de vedere strict economic, moneda europeana putea veni ceva mai tarziu – era insa obligatoriu necesar sa vina candva. Administrarea monedei ancora de catre o singura tara, fie ea si Germania (intre timp) reunificata, pentru un bloc de economii integrate ar fi fost candva un betesug nepermis pentru integrare.


2. Intai de toate, o performanta financiara

In urmatorul rand, ne intoarcem, insfarsit cu fata spre prezent, pentru a consemna ceea ce, tot in opinia noastra contine prima mare reusita a noii monede: acumularea la nivel mondial a titlurilor financiare in Euro creste exploziv, in 1999, fata de anul anterior, 1998, ultimul an fara moneda comuna europeana. Curios si nu simplu de explicat acest lucru. Dezbaterea asupra acestui aspect poate fi mai larga. In ce ne priveste credem ca aici intervin alate doua aspecte. Mai intai, se vede, insfarsit, situatia ca tarile europene, membre sau nemembre UE, impreuna cu propriile monede, faceau mai mult decat sa se ancoreze de moneda germana. In al doilea rand, initiativa Uniunii a putut capata, in psihologia investitorilor internationali de oriunde, aplauze, in contextul economiei actuale purtatoare de globalizare. Aspectul ramane curios si in sensul in care succesul unei monede se face simtit in alt domeniu decat cel monetar (in speta, in planul financiar). Ramane curios in sensul in care piata financiara, prin definitie atribuita initiativei private, face mai putin obiectul Tratatului, reglementarilor sau preocuparii autoritatilor Unionale. Ramane curios si in conditiile in care marea bursa de la Londra – calificata de autori drept ultima reminiscenta a puterii imperiale britanice de altadata – ramane si astazi in afara zonei Euro – ca un esec al initiativei Unionale. Euroland ramane sa se multumeasca cu bursa de la Frankfurt, drept cea mai mare din zona


3. Extinderea – o chestiune cu doua taisuri

Un alt aspect este ceea ce o Uniune de state contine, in conditiile de astazi, tot prin definitie: am numit capacitatea, chiar dorinta ei de extindere. Aici, lucrurile chiar se departajeaza, intr-un fel: inainte si dupa desavarsirea uniunii economice si monetare. Inainte, sa reamintim, monede ca lira sterlina (ramasa inca in afara “Euroland”), francul francez si, nu mai putin bineinteles, marca germana posedau zone proprii in afara teritoriului Uniunii de astazi. Lira sterlina are inca o zona monetara, fie si in decadere, dar ea priveste tari ale Common-Weath-ului si nu numai. Francul era ancora unor monede de peste mari, iar marca, in ciuda politicii restrictive ale Bundesbank, se revarsa inspre estul si nordul batranului continent. Aceste aspecte “dinainte” palesc, insa in fata programului de integrare adresat astazi economiilor central-europene post-comuniste, inclusiv celor din zona Baltica sau celor ex-iugoslave iesite din razboaie, dar si Ciprului sau Turciei. O situatie catre care privesc astazi cu interes si Israelul, ca si forte politice si de afaceri pro-europene din Comunitatea Statelor Independente, din jurul Rusiei. Aceasta din urma ramane, la randul ei, o mare forta politica si economica, dar, fie si negandindu-se actualmente la perspectiva de a fi membru UE sau “Euroland”, poate evolua catre un statut nescris de arbitru interzonal, care ii poate aduce bune beneficii – sa ne amintim politica externa sovietica de altadata, prin care se urmarea diviziunea intre Europa si America, in sanul comunitatii occidentale. Important se face, astfel, ca extinderea Uniunii nu pare sa intalneasca in Rusia vreun obstacol real sau de temut. Dimpotriva, Rusia ar putea opta pentru zona Euro extinsa – respectiv vecinatatea Euro – in viitor, asa cum se aud in interiorul ei voci ale bancherilor si finantistilor. Important este ca puterea economiei rusesti s-a facut deja verificata la inceputul deceniului nouazeci, in favoarea extinderii zonei dolarului.

Pe scurt, regionalizarea economica, in Europa, apoi integrarea pana la Uniune au fost sansa Europei de pana in prezent – extinderea Uniunii pare a pastra sanse de acelasi calibru in perspectiva. Ingrijorarea, remarca unele cercuri din jurul autoritatii Unionale, nu ar privi extinderea insasi, cat rezultatele acesteia, in interiorul Uniunii si in tarile membre.


4. Un tablou monetar al lumii insfarsit mai omogen si mai transparent

Un alt aspect al contextului monetar international pare sa ajute, totusi, la securizarea partiala a deschiderii si extinderii Uniunii si zonei Euro. Sa revedem configuratia “arborescenta” a monedei internationale, sprijinita pana in 1999 pe legatura dolar-yen-marca-franc-lira sterlina si sa intelegem ca moneda europeana revine absorbind marca si francul si impingand brutal lira sterlina inspre esalonul monedelor ordinare, lipsite de forta internationala, cu somatia astfel de a se integra in Euroland, alaturi de celelalte economii si monede. Exista aici precedentul anilor saptezeci, al aderarii Regatului Unit la Comunitatea Europeana, o aderare care a atras dupa sine si optiunea similara a altor state europene, astfel intarirea semnificativa a Comunitatii.

Dar rezultatul cel mai important al nasterii noii monede este altul. Bunaoara, abia acum cei trei mari poli monetari ai lumii – dolar-yen-euro – sunt insfarsit bine cristalizati. Economia mondiala are trei mari forte sau zone monetare, raportate la regiuni geo-economice distincte. Pentru ansamblul lumii, moneda internationala de astazi contine, nu numai un plus serios de experienta si experiment post-etalon aur si post-Bretton Woods, dar si un tablou insfarsit mai omogen, mai transparent si cu trend de stabilitate a cursurilor de schimb. Un alt camp de optiune pentru tranzactiile economice si financiare, ca si pentru economiile celorlalte regiuni. Exemplul economiilor central si est-europene, in tranzitie, de integrare in Uniune, poate fi unul absolut particular, in ce priveste o optiune economica si nu numai, intr-o anume parte a lumii situata in imediata vecinatate a initiativei Unionale. Dar si alte economii, tari si zone se fac influentate de Euro, iar evenimentele au demonstrat-o deja.


5. Lumea va fi alta, iar jocurile inter-monetare se vor schimba

Se poate chiar avansa pe aceasta parte a analizei, incercand a raspunde la intrebarea ce aduce Euro in tabloul monetar si economic al anilor douamii si apoi ? Privim din nou la ceilalti poli monetari si descoperim un fel de antiteza a comportamentelor dolarului si yenului. De o parte, un dolar a carui valoare in afara Americii nici face obiectul preocuparii mai mult din partea altora, decat din aceea a Rezervei Federale de la Washington, conduse de domnul Allan Greenspan; de cealalta, yenul, dimpotriva, restrictionat pana la a se lipsi de calitatea de lider (ancora) monetar zonal. Toate acestea date de o configuratie zonala care permitea, cum subliniam si altadata, impunerea specificitatilor monedelor ancora. Intr-un astfel de context, Euro intra in scena in pozitia unei monede si deschise liberei circulatii in lume, si formarii unei alte zone, in structura clasica a ancorei nominale, dar si bine sustinute de autoritatea emitenta de la Bruxelles. Pe partea dolarului, ameninta sa fie pusa in discutie “metafizica” politica a “neglijentei benigne”, post-Bretton Woods, a autoritatilor americane. Dupa cum, pe partea yenului, se va ingusta statutul lui de replica la prea libera miscare si la deprecierea cronica a dolarului. Daca Euro va rezista propriilor vicisitudini – si are sanse sa reuseasca – lumea va fi alta, iar jocurile inter-monetare se vor schimba, antrenand cu ele finantele, economia si politica pe termene prelungite.


Uniune monetaara, fara uniune fiscala…?!

Dezvoltarea si integrarea natiunilor, in noile conditii democratice, lasa insa transparente alte vicisitudini specifice si nu mai putin profunde. Sa observam aici si aspectele care fac obiectul criticilor, in contextul societatii democratice, promovate de actuala Uniune. In speta, sa observam criticile adresate direct Uniunii Monetare. Prima critica serioasa face apel la comparatia cu modelul pluri-statal al SUA, dar, mai departe, priveste catre toate precedentele de uniune monetara ce au putut dainui numai prin uniunea monetara si fiscala. Statele Euroland au renuntat de comun acord la propria suveranitate monetara. Cu alte cuvinte, la capacitatea proprie de a-si regla autohton rata dobanzilor, in ajutorul investitiilor si nivelului preturilor, si de a-si devaloriza si revaloriza moneda, in conditiile in care, initial, isi reglau astfel echilibrul balantei externe, isi impulsionau exporturile, iar prin acestea isi inviorau productiile si absorbeau somajul. Cat si-ar mai putea, astfel, permite Uniunea Europeana de astazi sa isi gestioneze moneda in mod centralizat, prin Banca Centrala Europeana, in vreme ce atat impozitele, cat si gestiunea bugetara raman la indemana vechii autoritati a statelor membre ?! Exista moneda europeana; nu exista, insa, sintagma de “fiscalitate europeana”, iar aceasta ramane, deocamdata, reclamata numai de specialisti (Vaknin 2000), lipsind din programul autoritatilor Unionale. Exista un substitut al fiscalitatii europene absente: “Pactul de Stabilitate si Crestere” este un program care incearca sa limiteze deficitele bugetare, dupa cum “Criteriile de Convergenta” sunt elocvente atat pentru acestea, cat si direct pentru nivelul inflatiei. Comisia Europeana a mai initiat dezbateri, documente de lucru si alte desfasurari in aria taxei pe valoarea adaugata (TVA).

Subzista teama pentru ideea de “Europa a natiunilor”, deci aceea a de a provoca adevarate rasturnari in dezbaterile ce ar fi aici implicate. In vreme ce Banca Centrala Europeana coordoneaza bancile centrale din fiecare stat Euroland, Comisia Europeana, organismul ce ar corespunde guvernarii ansamblului Unional, persista inca la statutul de simplu substitut de guvernare. Presupusa trecere la uniunea monetara si fiscala ar implica mult mai mult decat o simpla modificare a Statutului Uniunii, adoptat la Maastricht, in 1992.


7. Aderarea Marii Britanii la Euro este inca un obiectiv neatins

O alta observatie critica a fost deja amintita aici. Tocmai in zona financiara, in care s-a facut simtita inca de la inceput (1999, cand moneda Euro nici nu era efectiva) un succes de proportii, sa amintim ca aderarea Marii Britanii la Euro este inca un obiectiv neatins. “City of London” (marea bursa londoneza) era si marea miza ratata, sau, cel putin, inca neatinsa. Suferinta Euro ramane nu numai in planul financiar al de-concentrarii acestei piete – de cealalta parte, o presupusa aderare a Marii Britanii la Euro ar chema cu siguranta clarificarea pozitiei altor state vizavi de Uniune si moneda ei. Autorii surprind aici persistenta unor profunde specificitati pe care insularii le pastreaza in raport cu lumea de pe “continent”.


8. O ruptura intre optiunile guvernantilor de la Bruxelles si cele ale popoarelor europene

Problema este, credem, acolo unde si in alte tari – vezi exemplele nordice ale Danemarcei si Suediei, dar si pe cele ale Frantei sau Germaniei – democratia a oferit unor populatii cu nivel de trai superior altora posibilitatea de a opta pentru pastrarea netulburata a conditiilor existente. Cei mai bogati stiu dintotdeauna ca uniunea cu cei mai saraci le incarca nota de plata in favoarea celor din urma. Dimpotriva, popoarele din Spania, Portugalia sau Irlanda, in dezvoltare impetuoasa, in context Unional, au votat pro-Euro, iar Grecia a renuntat in mare viteza la o drahma veche de mii de ani. Aceasta pentru a nu mai aminti de popoarele tarilor asociate, din est, care voteaza unanim si fara rezerve pentru Uniune si integrare. In Franta s-a votat pro-Euro “pe muche” – cei mai loviti de integrare par a fi aici agricultorii; in final s-a optat aici pentru intarirea pozitiei nationale, intre economiile puternice ale organismului comunitar. Din nou, Marea Britanie pare sa se si teama de un referendum national pe tema aderarii la moneda comuna. Aceasta tara insulara, in conditiile democratiei, impreuna cu Danemarca si Suedia, pastreaza diferenta specifica nefericita intre Euroland si Uniunea ca atare. Putin mai tarziu, votul popular negativ asupra Proiectul Constitutiei Europene, in Danemarca si Franta cel putin, vine sa se adauge celui asupra adoptarii monedei Euro tocmai in sensul unei prapastii care incepe sa se caste primejdios intre aspiratiile guvernantilor si cele ale electoratului din tarile membre Uniunii. Nu este, deocamdata, prea simplu de evaluat viitorul acestei situatii – ne referim deocamdata la aparenta ei gravitate.


Alte critici


Alte critici revin in sfera economicului. La cateva decenii bune de la initierea fenomenului integrationist, in Europa, se constata cresterea investitiilor straine directe, intre tarile membre Uniunii. La prima vedere, faptul poate parea imbucurator, chiar rezultat al aceleiasi politici. Investitia straina directa s-a dovedit deocamdata un bun inlocuitor al relatiilor de creditare internationala, pentru ansamblul lumii. Cunoscatorii conceptului de investitie straina directa sunt, insa, unanim de acord ca fenomenul investitiei straine directe apare si se dezvolta pe fondul breselor in domeniul concurential. Asa cum vom reveni cu explicatii intr-un alt episod, constituirea unei intreprinderi in afara economiei de origine vine sa raspunda contracararii exporturilor, resimtita pe acea relatie. Ca atare, in loc sa fie clarificate problemele economiei de piata comunitare, de-a lungul unei perioade indeajuns de indelungate, instrumentarul pietei isi dovedeste, inca o data, ineficacitatea.

Alti autori, aceia care opinau ca uniunea monetara nu ar fi fost obligatorie sau ar fi putut fi intrucatva amanata, opineaza ca aceeasi faza a integrarii se va contrapune cooperarii economice, al carei spirit se facea simtit in deceniile anterioare. Din alta zona, aceea care nu neaga deloc capacitatea extinderii Comunitatii si transformarea ei in marea putere asteptata, se sedimenteaza indoiala ca aceasta nu ar reusi, intr-o buna zi, debalansarea situatiei existente, aceasta din urma inca destul de fragila si asa. In fine, o opinie ce nu poate fi contrazisa, de pe pozitiile guvernantilor Uniunii, este aceea ca … (tineti-va bine!) … economia Uniunii nu este, astazi, suficient integrata, cel putin la nivelul pe care ea si-l pretinde.

Cum am putea incheia demersul de fata, care, repet, este inca departe de a aduna tot ce se poate spune pro si contra, altfel decat prin a ingana o intrebare retorica: daca nici in Europa … atunci unde ?!





“Costul non-Europei”


“Costul non-Europei” (CE 2005) este evaluat la 3-7% din PIB al tarilor membre pe mai multi ani. Dimpotriva, efectele benefice ale procesului:

(i)         reducerea inflatiei, intre 1% si 3%;

(ii)      cresterea venitului comunitar cu 1,1-1,5 puncte procentuale;

(iii)            cresterea investitiilor cu 1-3%;

(iv)     circa 300-900 mii locuri de munca;

(v)        reducerea decalajelor economice intre statele membre UE;

(vi)     reducerea cheltuielilor comerciantilor cu peste 5 miliarde Euro;

(vii)           cresterea schimburilor intra-comunitare cu 20-30%;

(viii)        atragerea investitiilor straine directe (ISD) in proportie de 44% din fluxul mondial pentru zona economiilor UE, calculat de la inceputul anilor nouazeci.

Totusi, studiul atrage atentia si asupra riscurilor procesului de integrare:

(a)   regresul social – respectiv legat de protectia sociala – in conditiile Tratatului Uniunii si procesului de convergenta;

(b)  dumping-ul social – respectiv concurenta neloiala a tarilor cu cheltuieli de protectie sociala mai reduse;

(c)     delocalizarea – migrarea intreprinderilor catre tari si regiuni cu costuri mai scazute (Dumitru &Diaconescu 2005).



Bibliografie selectiva


Acocella, N. (1992) Trade and Direct Investment within the EC: The Impact of Strategic Considerations In J.Cantwell (ed.): “Multinational Investment in Modern Europe” (pp.192-213). Aldershot: Edward Elgar


Andreescu, Eugen (2005): Trecerea la Mecanismul Cursului de Schimb, prima mare proba a aderarii la Uniunea Monetara, in Adevarul Economic nr. 31(694) / 2005.


Andrei, Dalina (2004a): Teorii privind rolul investitiilor straine directe (29 septembrie 2003). Academia Romana/ Institutul de Prognoza Economica.

Andrei, Dalina (2004b): Comparatii privind fluxurile de investitii straine directe in Europa. Referat pentru Programul de Doctorat (Septembrie, 2004). Academia Romana/ Institutul de Prognoza Economica.


Andrei. Liviu C( : Economie, Editura Economica 2007, Lectiile IV (Economia Bunastrarii) si XV (Economia Deschisa)


Andrei, Liviu C (2007): Euro Editura Economica, editia a II-a


Andrei, Liviu C (2004a): Economia mondiala pe intelesul tuturor. Ep 8: Alta incercare. Sistemul Monetar European In “Economistul”, Nr. 1706 (2732), miercuri, 15 septembrie, 2004

Andrei, Liviu C (2004b) : Economia mondiala pe intelesul tuturor. Ep 15-16: Zonarea monetara si Europa de Vest. Moneda Euro: perspective si umbre In “Economistul”, Nr. 1730 (2756), marti, 19 octombrie, 2004

Ball, Philip (2001) -- The euro: a false economy? Cercetatori, despre influenta marcii germane asupra Euro)Los Alamos preprint cond-mat/0103033. © Nature News Service / Macmillan Magazines Ltd 2001. 9 Martie 2001


Balassa, Bela (1961): The Theory of Economic Integration, London Allew and Unwin. 1961


Barber , Tony (2001)-- The Governing Council's balancing act. August 8 2001 14:11GMT | Last Updated: February 8 2002 11:44GMT (2001)


Barrell, R & Pain, N (1997): The Growth of Foreign Direct Investment in Europe   In “National Institute Economic Review” 160/2, p. 63-75


Barsan, Maria (Prof.univ.dr.): Integrare Economica Europeana. On line: https://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap. 1 – 5.html


Barsan, Maria: Integrare Economica Europeana on line: idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/MariaBarsan/cap2.html


Blattner, Tobias Sebastian (2002): Foreign Direct Investment in Transition Free University of Berlin/Institute for Economic Policy and Economic History. Seminar Paper. 11 Nov. 2002


Brainard, SL(1993a) A Simple Theory of Multinational Corporations and Trade with Trade-off between Proximity and Concentration         NBER Working Paper 4269


Buch,C & Piazolo,D (2001)      Capital and Trade Flows in Europe and the Impact of Enlargement Kiel Working Paper No 1001


Bugues, P & Jacquemin, A (1994) Strategies of Firms and Structural Environment in the Large Internal Market Journal of Common Market Studies XXVIII/1, pp. 53-67


Cahiers Euro: n° 1: Les aspects externes de l'UEM; n° 15: Les implications juridiques de l'UEM selon le droit fédéral et la législation de l'État de New-York; n° 24: L'impact de l'euro sur les pays partenaires méditerranéens; n° 26: Les implications de l'introduction de l'euro pour les pays tiers.


Cahier Euro n° 27, juillet 1998: Fiches techniques sur la préparation des administrations nationales à l'euro (situation au 15 mai 1998).


Cairus, Walter (2001): Introducere in Legislatia Uniunii Europene, Editura “Universal Dalsi”. Bucuresti, p.163-164. 2001


(CE) n° 2866/98 du Conseil, JO L 359 du 31.12.98.


Clegg, J (1996) US Foreign Direct Investment in EU – Trade Effects of Market Integration in Perspective In: F.Burton, M.Yamina, S.Young (eds.) – “International Business and Europe in Transition”. New York: St.Martin Press


Colloque Von Wogau (1998) « Discours de clôture » Bruxelles – miercuri, 23 Septembrie, 1998

https://europa.eu.int/euro/html/sommaire-dossier6.html?dossier=188&lang=6&nav=6


Comisia Europeana (1997) -- External aspects of economic and monetary union. Commission staff working paper. Brussels: European Commission.


Comisia Europeana (Comitetul Regiunilor/2001) -- Economie de la zone euro et de l'Union. N° CdR 1060/2001. Bruxelles, 17 Septembrie 2001


Constantin, Daniela Luminita (coord.): Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii la UE, Studiul de Impact Nr. 5 al pre-aderarii la UE, Institutul European din Romania, Bucuresti 2004.


Corden, Max (1994) -- Economic policy, exchange rate and the international system. Oxford University Press. 1994.


Courgeau, D: Migrants et migrations. “Population”, Nr. 28 / 1973. P. 95-128.




Culem, CJ (1988) --The Locational Determinants of Direct Investments among Industrialized Countries “European Economic Review” 32, pp. 885-904


Diaconescu, Mirela (2002): Economie Europeana. Coordonate ale Constructiei Europene. Editura Uranus. Bucuresti. 2002

Directive 93/89/CEE. Règlement n° 1677/98 de la Commission du 29.07.98, JO L 212 du 30.07.98.

Directive 85/577/CEE; directive 87/102/CEE telle que modifiée par la directive 98/7/CEE.

Dumitru, Miron (2003): Politici Comerciale, Editura Luceafarul. 2003


Dumitru, Miron & Mirela Diaconescu (2005): Economie Europeana, Suport de Curs On-line.


Dunning, JH (1987) --Explaining International Production, Unwin Hyman, London, 1987


Dunning, JH (1988a) -- Explaining International Production   London: Unwin Hyman


Dunning, JH (1988b) -- The Eclectic Paradigm of International Production: a Restatement and Some Possible Extensions, “Journal of International Business Studies”, Spring 1988, pp. 1-32


Dunning, JH (1993) --Multinational Enterprises and the Global Economy Addison-Wesley Publishing Company Inc, 1993


Dunning, JH (1997a) --The Role of FDI in a Globalising Economy “Banca Nazionale del Lavoro Quarterly Review” XLVIII/193


Dunning, JH (1997b) -- The European Internal Market Programme and Imbound FDI “Journal of Common Market Studies” 35/1


Dunning, JH&Robson,P (1987) --Multinational Corporate Integration and Regional Economic Integration         “Journal of Common Market Studies” XXVI/2, pp. 103-125


(EC 2004) European Commission/Directorate General of Economic and Financial Affairs (2004): EMU after Five Years, 15 iunei, 2004


(EC 2005) European Commission: The Cechini Report 2005


(ECB 2004) European Central Bank / Center for Financial Studies (2004): Research Network on Capital Markets and Financial Integration in Europe. Results and Experience after two years. December 2004


Eichengreen, Barry (1992) -- “Should the Maastricht Treaty Be Saved?” Princeton Studies in International Finance, Princeton University. No. 74. Dec. 1992


Eichengreen, Barry (1997) --European Monetary Unification: Theory, Practice, and Analysis, The MIT Press, Cambridge Mass., 1997


Fazio, Antonio (guvernator al Bancii Centrale a Italiei / 2004): Regulation and Supervision in Financial Markets. La Congresul European al activitatii Bancare. Frankfurt, 19 noiembrie, 2004


Frankel, Jeffrey, and Andrew Rose (1998) -- “The Endogenity of the Optimum Currency Area Criterion”, Economic Journal, 108, July 1998. Pp. 1009-1025.


Frankel, Jeffrey (1999)-- No single Currency Regime is Right for all Countries or at All Times, Princeton Essays in International Finance, No. 215, August 1999.


Frenkel, Jacob, and Michael Mussa (1980) -- “The Efficiency of the Foreign Exchange Market and Measures of Turbulence”, American Economic Review, 70(2) 1980, p 374-81.


Friedman, Milton (1953) -- “The Case for Flexible Exchange Rates”, / Essays in Positive Economics, Chicago: University of Chicago Press. 1953. Pp 157-203.


Gedmin, J. (1997) -- A single European currency. Washington DC: AEI


Goldberg, LS & Kolstad,CD (1995) --          FDI, Exchange Rate Variability and Demand Uncertainty. “International Economic Review” 30, 855-873


Ghioltan, C.; Balogh, M.; Hosu, I: Dezvoltare Regionala si Locala.Civitas. Cluj. 2001


Gil-Robles, José Maria (1998) -- L'euro sera une des monnaies les plus stables du monde (punctual de vedere al Presedintelui Parlamentului European). Croissance et emploi dans le cadre de stabilité de l'UEM.  Reflectii de politicia economica asupra orientarilor din 1998


Goldman Sachs. (1997).-- EMU: Does Real convergence Matter? European Economic Analyst. On line: www.euro-emu.co.uk/pubs/gs1realconvergence.shtml


Grabbe, J. Orlin (1997) -- History of the Euro in lucrarea lui J.Orlin Grabbe – “International Financial Markets” Ed. a 3-a, Cap. 22. 1 Februarie, 1997. Web Page: https://www.aci.net/kalliste/


Graham, EM & Krugman, PR (1989) FDI in the United States Washington DC: Institute for International Economics


Graham, EM & Krugman, PR (1989) FDI in the United States Washington DC: Institute for International Economics


Gradinaru, Ilie: Protectia Mediului. Editura Economica. Bucuresti. 2000. pag. 48.


Groupe interservice sur le passage à l'euro (1997) -- L'impact du passage à l'euro sur les politiques, les institutions et le droit communautaires Progrès accomplis dans la mise en oeuvre de la communication de la Commission de novembre 1997


Hämäläinen, S. (1999). European economic and monetary union, principles and perspectives. Lecture at the School of Economics and Commercial Law, Göteborg University.


Ignat, Ion (2002): Uniunea Europeana. De la Piata Comuna la Moneda Unica. Editura Economica. 2002


Infeuro 03/97 «L'euro sera une des monnaies les plus stables du monde»


Issing, Otmar (2001) -- The euro - a stable currency for Europe. Discurs al presedintelui Comitetului Executiv al BCE la Euromoney “Institutional Investor Plc.” Londra, 21 februarie, 2001.


Jinga, Ioan (2000): Uniunea Europeana. Realitati si Perspective. Editura “Lumina Lex”. Bucuresti. 2000

Johnson, Harry(1972) -- “The Case for Flexible Exchange Rates, 1969”, / Further Essays in Monetary Economics, Winchester: Allen and Unwin, 1972. Pp 198-222.


Johansen, HG (1978): An Economic Theory of Protections, Tariff Bargaining and the Formation of Custom Unions, in “Journal of Political Economy”, vol. 73, 1978


Jonung, L.(1998)--Eurodebates in CNN. https://cgi.cnn.com/SPECIALS/1998/euro/euro.debates


Kenen, Peter (1990) -- “The Theory of Optimum Currency Areas: An Eclectic View” / R.


Klenow, Peter J & Rodrigues-Clare, Andres: Externalities and growth. NBER “Working Paper”. Nr. 11009. Decembrie, 2004.


Krieger, H.: Migration trends in an enlarged Europe, On line. European Foundation for the Improvement of Living and Working Condition. 2004.


Krugman, Paul (1991) Geography and Trade Cambridge (Mass): MIT Press


Krugman, Paul (1993a): Adjustment for Growth in the European Monetary Union, Cambridge University   Press, New York, 1993. Pp. 241-261.


Krugman, Paul (1993b) Lessons of Massachusetts for EMU In F.Torres & F.Giavazzi (eds.): “Adjustment and Growth in the European Monetary System” pp. 241-261. Cambridge University Press


Krugman P. & Obstfeld M. (1994) -- International economics, theory and policy. (3rd. Ed) New York: Harpercollins.


Kugler, Maurice & Hillel Rapoport: Skilled Emigration, Business Networks and Foreign Direct Investment. Martie 2005. On line. Universitatile Southampton si Bar-Ilan


Long, J.F. & Boertlein, C.G.: Using migration measures having different intervals. Nepublicat. Biroul “Census” , Washington DC.


Marin, D ; Socol, C ; Marinas M (2004) : Economie Europeana. O Prezentare Sinoptica. Editura Economica. Bucuresti


Markusen, JR & Venables, AJ (1995) -- The Theory of Endowment, Intraindustry and Multinational Trade. NBER Working Paper 5529


McKinnon, Ronald I (1963).-- Optimum Currency Areas, American Economic Review, Vol 53, September 1963, pp. 717-724.




McKinnon, Ronald (1979) -- Money in International Exchange: The Convertible Currency System. Oxford University Press, New York, 1979.


McKinnon, Ronald (1993) -- International money in a historical perspective, in Journal of Economic Literature (29). p.1-45. Martie, 1993.


McKinnon, Ronald (1996) -- “The Rules of the Game: International Money and Exchange Rates, MIT Press, Cambridge 1996.


McKinnon, Ronald (1997) -- “Market-Preserving Fiscal Federalism in the American Monetary Union”, / M. Blejer and T. Ter-Minassian eds. Macroeconomic Dimensions of Public Finance: Essays in Honour of Vito Tanzi, Routledge, London 1997. pp 73-93.


McKinnon, Ronald (2001a) -- “After the Crisis, the East Asian Dollar Standard Resurrected: An Interpretation of High Frequency Exchange Rate Pegging”, / J. Stiglitz and S. Yusuf eds. Rethinking the East Asian Miracle, World Bank and Oxford University Press, 2001. pp. 197-246.


McKinnon, Ronald (2001b): Optimum Currency Areas and the European Experience Stanford University October 16, 2001


Molle,WTM & Morsinkm,RLA (1991a): Intra-European Direct InvestmentIn B.Burgenmeier & JL Mucchielli(eds.): “Multinationals and Europe” 1992, pp.81-101. London: Routeledge


Molle,WTM & Morsinkm,RLA (1991b): Direct Investment and Monetary Integration “European Economy”. Special Edition No 1


Muchielli, JL(1997): Multinational Firms and International Relocation,      Edward Elgar, 1997


Mundell, Robert A. -- “A Theory of Optimum Currency Areas”, American Economic Review, 51, Nov. 1961, pp. 509-17.


Mundell, Robert -- “Uncommon Arguments for Common Currencies”, / H.G. Johnson and A.K. Swoboda, The Economics of Common Currencies, Allen and Unwin,

1973. pp.114-32.


Mundell, Robert -- “A Plan for a European Currency”, in H.G. Johnson and A.K. Swoboda, The Economics of Common Currencies, Allen and Unwin, 1973. pp. 143-72.


Mundell, Robert A (1968) -- International Economics, Macmillan, New York, 1968.


Mundell, Robert (1973) -- “Uncommon Arguments for Common Currencies”, in H.G. Johnson and A.K. Swoboda, The Economics of Common Currencies, Allen and Unwin, 1973. pp.114-32.


Mundell, R and A. Swoboda eds (1969) -- Monetary Problems of the International Economy, The University of Chicago Press, Chicago, 1969. Pp. 41-60.


Norman, G. (1995): Japanese Foreign Direct Investment. The Impact on the European Union. In: NM Healey (ed.): “The Economics of the New Europe. From Community to Union. Pp 223-237. London: Routeledge


Norton, A: International Handbook of Local and Regional Government. Edward Elgar. Aldershot. Londra 1994


OCDE. (1998). Implementation of the Euro: key considerations from the international business perspective. OECD working papers. No. 7.


OCDE. (1999) -- EMU: Facts, challenges and policies. On line: https://www.oecd.org/news_and_events/publish/pb99-06a.htm


Pain,N & Lansbury,M (1997): Regional Economic Integration and FDI: The Case of German Investment in Europe      “National Institute of Economics Review” 160/2, 87-99


PBS online NewsHour (1999) -- Banking The Euro. The Euro unveiled. January 1, 1999. On line: https://www.pbs.org/newshour/bb/europe/jan-june99/euro_1-1.html

Pelkmans, Jacques (1980) – Economic Theories of Integration Revisited. In “Journal of Common Market Studies”, iunie, 1984

Pelkmans, Jacques (1984) – Market Integration in the European Community. Martinus Nijhoff / Haga. 1984

Pelkmans, Jaques (2003): Integrarea Europeana. Metode si Analiza Economica, IER, traducere. Bucuresti. 2003


Popescu, C.L (2006): Autonomia Locala si Integrarea Europeana, Ed. Oscar Print. Bucuresti 2005. pag. 140-141.

Profiroiu, Marius & Elena Popescu (2004): Politici Europene

Radeva, Mariyana: East-West Migration in the Context of an Enlarging European Union: New Opportunities and New Challenges, Tufts University, Boston MA. On-line. 2004.


Ramb, B. (1997)-- The political consequences of the Euro. The European Journal. On Line: www.bullen.demon.co.uk/ej1.html


Rashish, P. (1998). Eurodebates in CNN. On line: https://cgi.cnn.com/SPECIALS/1998/euro/euro.debates

Règlement n° 2778/98 du 17.12.98 (JO 347 du 23.12.98).

Doc. 10551/98 STAT 33 FIN 256 et 10552/98 STAT 34 FIN 257.


Rugman, AM & Verbeke,A (1991)     Competitive Strategies for non-European Firms In B.Burgenmeier &JL Mucchielli (eds.): “Multinationals and Europe”, pp. 22-35. London: Routeledge


SN/3617/98, SN/3618/98; règlements n° 2458, 2459, 2460, et 2461 du 12 novembre 1998 (JO L 307 du 17.11.98).

1999/C 60/09.


Soto, Mauricio (1999) -- THE EURO: History and Implications of the New Currency. Aprilie, 1999. Thanks to Dr. Carl H. Stem, Dean Emeritus and Professor, Texas Tech University, Lubbock, TX.


Timbergen, Jan (1954) – International Economic Integration. Amsterdam. Elsevier (1954)


Tsoukalis, Loukas (2000) -- Noua economie europeana. Editura ABC, 2000. Traducere Irina Dogaru & Nicolae Negru


UNCTAD, FDI/TNC database http// www.unctad.org/fdistatistics


United Nations (2003a) -- World Investment Directory Volume VIII Central & Eastern Europe 2003


United Nations (2003b) -- World Investment Report 2003/ FDI policies for development. National and international perspectives


Vaknin, Sam (2000): Déja-Vu Euro, The History of Previous European Currency Unions. Paperback Narcissus Publications & Central Europe Review CEENMI 2000


Viner, Jacob (1950): International Economic Studies, in “Economic Review”. 1950


Willekens, Frans: Models of Migration by Age and Spatial Structures, On-line. Netherlands Interdisciplinary Demographic Insitute (NIDI). Contributie prezentata la Conferinta asupra Estimarii Migratiei in 24-26 septembrie, 2004.


Yannopoulos,GN (1990): The Effects of the Single Market on the Pattern of Japanese Investment             “National Institute of Economics Review” 134, 93-97


Young, S (1992): European Business and Environments in the 90’s In S.Young & J.Hamill (eds.): “Europe and the Multinationals” pp. 3-17. Aldershot: Edward Elgar


Yves-Thibault de Silguy (1997) -- 'L´impact de la création de l´euro sur les marchés financiers et le système monétaire international'Washington, marti 29 Aprilie 1997


Yves-Thibault de Silguy (1998a) --« L'Union économique et monétaire et l'investissement» - Paris – joi, 12 nov. 1998 (1998a)


Yves-Thibault de Silguy (1998b)-- The euro and Global Financial Markets - New York, 16 April 1998. SBC Warburg Dillon Read (1998b)


Yves-Thibault de Silguy (1998c) -- 'Les conséquences de l'UEM sur le système monétaire international' - Helsinki - joi 15 Octombrie, 1998   (1998c)


Yves-Thibault de Silguy (1998d) -- L'euro et l'élargissement  - Viena – vineri, 25 Septembrie, 1998  


Yves-Thibault de Silguy (1998e) -- Economic and monetary Union in Europe . Washington, 15 Aprilie, 1998


Yves-Thibault de Silguy (1999a) -- Forumul « les Echos ») - 'L'euro, enjeu stratégique pour l'Europe', Paris, joi, 27 mai, 1999


Yves-Thibault de Silguy (1999b)--Le lancement de l'euro : bilan et perspective - Bruxelles, 19 ianuarie, 1999


Whittaker, J. (1996) -- The single currency: What’s in for the uk?. On Line: www.bullen.demon.co.uk/cibsingl.htm


Wolf, Martin  -- Eloge du non-système monétaire international, in Problèmes Economiques, nr.2394/19 oct.1994. Preluat din Financial Times din 28 martie, 1994. Titlu initial: In praize of the international monetary system.




Specialistii observa, insa, ca bursa londoneza are cam tot atatia angajati si operatori aferenti cam cata populatie numara intreg orasul Frankfurt.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact