Guvernarea economiei mondiale. organizatii si institutii internationale

Guvernarea economiei mondiale. Organizatii si institutii internationale

Problema guvernantei in economia mondiala. Puteri in economia mondiala

Managementul economiei globale reprezinta una din cele mai actuale problematici ale

stiintei economice. Principala problema pe care o ridica posibila idee de guvernare a economiei globale este aceea ca integrarea economiei globale a fost mult mai rapida decat capacitatile sale de a asigura managementul noilor forte, noilor tipuri de relatii economice si noilor relatii intre state. Vorbim de o economie complexa, cu nu numar crescut de economii nationale care o compun, cu nivele diferite de dezvoltare, cu sisteme diferite de organizare a economiilor, cu politici macroeconomice aplicate specific, etc.

Teoria economica sustine ca cel mai bun conducator al pietei ar fi chiar fortele ei. Insa nu toate statele agreeaza aceasta idee. Exista state a caror orientare politica (cu implicatii directe in economic) presupune implicarea destul de ridicata a statului in economie. Mai mult decat atat, exista in economia mondiala state puternice si grupuri de interese care nu-si doresc neaparat laissez faire-ul.

Notiunea de putere mondiala presupune capacitatea de a influenta si controla

fenomene din economia mondiala sau de a impune/directiona orientari unor parteneri de relatii economice internationale. Puterea in economia mondiala presupune existenta mai multor componente:

puterea economica

puterea militara

puterea fizica

puterea politica

puterea sistemului national de valori

Puterea economica deriva din capacitatea economiei de a se afirma pe plan

international si poate fi evaluata prin participarea acesteia in comertul mondial, productivitatea muncii, forta sa financiara, etc. (spre exemplu, SUA).

Puterea militara deriva din capacitatile militare ale statului si, desi unii sustin ca nu ar trebui sa fie luata in discutie in evaluarile din economia mondiala, confera tarii care o detine si posibilitatea unei pozitii dominante pe piata mondiala. (vezi cazul Rusiei).

Puterea fizica se refera la dimensiunile statului, la resursele de care dispune, la dimensiunea pietei interne si a fortei de munca, etc. (ilustrative in acest sens sunt exemplele Rusiei sau Chinei).

Puterea politica se refera la capacitatea statului de influenta politic fenomene din economia mondiala.

Puterea sistemului national de valori presupune modul in care anumite valori specifice unei tari sunt insuflate altor tari din economia mondiala (astfel limba engleza devine tot mai cunoscuta in toate tarile lumii, tot mai multe tari adopta sarbatori initial nespecifice - Valentines Day, spre exemplu, iar mancarea chinezeasca este agreata de o sumedenie de alte tari).

Exista state care acopera multe din valentele puterii mondiale, sau chiar pe toate. Este vorba despre SUA, Japonia, China, Rusia sau Germania.

In acest context, problema creerii unor structuri specifice economiei mondiale, care sa o guverneze dupa niste principii valabile si acceptabile pentru toate economiile eterogene care o compun, si care sa fie acceptate ca autoritati de catre acestea a devenit o preocupare foarte serioasa, in special in sec al XXlea, cand economia mondiala a devenit o constanta a tuturor statelor nationale ale lumii.

Institutii si organizatii internationale implicate in economia mondiala

Institutiile si organizatiile internationale implicate in economia mondiala pot fi clasificate in doua categorii:

organizatii cu vocatie mondiala (Organizatia Natiunilor Unite)

organizatii specifice segmentelor pietei mondiale (Organizatia Mondiala a Comertului, Organizatia Internationala a Muncii, Grupul Bancii Mondiale, Fondul Monetar International)

ORGANIZAtIA NA IUNILOR UNITE (ONU) tI SISTEMUL NAtIUNILOR UNITE

ONU a fost creata in 1945 pe baza Chartei Natiunilor Unite semnata la 26 iunie 1945 de catre 50 de state. Actualmente ONU numara 191 de tari.

In momentul crearii, ONU si-a propus urmatoarele scopuri:

mentinerea pacii si securitatii internationale

dezvoltarea relatiilor intre natiuni, intemeiata pe principiul egalitatii

cooperarea internationala

sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea scopurilor comune

Limbile oficiale ale ONU sunt: chineza, engleza, franceza, rusa, spaniola si araba( in

Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic si Social).

Structura administrativa presupune urmatoarele:

Adunarea Generala

Consiliul de Securitate

Consiliul Economic si Social (ECOSOC)

Curtea Internationala de Justitie (CIJ)

Consiliul de Tutela

Secretariatul

Adunarea Generala este reprezentata de fiecare stat-membru. Sistemul de vot este cel

al majoritatii simple, pentru problemele considerate mai importante fiind necesare 2/3 din voturile exprimate. Adunarea Generala a ONU se intruneste in sesiuni ordinare anuale  (septembrie) si in sesiuni speciale (care pot fi convocate in 24 de ore).

Consiliul de Securitate a fost creat cu scopul de mentinere a pacii si securitatii internationale, fiind singura organizatie care poate ordona actiuni armate. Este alcatuit din 15 membri, astfel:

5 membri permanenti (SUA, Franta, Marea Britanie, China, Rusia)

10 membri nepermanenti, alesi de Adunarea Generala pe o perioada de 2 ani

Deciziile in Consiliul de Securitate se iau cu o majoritate de 9 voturi (pentru

problemele de procedura) si cu majoritate de 9 voturi, in care, insa, sunt obligatorii voturile celor 5 membri permanenti (pentru problemele mai importante).

Consiliul Economic si Social (ECOSOC) coordoneaza actiunile ONU din domeniul economic si social.

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) reglementeaza diferendele dintre state si ofera consultanta juridica ONU si agentiilor specializate. Este alcatuita din 15 judecatori alesi de Adunarea Generala si Consiliul de Securitate, fiecare stat avand avand maxim un judecator.

Consiliul de Tutela supravegheaza teritoriile aflate sub tutela ONU, adica acele teritorii aflate sub mandat ONU care nu se pot autoguverna.

Secretariatul General este o institutie permanenta alcatuita din oficii conduse de un secretar general.

Organizatiile care fac parte din ONU sunt prezentate in Anexa nr 1

ORGANIZA IA MONDIALA A COMER ULUI (OMC)

Aparitia Organizatiei Mondiale a Comertului isi are originea in Acordul General pentru Tarife si Comert -GATT, ONU implicandu-se la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial in crearea unei organizatii care sa contribuie la eliminarea treptata a tuturor barierelor comerciale, in vederea dezvoltarii economice prin comertul mondial.

GATT este un tratat multilateral interguvernamental, tarile semnatare asumandu-si respectarea unor reguli stabilite de comun acord.

In 1986 membrii semnatari GATT s-au reunit la Punta del Este pentru ceea ce avea sa devina cunoscuta ca Runda Uruguay. Runda s-a incheiat dupa negocieri intense, un acord fiind incheiat in aprilie 1994. Printre prevederile acestuia se numara si aceea care stipula crearea Organizatiei Mondiale a Comertului.

Prima reuniune a OMC s-a desfasurat la Singapore in 1996, la ea participand 128 de state membre si 28 de tari cu statut de observator.

BANCA MONDIALA SI GRUPUL BANCII MONDIALE

Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), cunoscuta, mai ales ca Banca Mondiala a fost creata de Conferinta Monetara si Financiara de la Bretton Woods (iulie 1944) . Ulterior, pe langa acest organism au mai fost create inca trei institutii ajutatoare:

a)      Corporatia Financiara Internationala (CFI)

b)      Asociatia Internationala de Dezvoltare (AID)

c)      Agentia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA)

Conform acordurilor incheiate la Bretton Woods, membrii BIRD trebuie sa fie si

membrii ai FMI. Actualmete BIRD are 183 de tari membre.

Resursele BIRD au urmatoarele surse principale de provenienta:

Cote subscrise de catre fiecare stat-membru

Alte venituri, obtinute din operatiuni bancare proprii, plasamante pe piata obligatiunilor, etc

Imprumuturi proprii

Prin resursele alocate BIRD sprijina reconstructia si dezvoltarea tarilor in dezvoltare,

acordand credite pe considerente economice. Aceleasi scopurile au si celelalte institutii, insa pentru tari mai sarace.

Obiectivele Bancii Mondiale, stabilite la Bretton Woods, sunt:

Tabel nr. 3 Obiectivele BIRD

Sursa: Zaharia, R.M., Economie mondiala, Editura ASE, 2004

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL (FMI)

FMI a fost creat, impreuna cu BIRD, tot in cadrul Conferintei de la Bretton Woods (iulie 1944). Activitatea sa a inceput la 1 martie 1947.

In prezent, FMI are 179 de tari membre (Romania fiind membra din 15 decembrie 1972).

Resursele financiare ale FMI se constituie din:

a)      Varsaminte efectuate de tarile membre, numite cote-parti sau cote de participare

b)      Credite puse la dispozitia sa de unle tari industrializate

c)      Venituri din dobanzi

d)      Alte venituri, cum ar fi, spre exemplu, veniturile din investitii proprii

FMI nu actioneaza ca o banca, ci ca o institutie financiara, in sensul ca nu modifica

valoarea totala a lichiditatilor, ci numai structura acestora, pe diferite valute.

Politica transelor de credit cuprinde, in principal:

Aranjamente de tip stand-by - linii de credit pe termen mediu, in favoarea unor tari in dificultate pe baza unor programe de reforma

Facilitati de transformare sistemica  - care asigurasporirea posibilitatilor de asistenta financiara pentru tarile-membre aflate in dificultate datorita tranzitiei la economia de piata

Facilitatea de ajustare structurala extinsa - se ofera celor mai sarace tari si in credite pe 5-10 ani cu rata dobanzii de 0,5%

Finantarea stocurilor tampon - prin care tarile in dezvoltare stocheaza produse primare in scopul reducerii ofertei pot angaja o transa suplimentara de credite de pana la 25%din cotele lor parti, cu conditia ca aceste stocuri tampon sa fie concordante cu normele ONU

Finantarea extinsa - creata pentru tarile care se confrunta cu grave dezechilibre ale balantelor de plati sau tarile cu ritm lent de dezvoltare

ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII (OIM)

Organizatia Internationala a Muncii (OIM) este agentia specializata a Natiunilor Unite care cauta sa promoveze justitia sociala si recunoasterea internationala a drepturilor omului si drepturilor muncii.

OIM a fost fondata in 1919 si a devenit prima agentie specializata a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) in 1946.

OIM formuleaza standardele internationale in domeniul muncii sub forma unor Conventii si Recomandari. Acestea stabilesc normele de baza ale dreptului muncii: libertatea asocierii, dreptul la organizare, negocierea colectiva, abolirea muncii fortate, egalitatea sanselor si tratamentului si alte standarde care reglementeaza intreg spectrul problemelor dreptului muncii.

Organizatia Internationala a Muncii (OIM) acorda asistenta tehnica, in principal, in domenii ca:

pregatirea si reabilitarea profesional/ocupationala;

politica angajarilor;

managementul muncii;

dreptul muncii;

conditii de munca.

Rezumat

Problema guvernarii economiei mondiale este departe de a fi rezolvata, guvrnanta economiei mondiale fiind o problema foarte complexa si greu de rezolvat.

Ordinea economica mondiala este determinata de capacitatea tarilor de a se implica si de a influenta fenomenele economice mondiale, ceea ce determina puterea lor in economia mondiala.

La nivel international exista doua categorii de institutii si organizatii: organizatii cu vocatie mondiala (Organizatia Natiunilor Unite) si organizatii specifice segmentelor pietei mondiale (Organizatia Mondiala a Comertului, Organizatia Internationala a Muncii, Grupul Bancii Mondiale, Fondul Monetar International).

Termeni cheie: putere mondiala, ordine economica mondiala, ONU, GATT, OMC, FMI, OIM.