StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie mondiala
Trimite articolul prin email Politici comerciale. instrumentele politicii comerciale tarifare si netarifare : Economie mondiala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Politici comerciale. instrumentele politicii comerciale tarifare si netarifare



POLITICI COMERCIALE. INSTRUMENTELE POLITICII COMERCIALE TARIFARE SI NETARIFARE


In sens larg, conceptul de politica comerciala ar reprezenta interventia statului pentru reglementarea activitatii de comert interior si exterior. Dat fiind faptul ca pe plan intern aceasta interventie este mai redusa ca importanta, in literatura si practica de specialitate acest concept a fost circumscris domeniului comertului exterior. Astfel, politica comerciala vizeaza promovarea si realizarea intereselor comerciale ale unui stat in raport cu strainatatea, intr-un anumit context international, determinat de starea economiei mondiale intr-o perioada data. Ea se inscrie ca o componenta principala a politicii economice a unui stat, fiind considerata o latura a functiei externe a statului si un atribut al suveranitatii nationale. Tariful vamal al unei tari, ca si moneda nationala constituie un simbol al suveraniatii statului respectiv.




Realitatile contemporane impun, insa, o nuantare a acestor abordari, in sensul luarii in consideratie si a practicilor comerciale ale marilor firme multinationale, a reglementarilor comerciale promovate de organizatiile internationale (GATT, OMC, UNCTAD etc.), a procesului de integrare economica la nivelul diferitelor spatii geografice (UE, NAFTA, MERCOSUR etc.)

Politica comerciala ar putea fi definita ca totalitatea masurilor si actiunilor intreprinse de stat, prin intermediul organismelor guvernamentale cu mijloace si instrumente specifice, concepute in optica anumitor idei si doctrine economice, politice si sociale, pentru reglementarea relatiilor comerciale externe, in scopul maximizarii avantajelor obtinute din specializarea internationala si comertul exterior

Principalul obiectiv pe termen lung al politicii comerciale il constituie optimizarea participarii tarii la diviziunea mondiala a muncii. Pe termen mediu si scurt, sunt urmarite si obiective mult mai concrete, cum ar fi :

-    525g61f     525g61f    dezvoltarea productiei nationale in diferite ramuri de activitate, prin protectie fata de concurenta externa;

-    525g61f     525g61f    cresterea gradului de utilizare a fortei de munca si, in general, a factorilor de productie;

-    525g61f     525g61f    imbunatatirea structurii fizice si geografice a comertului exterior;

-    525g61f     525g61f    stabilitatea schimburilor comerciale externe;

-    525g61f     525g61f    imbunatatirea raportului de schimb;

-    525g61f     525g61f    echilibrarea balantei comerciale si a balantei de plati;

-    525g61f     525g61f    achitarea datoriei externe;

-    525g61f     525g61f    procurarea de venituri pentru bugetul de stat;

-    525g61f     525g61f    protectia veniturilor anumitor categorii sociale.

In concordanta cu aceste obiective, politica comerciala indeplineste doua functii principale:

-    525g61f     525g61f    functia de protejare a economiei nationale;

-    525g61f     525g61f    functia de promovare a relatiilor comerciale externe.

Gama masurilor si instrumentelor de politica comerciala este deosebit de variata, statele recurgand la combinarea unor elemente de natura diversa cum sunt cele de ordin economic, juridic, vamal, fiscal, valutar, administrativ, fito-sanitar, tehnic, ecologic etc.

Dupa natura si efectele masurilor si instrumentelor utilizate, politicile comerciale pot fi:

-    525g61f     525g61f    tarifare – au o actiune indirecta, de influentare de catre stat si nu de determinare expresa a volumului si structurii activitatii economice de comert exterior;

-    525g61f     525g61f    netarifare – se bazeaza pe instrumente cu actiune directa de dimensionare, de exemplu, a cantitatilor si proportiilor fluxurilor comerciale;

-    525g61f     525g61f    promotionale – vizeaza stimularea exporturilor[3].

Unele instrumente se aplica cu ocazia sau se refera la momentul trecerii marfurilor peste frontiera vamala, in timp ce altele actioneaza in celelalte etape ale incheierii si derularii tranzactiilor, pe parcurs intern sau extern. Masurile si instrumentele care actioneaza asupra fluxurilor comerciale in momentul trecerii frontierei vamale constituie obiect al politicii vamale, aceasta fiind principala componenta a politicii comerciale a unui stat.

Politica vamala cuprinde ansamblul instrumentelor, masurilor si dispozitiilor legale care reglementeaza intrarea si iesirea marfurilor in si din tara.

Regimul vamal consta in totalitatea dispozitiilor legale privind taxele si celelalte instrumente vamale si formalitatile de aplicare a lor. El este instituit printr-o serie de acte normative, dintre care cele mai importante sunt: Codul vamal, Regulamentul vamal (care detaliaza prevederile codului), Tariful vamal si conventiile vamale la care a aderat statul respectiv. Cadrul institutional prin intermediul caruia sunt executate atributiile vamale este alcatuit, in principal, din Administratia vamala, coordonata de Directia Generala a Vamilor, care, de regula, are ca for tutelar Ministerul Finantelor sau, mai rar, Ministerul, respectiv, Departamentul Comertului Exterior.

Spatiul geografic pe care se aplica acelasi regim vamal poarta numele de teritoriu vamal. In principiu, teritoriul vamal coincide cu teritoriul national. El este mai redus decat teritoriul national in situatiile in care statele respective instituie in anumite regiuni porturi franco, antrepozite vamale sau zone de comert liber. Cand un stat adera la o uniune vamala sau la o zona de liber schimb, teritoriul vamal este mai extins decat cel national, insumand suprafata tuturor statelor membre.


Politica comerciala tarifara


Principalele instrumente de politica comerciala tarifara sunt taxele vamale si tariful vamal[4]. Prin intermediul lor statul creeaza un anumit cadru pentru tranzactiile comerciale internationale, stimuland sau restrictionand desfasurarea lor, dar lasand la latitudinea importatorilor si exportatorilor decizia de vanzare-cumparare.

Taxa vamala reprezinta un impozit indirect (taxa fiscala indirecta) prelevat asupra marfurilor care trec frontiera vamala.



Dupa natura fluxurilor la care se aplica, taxele vamale pot fi:

-    525g61f     525g61f    taxe de export – au o arie de aplicabilitate mai restransa, deoarece statele sunt interesate, de cele mai multe ori, de promovarea exporturilor; cand sunt aplicate, totusi, ele se refera la materii prime sau la produse simplu transformate (vizand incurajarea industriilor nationale de prelucrare) sau la produsele deficitare (pentru a nu afecta consumul intern);

-    525g61f     525g61f    taxe de tranzit – au si ele o importanta redusa, deoarece fluxurile de tranzit ofera avantajul utilizarii cailor si a mijloacelor de transport si a unor substantiale incasari din servicii prestate (intretinere, depozitare, transbordare etc.);

-    525g61f     525g61f    taxe de import – au cea mai mare pondere in totalul taxelor vamale.

Dupa modul in care sunt stabilite, taxele vamale pot fi:

-    525g61f     525g61f    taxe vamale autonome – au un caracter necontractual, fiind stabilite in mod unilateral de autoritatile guvernamentale ale statului care le aplica, independent de partenerii comerciali vizati (sunt instituite pentru produse care provin din tari cu care nu s-a incheiat nici o conventie comerciala);

-    525g61f     525g61f    taxe vamale conventionale – au un caracter contractual, fiind stabilite pe baza de acorduri sau conventii comerciale bi sau multilaterale (de exemplu, clauza natiunii celei mai favorizate); au un nivel mult mai redus fata de cele autonome, situandu-se, de regula, sub 10%;

-    525g61f     525g61f    taxe vamale preferentiale – reprezinta o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate si au nivelul cel mai redus (de exemplu, se aplica in cazul comertului UE cu tarile asociate);

-    525g61f     525g61f    taxe vamale de retorsiune – sunt instituite ca raspuns fata de tarile care practica politica de dumping, de sustinere a exporturilor prin subventii sau de discriminare a importurilor (cele mai frecvente sunt taxele antidumping si taxele compensatorii).

Dupa modul de aplicare si percepere, taxele vamale pot fi:

-    525g61f     525g61f    taxe vamale ad-valorem – sunt cele mai frecvente si sunt percepute ca procent din valoarea marfurilor importate (de exemplu, 15% din pretul produsului importat); valoarea in vama a marfurilor importate este stabilita, de obicei, pornind de la pretul de tranzactie al acestora, inscris in contract, in factura si in documentele de transport;

-    525g61f     525g61f    taxe vamale specifice – se stabilesc si sunt platite ca o prelevare baneasca pe fiecare unitate de volum fizic din marfurile importate (de exemplu, 1.000 RON/tona); sunt practicate de un numar redus de tari (Elvetia), reduc risul preturilor de facturare artificiale, dar sunt si insensibile fata de oscilatia preturilor;

-    525g61f     525g61f    taxe vamale mixte – presupun aplicarea unei taxe ad-valorem peste o taxa specifica; ele corecteaza astfel dezavantajul diminuarii efectului protectionist al taxei specifice odata cu scumpirea marfurilor din import (SUA, Austria etc.)

Tariful vamal este actul normativ, adoptat de forul legiuitor, prin care se inregistreaza si clasifica marfurile ce pot face obiectul tranzactiilor de comert exterior si taxele vamale prelevate asupra lor. In partea introductiva, tariful vamal cuprinde textul legii pe baza careia se aplica si anumite explicatii privind modul de utilizare a lui. In continuare, in nomenclatorul vamal, marfurile sunt grupate pe pozitii si subpozitii, dupa anumite criterii, cum sunt: criteriul alfabetic, al originii (vegetale, animale sau minerale) marfurilor, al gradului de pelucrare (materii prime, semifabricate si produse finite) sau un criteriu combinat.

Corespunzator fiecarei categorii de marfuri sunt precizate taxele aplicabile asupra lor la trecerea frontierei. Un numar mic de state (India, China, Brazilia, Pakistan, Malaezia etc.) au inscrise in tarifele lor atat taxe de import, cat si de export. De regula, tarifele vamale cuprind numai taxe de import, grupate pe una sau mai multe coloane. Dupa numarul de coloane, tarifele vamale pot fi :

-    525g61f     525g61f    tarife vamale simple – cuprind o singura coloana de taxe aplicabile importurilor, indiferent de provenienta (Argenitna, Brazilia, Mexic, Panama, Arabia Saudita, Malaezia, Tunisia, Etiopia);

-    525g61f     525g61f    tarife vamale compuse – cuprind doua sau mai multe coloane de taxe vamale, diferentiate pe marfuri si tari de provenienta; cele mai intalnite sunt cele cu trei coloane (una cuprinde taxele vamale autonome, una pentru cele conventionale si una pentru cele preferentiale).


Politica comerciala netarifara


Barierele netarifare cuprind o mare varietate de masuri si instrumente de natura diferita, aplicate in afara tarifului vamal, in scopul distorsionarii volumului, structurii sau orientarii geografice a fluxurilor de comert exterior . Cel mai frecvent, ele vizeaza limitarea importurilor, avand fie o actiune directa, de limitare cantitativa, fie una indirecta, creand un cadru comercial restrictiv.

Instrumentele de politica comerciala netarifara ar putea fi clasificate dupa natura lor in urmatoarele grupe :

-    525g61f     525g61f    instrumente de limitare directa a cantitatilor importate;

-    525g61f     525g61f    instrumente de limitare indirecta a volumului importurilor, prin mecanismul pretului;

-    525g61f     525g61f    bariere netarifare valutare si financiar-bancare;



-    525g61f     525g61f    masuri si reglementari restrictive de ordin administrativ si tehnic.


Instrumente de limitare cantitativa directa a importurilor

-    525g61f     525g61f    Embargoul – reprezinta, din punct de vedere comercial, ansamblul de masuri aplicate de un stat pentru interzicerea importului de marfuri (si capitaluri) dintr-o tara sau a exporturilor sale, spre o anumita tara; in caz de conflict, aceste masuri pot fi insotite si de oprirea iesirii din porturi a navelor tarii vizate si/sau sechestrarea tuturor bunurilor sale aflate pe teritoriul national al tarii care instituie embargoul; 

-    525g61f     525g61f    Interdictiile sau prohibitiile la import – sunt instrumente cu caracter radical, care interzic total sau partial, pe durata nelimitata sau, temporar, importul unor marfuri din alte sau din anumite tari; ele pot fi practicate din motive economice (de protectie a unor ramuri economice, de echilibrare a balantei de plati) sau politice;

-    525g61f     525g61f    Contingentarea importurilor – consta in limitarea ferma si, adesea, diferentiata pe tari, a cantitatii sau valorii importurilor unor marfuri pentru o anumita perioada de timp, de regula, un an; contingentele pot fi globale (instituie plafoane pentru anumite marfuri indiferent de tara de origine) si bilaterale/individuale (stabilesc limite cantitative sau valorice numai pentru anumite tari si sunt inscrise, de obicei, in acordurile comerciale incheiate de statele respective);

-    525g61f     525g61f    Licentele de import – insotesc restrictia impusa de contingentare, imbracand forma unor autorizatii, eliberate de autoritatile centrale, care confera dreptul importatorului de a achizitiona de pe una sau mai multe piete externe, intr-o perioada data de timp, o anumita marfa, specificata cantitativ sau valoric; licentele pot fi automate (nu au scop restrictiv, acordandu-se neconditionat, la cerere si au doar un scop administrativ si statistic) si neautomate (se acorda pe baza unor anumite criterii si cuprind o serie de restrictii);

-    525g61f     525g61f    Restrictiile „voluntare” la export – constau intr-un angajament al exportatorului de a-si limita exporturile sale, la anumite limite convenite, situate mult sub nivelul posibil al importului, in conditii normale; exportatorii accepta aceste limitari pentru a evita instituirea de taxe autonome, cu actiune mai restrictiva si de mai lunga durata;

-    525g61f     525g61f    Acordurile sectoriale de comercializare ordonata – se incheie cu participarea deschisa si oficiala a guvernelor si cuprind, pe langa limitarea volumului importurilor, si prevederi privind preturile, clauzele de salvgardare etc. („Aranjamentul Multifibre” a stat la baza comertului international cu textile in ultimele decenii).


Instrumente de limitare indirecta indirecta a importurilor prin mecanismul pretului

-    525g61f     525g61f    Prelevarile variabile – constau in aplicarea unor taxe care acopera ca marime diferentele dintre preturile interne si cele externe, la anumite produse sau grupe de produse; spre deosebire de taxele vamale, nivelul acestor prelevari difera de la o perioada la alta, in functie de evolutia decalajului de preturi (de exemplu, politica agricola a Uniunii Europene presupune protejarea productiei comunitare prin practicarea unor astfel de prelevari in cazul produselor agricole);

-    525g61f     525g61f    Preturile minime sau maxime de import – distorsioneaza volumul valoric al importurilor efectuate, prin conditionarea incadrarii intr-un anumit plafon al pretului produselor achizitionate din exterior; preturile minime de import se aplica la marfurile pentru care preturile interne sunt mai ridicate decat cele mondiale; preturile maxime de import reprezinta plafoane peste care importurile nu sunt admise, aplicandu-se pentru contracarea strategiei unilaterale de ridicare a pretului de catre exportator, mai ales atunci cand acesta se bucura de o situatie de cvasi-monopol pe o piata;

-    525g61f     525g61f    Impozitele si alte taxe fiscale – desi prevederile GATT si conventiile dintre state cu privire la evitarea dublei impuneri sustin ca marfurile din import trebuie supuse la acelasi regim fiscal ca si cele indigene, pot aparea discriminari, ca urmare a diferentelor dintre sistemele nationale de impunere, a sistemului complicat si diversificat de taxe fiscale practicate, a bazelor diferite de impunere fiscala etc.


Barierele netarifare valutare si financiar-bancare

-    525g61f     525g61f    Restrictiile valutare limiteaza importul prin plafonarea sau interzicerea completa a acordarii sumei de valuta pentru efectuarea platilor;

-    525g61f     525g61f    Controlul platilor in valuta se poate realiza prin numeroase masuri ca: obligativitatea obtinerii autorizatiilor prealabile pentru efectuarea platilor in valuta, verificarea pretului de import si a volumului valoric al importului pentru a evita depunerea valutei necheltuite la bancile straine, limitarea sau interzicerea exportului de capital sau a platilor pentru dobanzi, dividende etc.;

-    525g61f     525g61f    Devalorizarea monedei nationale genereaza un puternic efect restrictionist asupra importurilor, prin scumpirea acestora in moneda nationala;

-    525g61f     525g61f    Diferentierea cursurilor de schimb constituie un important instrument de discriminare a importurilor pe categorii de produse, operatiuni si tari partenere; acordarea valutei pentru achitarea importurilor la un curs de schimb mai mare (devalorizat) atrage scumpirea marfurilor respective in moneda nationala;

-    525g61f     525g61f    Depozitele prealabile la import presupun obligativitatea agentului economic importator de a depune, de regula cu sase luni inaintea efectuarii operatiunii, a unei cote-parti din valoarea importurilor, in valuta, la dispozitia statului, in contul organelor vamale; nefiind purtatoare de dobanda, aceste depozite determina aparitia de pierderi care trebuie recuperate prin cresterea pretului pe piata interna;



-    525g61f     525g61f    Discriminarile in regimul acordarii creditelor de import prin plafonarea acestora, practicarea unor dobanzi si scheme de plata dezavantajoase etc.


Masuri si reglementari restrictive de ordin administrativ si tehnic[11]:

-    525g61f     525g61f    Activitatea statului ca agent economic poate fi de natura sa limiteze importurile, prin practici variate, incepand cu acordarea comenzilor guvernamentale cu prioritate producatorilor nationali si pana la exercitarea monopolului de stat asupra comertului exterior cu anumite produse;

-    525g61f     525g61f    Procedeele arbitrare de determinare a valorii vamale – cu toate eforturile depuse in cadrul GATT pentru reglemntarea uniforma a determinarii valorii in vama pe baza preturilor CIF (Cost Insurance Freight) inscrise in factura, numeroase state practica alte procedee care permit supraevaluarea vamala si, respectiv, majorarea impunerii fiscale;

-    525g61f     525g61f    Detalierea excesiva a nomenclatorului vamal poate crea posibilitatea incadrarii arbitrare a marfurilor in tariful vamal;

-    525g61f     525g61f    Formalitatile complicate la import obstructioneaza derularea normala a achizitiilor din exterior, prin formularistica comerciala, vamala si consulara sofisticata si, adesea, inutila, prin formalitatile vamale complexe si indelungate de control, carantina etc.;

-    525g61f     525g61f    Propaganda comerciala in favoarea produselor autohtone prin campanii sustinute de orientare a cererii interne spre produsele indigene („buy American goods”, „buy British goods” etc.);

-    525g61f     525g61f    Barierele netarifare de ordin tehnic rezulta din caracterul excesiv de sever, complicat si, mai ales, lipsit de transparenta al normelor tehnice si de calitate (atunci cand ele se abat de la normele si standardele internationale), al normelor de ambalare, marcare si etichetare (afecteaza mai ales tarile in curs de dezvoltare care nu beneficiaza de mijloacele tehnice si financiare necesare pentru a raspunde cerintelor ridicate ce caracterizeaza la acest capitol piata tarilor dezvoltate), al normelor de protectie a mediului inconjurator (apar cheltuieli suplimentare pentru producatori in sensul respectarii anumitor parametrii legati de protectia mediului) si al normelor sanitare si fito-sanitare (se aplica mai ales in cazul importurilor de produse alimentare, de medicamente, produse chimice, animale vii, seminte, fructe, legume) etc.




Spiridon Pralea – Op. cit., p. 100

Idem, p. 100-101

Spiridon Pralea – Op. cit., p. 103-104

Idem, p. 106

Spiridon Pralea – Politici si reglementari in comertul international, Ed. Fundatiei Academice “Gh. Zane”, Iasi, 1999, p. 120

A. Ghibutiu – Politici comerciale in relatiile economice internationale, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti., 1984, p. 107-127

Spiridon Pralea – Op. cit., p. 123-124

Idem, p. 124-124

Spiridon Pralea – Op. cit., p. 127-137

Idem, p. 138-139

Spiridon Pralea – Op. cit., p. 140-143






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact