StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email 1 ianuarie, 2002: moneda efectiva : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

1 ianuarie, 2002: moneda efectiva



1 Ianuarie, 2002: moneda efectiva

Comisia Europeana actiona asupra factorilor de frana a conversiei depozitelor in Euro:

(a)     costuri bancare si viramente transfrontaliere

(b)    durata tranzitiei




(c)     chestiunea 'frontloa 343e47d ding'.

(a) In primavara lui 1998, Comisia emitea recomandari pentru tratamentul egal intre Euro si monedele nationale si gratuitatea operatiunilor obligatorii. Dupa acest principiu, ansamblul serviciilor bancare opera cu acelasi tarif, indiferent de moneda si de felul contului in chestiune. Recomandarile la care subscria ansamblul sectorului bancar erau validate de Consiliu in 2 mai, 1998.

Recomandarile nu prea au fost semnalate cu lipsuri. Ori de cate ori se semnala un caz Comisiei, erau date instructiuni pentru ca serviciile sa intervina imediat, in acrod cu instantele reprezentative ale profesiunii bancare. Comisia ar fi putut gandi si la constrangeri, in cazul neaplicarii recomandarilor.

Esentialmente, recomandarile priveau operatiunile limitate la teritoriuil national. In ce le priveste pe cele transfrontaliere, in ciuda unificarii monetare, sistemele nationale de plati ramaneau separate intre ele.

Directiva din 1997, in materie, constituise o etapa in buna directionare, dar inca neadaptata zilei. Cetateanul nu beneficia de mijloace de plata transfrontaliere sigure, rapide si relativ putin oneroase, ca in cazul sistemului TARGET. Se simtea nevoia unui “TARGET al cetateanului” – propunere sugerata pentru prima oara in cartea verde din 1995, repetata de cate ori a fost ocazia de atunci, cu atat mai mult la o masa rotunda din Februarie, 1998.

Pentru Comisie, prioritatea trebuia acordata viramentelor, a caror interconectare este mai simplu si rapid de realizat si corespunzand mai bine decat cecurile nevoilor tranzactiilor moderne. Comisia se gandea si la un portofel electronic european, utilizabil atat in zona Euro, cat si in afara ei.

(b) Era nevoie de scurtarea perioadei tranzitorii ? Comisia considera existente aici nu mai putin de cinci constrangeri majore:

vizibilitatea de ansamblu a procesului introducerii Euro. Trebuie evitat orice risc de confuzie.

adaptarea populatiei la noua scara de valori. Iar acest lucru cere timp. Obiectivul este primordial – sa ne amintim aici tranzitia intre francul vechi si cel nou. Nu au success aici decat actiunile informative lungi, repetate, sistematice si chiar pedagogice.

intervalul de fabricatie, mai ales a pieselor metalice

La care chestiune, statele care aderau la UEM in perioada tranzitorie (1999-2002 / Grecia) erau chemate sa introduca bancnotele si piesele concomitent cu restul zonei. Oricare schimbare de statut a Euro, dupa Mai 1998, trebuia supusa unanimitatii.

(c) Termenul de “frontloading” era chiar punerea la dispozitia celor in drept a pieselor si bancnotelor Euro. Era impusa distributia anticipata a acestora, cel putin de catre unele organizatii ale consumatorilor, in folosul publicului “mai fragil”. Conform Articolului 15 din Regulamentul Statutului Juridic al Euro, statele membre detin responsabilitatea punerii in circulatie a biletelor si pieselor – respectiv, lipseste aici competenta comunitara. Aceasta este concluzia la care ajungeau si serviciile juridice ale BCE si ale Comisiei. Pentru precautie si limitarea complicatiilor logistice, comerciantii primeau bancnotele si piesele cu cateva saptamani in avans fata de consumatori – nu scapa aici o usoara contradictie cu prevederile Articolelor 10 si 11, din acelasi Statut, adica cu tratamentul egal al partilor.

Un raport al Parlamentului European cerea de urgenta BCE sa aprobe distribuirea bancnotelor pana in Ianuarie, 2002. Raportul spune ca statele trebuie sa poata distribui la randul lor acestea inainte de data oficiala, pentru a evita busculadele la banci si bancomate in prima zi a anului 2002. El a capatat ulterior numele neoficial de “Raportul Maaten” si avea sa detalieze cel putin:

extinderea campaniilor numite “piggy-bank”, prin care cetatenii sa predea bancilor monedele deschizand conturi speciale de economii;

care astfel sa fie deschise cu data de 1 Ianuarie, 2002;

amanarea perioadei traditionle a cumpararilor post-Craciun pentru a evita supra-incarcarea cu schimburi valutare a acestor zile;

o intarire a informarii cetatenilor si micilor intreprinzatori, in aceleasi zile.

Raportul Maaten intra in contradictie cu pozitia BCE in ce priveste miscarea de bancnote si moneda Euro in preziua intrarii in uz a acestora(“frontloading”). Ca pasi urmatori, Comisia pregateste un alt raport informal catre Consiliul European (Octombrie 2001). O retea de gestiune a informatiei asupra schimburilor, raportata la perioade, incepe din Decembrie, 2001 – lucrand in coordonare cu Comitetul de Schimburi Banesti al BCE.

Faptic, in ceea ce a fost numit “Ziua-E”, 50 miliarde de noi bancnote vor fi devenit peste noapte moneda legala in 12 tari, cele care initial au ales sa adopte acest semn european si sa se constituie parti ale “Euroland”.  Robin Oakley numea data de 1 Ianuarie, 2002, “Noua zi a Europei”. Autorul opineaza, dupa atatea interventii euro-sceptice, ca actiunea este, insfarsit, una lipsita de precedent. Sa nu uitam totusi ca cetatenii acestor tari – vezi aici un numar de 300 milioane -- au fost  lipsiti de dreptul de a vota aceasta fundamentala schimbare -- in speta, a propriilor monede (indelung) traditionale. Iar de acum incolo vor fi obligati sa isi tranzactioneze toate propriile afaceri in Euro. In subsidiar – mai concret, in paralel -- monedele nationale traditionale vor mai circula si fiinta pentru doar doua luni.



Sunt de asteptat si probleme, piedici si disfunctionalitati. Oricat ar fi subliniat, spre bun exemplu, presedintele Frantei, Jaques Chirac, aici “cea mai semnificativa reforma economica si financiara a ultimilor cinci decenii”, sondajele de opinie inca demonstreaza ca numai jumatate din poporul sau cunoaste pe deplin acest lucru. Iar 40% din intregul “Euroland” se simte deficitar informat asupra a ceea ce va urma. Unii economisti se mai tem si de faptul ca o astfel de confuzie generala se mai suprapune si fondului de recesiune globala; ca cele doua fenomene sunt presupuse oricum a fi de durata -- durata pana la care sa putem astepta ca noua moneda sa ofere confortul necesar operatorilor ei de toate felurile. Nu mai putin, renaste frica de criminalitate.

Buninteles, astfel de probleme delicate nici nu epuizau subiectele de discutie dinainte de 2002. Si este evident ca Europa nu va mai fi aceeasi de la un astfel de eveniment. De partea opusa, persista inca vechi complicatii odata cu ramanerea in afara procesului a unor parteneri importanti si prosperi ca Marea Britanie, Danemarca si Suedia. Nu mai putin, este nu prea usor de imaginat ca haosul, asteptat sa urmeze masurilor administrative, va impulsiona negativ pozitia unui Euro deja slabit pe pietele valutare si fianciare, cu atat mai putin sa amelioreze economia reala a zonei.




Editor politic al CNN, intr-un raport al postului de televiziune.

Dar mai importanta decat acestea pare sa fie uriasa logistica aferenta. Trupe militare vor fi ajutat deplasarii in teritoriu a celor 50 miliarde de monede, in greutate de aproape 240 mii tone; 14,5 miliarde de bancnote vor fi izvorat de la 15 imprimerii dispuse in spatiul Uniunii; iar o armata de tehnicieni va fi deservit de la primele ore ale anului 2002 mai mult de 200 mii de bancomate convertoare ale altor monede in moneda europeana.

Sa ne gandim -- spune autorul – la implicarea legaturilor telefonice, masinilor de tichete si parcare. La cozile la magazine, datorate controlului de rutina, la posta si la administratiile locale.

Firme care nu si-au pregatit din timp sistemele de calculatoare se vor vedea incapabile sa isi deruleze incontinuare afacerile, sa isi redacteze facturile si sa isi intocmeasca statele de salarii.

Sa ne gandim apoi la vanzatorii (dar si la cumparatorii) care vor regasi preturile convertite cu fractiuni suparatoare. Ne amintim cum, in 1971, schimbarea monedei zecimale in Marea Britanie isi atragea acuzatia ca ar fi ocazionat o crestere generala a preturilor prin rotunjiri predominant in sus.

Incepem cu oportunitatile de atac si rapire a convoaielor transportatoare a banilor prin Europa. De la care, magazinele vor trebui si ele sa isi transporte noile provizii de lichiditate. Apoi, vine randul falsificatorilor, carora le va fi mai usor sa lucreze in intervalul in care nu toata lumea a facut cunostinta cu noile semne monetare. Mai departe, spalarea banilor isi va simplifica preemisele si mediul ambiant pentru o singura moneda. Economia neagra este, la randul ei, un proces in curs – bani initial castigatI ilicit au fost grabiti la schimb in noua moneda inainte de a-sI pierde valoarea, in ordine naturala.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact