StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Tranzactiile repo si reverse repo : Banci si burse Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Tranzactiile repo si reverse repo



TRANZACTIILE REPO SI REVERSE REPO


1 Introducere


Piata repo si reverse repo a devenit una dintre cele importante si lichide piete financiare din lume ca urmare a dezvoltarii continue a tipurilor de structuri repo si reverse repo, respectiv a valorilor corespunzatoare acestor tranzactii.




Tranzactiile repo au in general la baza instrumente financiare lichide cum sunt titlurile de stat, dar pot fi utilizate si alte titluri cum sunt: actiuni, obligatiuni municipale si corporatiste, etc. Utilizarea acestor tipuri de tranzactii este foarte populara in randul bancilor si a clientilor acestora ca urmare a randamentelor atractive si a sigurantei conferite de structura acestor contracte. De asemenea, bancile centrale utilizeaza contractele repo ca instrumente indispensabile in implementarea politicii monetare.

Ca urmare a faptului ca, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) urmeaza sa fie utilizata ca piata secundara a titlurilor de stat, a fost luata in considerare necesitatea implementarii unui model de piata repo in platforma electronica de tranzactionare ARENA dezvoltata in-house de BVB, cu respectarea standardelor internationale in materie (contracte standardizate repo si contracte negociate bilateral, sistem de marje, marcare 131j95b electronica a colateralului, negociere pe baza de rata repo, etc).

2 Prezentare generala


Termenii “repurchase agreement (repo sau RP) si “reverse repurchase agreement (reverse repo sau reverse RP) se refera la un anumit tip de contract prin care un participant la piata obtine fonduri care sunt disponibile imediat prin vanzarea de titluri, luandu-si in acelasi timp angajamentul de a rascumpara titlurile respective sau titluri echivalente de la cumparator, la o anumita data convenita si la un pret specificat care include in general dobanda.

Se observa ca executarea unor astfel de contracte se realizeaza in doi pasi, anume vanzarea de titluri reprezinta tranzactia initiala (opening transaction), iar rascumpararea titlurilor la scadenta reprezinta tranzactia finala sau de inchidere (“closing transaction”).

Tranzactiile repo sau reverse repo pot fi incheiate de catre bancile centrale (care pot efectua astfel de tranzactii in vederea implementarii politicii monetare), bancile comerciale, clientii acestora, etc.

In functie de cele doua parti ale contractului, o astfel de tranzactie este denumita:


tranzactie repo – cand este privita din perspectiva vanzatorului titlurilor (partea care obtine fondurile sau “reportatul”). Aceasta tranzactie este denumita “repurchase agreement” deoarece se refera la vanzarea unui titlu concomitent cu asumarea obligatiei vanzatorului de a rascumpara titlul respectiv la o anumita data;

tranzactie reverse repo – cand este privita din perspectiva cumparatorului titlurilor (partea care furnizeaza fondurile sau “reportatorul”).


Din punctul de vedere al dealerilor, se remarca urmatoarele:

incheierea unui contract repo (vanzarea de titluri cu asumarea obligatiei de rascumparare ulterioara a acestora), semnifica realizarea unei operatiuni de finantare.

incheierea unui contract reverse repo (cumpararea de titluri cu asumarea obligatiei de revanzare ulterioara a acestora), aceasta apare de multe ori ca urmare a nevoii de acoperire a unei pozitii short initiate in piata.


Contractele repo si reverse repo sunt tranzactii hibride care combina caracteristicile atat a creditelor colateralizate (secured loans), cat si a tranzactiilor distincte de cumparare sau vanzare (outright purchase/sale transactions), neincadrandu-se totusi in mod distinct intr-una din cele doua tipuri, astfel:

utilizarea marjelor (haircuts) in evaluarea titlurilor, marcarea la piata a colateralului, precum si dreptul partilor care se imprumuta in piata repo de a substitui colateralul reprezinta caracteristici tipice imprumuturilor colateralizate;

dreptul cumparatorului de a tranzactiona pe perioada de valabilitate a contractului titlurile care fac obiectul colateralului, reprezinta un transfer de proprietate care nu apare de obicei in creditele colateralizate.


3 Participanti ai pietei repo

Dealerii

Ca urmare a faptului ca tranzactiile repo pot fi utilizate de catre dealeri (dealer firms pentru finantarea pozitiilor long si acoperirea pozitiilor short, piata repo a devenit unul dintre cele mai importante segmente ale pietei monetare. Atat institutii financiare cat si nonfinanciare participa pe aceasta piata in dubla ipostaza, fie in calitate de vanzatori, fie de cumparatori, in functie de circumstantele respective. In general, bancile si alte institutii de credit (thrift institutions) se afla in pozitia neta de vanzatori de colateral (imprumutatori), in timp ce fondurile mutuale, municipalitatile, companiile se afla in pozitia neta de cumparatori de colateral (creditori).

Brokerii repo

Un alt participant al pietei repo este brokerul repo (repo broker). Spre deosebire de dealeri, brokerii repo activeaza in general in calitate de agenti. Acestia obtin venituri din comisioane sau din spread-ul rezultat din tranzactiile executate.


4 Caracteristicile contractelor repo (tranzactii repo si reverse repo

Colateralul – in teorie, pentru incheierea unei tranzactii repo poate fi utilizat drept colateral orice instrument financiar negociabil. In practica insa, creditorii prefera titlurile lichide care pot fi vandute cu usurinta in eventualitatea unei incapacitati de plata.

Maturitatea – contractele repo sunt in general incheiate pe termen foarte scurt (o zi – overnight repo sau pe cateva zile). Contractele pe termen mai lung sunt incheiate pentru maturitati standard cum sunt 1, 2 sau 3 saptamani, precum si 1, 2, 3, chiar 6 luni[2] (term repo). Pe langa aceste maturitati fixe sau standarde, contractele repo pot fi incheiate pe o perioada nedeterminata si pe baza continua, denumite “contracte repo continue” sau “deschise(continuing/open repo). Aceste contracte sunt asemanatoare celor de tip overnight, dar sunt reinnoite in fiecare zi, iar rata repo sau colateralul sunt ajustate in functie de conditiile pietei.

Valoarea principalului

Randamentul – partea care imprumuta fondurile (“creditorul” – lender, anume cumparatorul titlurilor), este indreptatita sa fie compensata de catre contraparte (“imprumutatul” – borrower, anume vanzatorul titlurilor) pentru utilizarea sumelor banesti respective.

Calculul venitului rezultat dobanda dintr-un contract repo (RP return)

Contractele repo fiind in esenta instrumente ale pietei monetare, la calculul dobanzii se utilizeaza rata simpla a dobanzii si conventia pietei monetare, anume NUMAR ZILE/360 (actual/360). Dobanda obtinuta se calculeaza dupa formula de mai jos:

Dobanda ($) = Principal x Rata repo x

 



5 Acoperirea pozitiilor long si short


Trebuie facuta distinctia intre contractele repo generale (general collateral repo) si contractele repo speciale (special repo), astfel contractele din prima categorie sunt privite ca o forma de finantare sau refinantare, in timp cele speciale sunt utilizate pentru acoperirea unei pozitii short existente sau viitoare cu privire la titluri dintr-o anumita clasa.

Alte aspecte

In urma incheierii de catre client a celor doua contracte, acesta a obtinut un profit rezultat din diferenta pozitiva dintre dobanda incasata de la dealer (corespunzatoare contractului tri-party-repo) si dobanda platita dealerului (corespunzatoare tranzactiei reverse repo), astfel:

Profit client  = Dobanda incasata de la dealer – Dobanda platita dealerului


 





La acelasi rezultat se ajunge daca efectuam diferenta dintre valoarea totala a colateralului vandut la scadenta contractului tri-party-repo si valoarea totala a titlurilor de stat rascumparate la scadenta contractului reverse repo, astfel:


Profit client  = Valoare colateral vandut – Valoare titluri de stat rascumparate


 




6 Riscul tranzactiilor repo si reverse repo

Desi majoritatea tranzactiilor repo si reverse repo au la baza transferul de titluri foarte lichide si/sau fara risc sau cu risc redus, cum sunt titlurile emise de stat si de agentiile federale sau titlurile garantate de guvern, etc, ambele parti sunt expuse riscului. In cazul contractelor repo pe termen mai lung, apare atat riscul de rata a dobanzii, cat si cel de credit.

7 Evaluarea colateralului si ajustarea principalului

In prezent, tranzactiile repo sunt mai atent structurate pentru a se reduce expunerea la riscul de credit. Suma imprumutata este mai mica decat valoarea de piata a titlurilor incluse in colateral, astfel incat sa permita creditorului o marja de manevra in situatia in care pretul in piata al titlurilor scade. Diferenta cu care valoarea de piata a colateralului excede valoarea imprumutului este denumita “marja”, reducandu-se astfel riscul creditorului, anume al cumparatorului titlurilor.  In general, titlurile utilizate drept colateral sunt evaluate astfel:


Colateral = Pret curent titluri + Dobanda acumulata pana la scadenta contractului repo - Marja

 




marja (haircut) – valoarea marjei variaza in general intre 1% si 3% din valoarea principalului, iar in cazul imprumutatilor care nu se bucura de o credibilitate solida, aceasta poate sa ajunga chiar la 10 % sau mai mult.

marcarea la piata a colateralului (marking to market) – deoarece ambele parti ale unui contract repo sunt expuse la riscul de dobanda, exista practica ca valoarea colateralului sa fie ajustata zilnic astfel incat sa se reflecte modificarile preturilor din piata ale titlurilor, precum si sa se mentina marja stabilita de comun acord in momentul incheierii contractului. Astfel, colateralul este ajustat dupa cum urmeaza:

daca valoarea de piata a titlurilor din colateral scade semnificativ, se va solicita imprumutatului sa suplimenteze colateralul;

daca valoarea de piata a titlurilor din colateral creste semnificativ, se va solicita creditorului sa returneze o parte din excedentul de colateral.




Ajustarea principalului (repricing of the repo) - in cazul in care se modifica valoarea de piata a colateralului, pentru mentinerea marjei stabilite se poate ajusta principalul, in loc sa se procedeze la ajustarea colateralului, prin returnarea de catre imprumutat a unei sume banesti.

Marja = x 100 = 2 %


 


8 Livrarea colateralului

Un aspect foarte important care trebuie atent analizat in momentul incheiereii unui contract repo, il constituie livrarea colateralului de catre imprumutat catre creditor. La scadenta contractului, creditorul va returna colateralul in schimbul principalului si a dobanzii. Implicatiile asupra celor doua parti  sunt din punct de vedere al costurilor si al riscului.

9 Aranjamente custodiale

Plata titlurilor cumparate si transferul acestora de la vanzator imprumutatul la cumparator creditorul implica pe langa costurile de tranzactionare si costuri suplimentare cum sunt comisioane pentru transferul electronic al titlurilor de decontare si custodie precum si comisioane pentru administrarea conturilor si a colateralului etc Aceste costuri pot fi diferite in functie de titlurile care fac obiectul transferului precum si in functie de metoda de livrare a acestora







10 Piata Repo in Romania


Cadrul legal


“Regulamentul BNR nr. 1/30.03.2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si facilitatile de creditare si de depozit acordate de catre aceasta bancilor”;

“Procedurile de lucru privind derularea operatiunilor de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si a facilitatilor permanente acordate de aceasta bancilor”;



“Regulamentul privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata” adoptat prin ordin comun al MFP, BNR si CNVM, precum si normele de aplicare ale acestui regulament:

“Procedurile de lucru ” emise de BNR;

“Regulamentul nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat” emis de BVB.

“Legea nr. 525 pentru aprobarea OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate”.

Codul comercial

Contractul de report

Legislatia din Romania in materia contractelor repo are la baza prevederile art. 74–76 din Codul comercial. Potrivit prevederilor art. 74 din Codul comercial, aceste tranzactii sunt denumite “contracte de report” si constau in “cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit care circula in comert si in revanzarea simultana cu termen si pe pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie”.

In temeiul contractului de report, o persoana detinatoare de titluri de credit care circula in comert (“reportat”) vinde temporar (“da in report”) aceste titluri unei alte persoane (“reportator”), in schimbul unui pret care se plateste imediat. Validitatea contractului este conditionata de predarea reala a titlurilor date in report si de transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator (art. 74).

Similar cu tipologia contractelor repo prezentate anterior, contractul de report poate fi utilizat in cazul in care se doreste obtinerea de fonduri sau de titluri , caz in care exista doua situatii:

in cazul in care un detinator de titluri de credit care circula in comert are nevoie de numerar - persoana respectiva ar putea sa vanda aceste titluri sau sa le constitue gaj pentru obtinerea unui imprumut. Totusi este mai avantajos sa dea aceste titluri in report, mai ales daca nu doreste sa renunte definitiv la titlurile respective. Astfel, persoana respectiva (reportatul) va proceda la vanzarea titlurilor in schimbul unei sume de bani platibile imediat. Conditiile stipulate in contract prevad faptul ca reportatul va rascumpara la un anumit termen titlurile vandute initial, iar reportatorul va primi o diferenta baneasca in schimbul serviciului prestat reportatului. Profitul reportatorului, respectiv diferenta intre suma avansata si cea incasata este denumita “report”;

in cazul in care o persoana are nevoie de anumite titluri va proceda la cumpararea titlurilor pe o perioada de timp determinata. De exemplu, daca persoana respectiva este actionarul unei societati si doreste sa obtina majoritatea voturilor in adunarea generala, acesta va cumpara de la un alt actionar titlurile de care are nevoie, angajandu-se in acelasi timp sa le revanda la un pret mai mic decat pretul de cumparare. In acest caz, operatiunea este profitabila proprietarului titlurilor, acesta va incasa o diferenta baneasca denumita “deport”.

Conditiile contractului de report

Din cele mentionate anterior, rezulta ca pentru incheierea unui contract de report sunt necesare urmatoarele conditii:

sa existe un acord de vointa intre cele doua parti (reportat si reportator), in sensul unei vanzari pe bani gata si a unei rascumparari la termen;

manifestarile de vointa cu privire la tranzactia initiala si tranzactia finala trebuie sa fie simultane si sa aiba loc intre aceleasi persoane (reportat si reportator);

contractul de report trebuie sa aiba drept obiect titluri de credit care circula in comert, cum sunt: actiuni, obligatiuni municipale si corporative, titluri de stat, etc. 

Natura juridica a contractului de report

In doctrina nu exista un punct de vedere unitar cu privire la natura juridica a contractului de report. Potrivit unor opinii, contractul de report este asimilat cu imprumutul garantat prin gaj, cu vanzarea cu pact de rascumparare sau cu un dublu contract de vanzare-cumparare, al caror obiect il constituie anumite titluri de credit, astfel:

imprumutul garantat prin gaj - potrivit opiniilor respective, reportatul ar fi debitorul gajist, iar reportatorul creditorul gajist.

vanzarea cu pact de rascumparare – fara a analiza detaliile unei astfel de tranzactii, trebuie mentionat de la inceput ca, in cazul vanzarii cu pact de rascumparare, cumparatorul este obligat sa restituie chiar bunul cumparat, iar nu bunuri de aceeasi specie, cum prevede legea cadru pentru contractul de report;

contract dublu de vanzare-cumparare – potrivit opiniilor respective, acest tip de intelegere ar presupune ca primul contract este incheiat intre reportat si reportator pe bani gata, iar al doilea este cu termen, fiind incheiat intre reportator si reportat.

Fructele civile ale titlurilor de credit

In cursul duratei contractului de report, anume in perioada dintre tranzactia initiala si tranzactia finala, titlurile de credit care fac obiectul colateralului pot sa produca anumite fructe civile, cum sunt: dividende, dobanzi, cupoane, etc. In cazul in care nu s-a prevazut altfel in contractul de report, reportatorul culege fructele ca urmare a faptului ca acesta a devenit proprietarul titlurilor.

Cu toate acestea, potrivit legii (art. 74 alin. 4 din Codul comercial), partile pot conveni ca fructele produse de titlurile de credit in cursul duratei de valabilitate a contractului de report sa revina reportatului, anume proprietarului initial al titlurilor.

Practica internationala in materie este ca platile sub forma de dividende, dobanzi, etc, sa revina vanzatorului initial al titlurilor care fac obiectul contractului, deoarece transferul proprietatii s-a efectuat doar pentru colateralizarea imprumutului si nu pentru renuntarea definitiva la titlurile care apartin imprumutatului.

Regulamentul BNR nr. 1/30.03.2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si facilitatile de creditare si de depozit acordate de catre aceasta bancilor

Cumparari/vanzari reversibile – repo/reverse repo

Regulamentul nr. 1 din 2000 adoptat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si publicat in Monitorul Oficial nr. 142/5.04.2000, dezvolta cadrul general stabilit de prevederile Codului comercial, prin reglementarea efectuarii de operatiuni de piata monetara prin intermediul tranzactiilor repo care sunt denumite “cumparari/vanzari reversibile – repo/reverse repo – de active eligibile pentru tranzactionare”.

Potrivit lit. b) si c) din cadrul art. 1, aceste tranzactii initiate de BNR sunt definite dupa cum urmeaza:

cumparari reversibile – repo – de active eligibile pentru tranzactionare (pensiuni) – tranzactii reversibile in cadrul carora, in scopul injectarii de lichiditate, BNR cumpara de la banci active eligibile pentru tranzactionare, cu angajamentul acestora de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei.

vanzari reversibile – reverse repo – de active eligibile pentru tranzactionare (pensiuni) tranzactii reversibile in cadrul carora, in scopul absorbtiei de lichiditate, BNR vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, angajandu-se sa rascumpere respectivele active la o data ulterioara si la un pret stabilit la data incheierii tranzactiei.

In conformitate cu “Procedurile de lucru privind derularea operatiunilor de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si a facilitatilor permanente acordate de aceasta bancilor” , tranzactiile reversibile pot fi incheiate prin licitatie sau pe baze bilaterale (art. 23).

De asemenea, potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din Regulamentul nr. 1 din 2000, pe perioada acestor tranzactii proprietatea asupra activelor eligible este transferata creditorului. Acest lucru este intarit si prin prevederile procedurilor de lucru emise in aplicarea regulamentului BNR, anume la art. 2 lit. b) se prevede obligatia expresa a participantilor la operatiunile de piata monetara de a efectua transferul de proprietate a titlurilor de stat, in cazul cumpararilor/vanzarilor reversibile de titluri de stat.

Referitor la utilizarea acestor tranzactii utilizate la implementarea politicii monetare de catre BNR, la art. 3 din regulament se precizeaza faptul ca operatiunile de piata monetara, printre care se numara si tranzactiile repo, pot fi derulate alternativ sau simultan in functie de conditiile pietei si in conformitate cu obiectivele de politica monetara ale BNR.

In acest context, mentionam ca, incepand din prima parte a anului 2003, BNR nu a mai utilizat cumpararile/vanzarile reversibile repo/reverse repo drept instrumente de politica monetara, axandu-se in prezent pe atragerea de depozite de la banci

Active eligibile

Potrivit prevederilor Regulamentului BNR nr. 1 din 2000, activele eligibile: 

pot fi titluri de stat, precum si alte categorii de active eligibile negociabile, care sunt stabilite in baza unei hotarari a Consiliului de Administratie al BNR (art. 4).


In cazul cumpararilor/vanzarilor reversibile – repo/reverse repo care au obiect titluri de stat, BNR vinde sau se angajeaza sa rascumpere titluri de stat din aceeasi serie (art. 10 alin.

trebuie sa fie evaluate zilnic pe perioda derularii contractului, la valoarea de piata din ziua anterioara datei de evaluare (art. 5). De asemenea, valoarea activelor eligibile trebuie sa acopere in permanenta valoarea de rascumparare a acestora (art. 10 alin. 4);

trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii (art. 6):

sa fie in proprietatea bancii prezentatoare;

sa nu fie gajate sau sechestrate;

sa nu fie emise de banca prezentatoare;

sa aiba o scadenta ulterioara scadentei tranzactiilor reversibile;

sa aiba cupoane scadente ulterior scadentei tranzactiillor reversibile

Scadenta cumpararilor / vanzarilor reversibile – repo/reverse repo

Conform art. 9 din Regulamentul BNR nr. 1 din 2000, scadenta operatiunilor de piata monetara efectuate de BNR, respectiv perioada de valabilitate a cumpararilor/vanzarilor reversibile – repo/reverse repo) este de maxim 90 de zile.

Rata dobanzii si valoarea de rascumparare

Procedurile de lucru emise in aplicarea regulamentului BNR nr. 1 din 2000 reglementeaza in textul art. 22 lit. e) modalitatea cum se stabileste rata repo care va fi platita la rascumpararea titlurilor de catre vanzatorul initial (imprumutatul), fiind denumita “rata operatiunii repo/reverse repo” sau “rata dobanzii”. Astfel, rata dobanzii poate fi stabilita fie prin mecanismul licitatiei la rata variabila sau la rata fixa, fie prin proceduri bilaterale, in functie de obiectivele de politica monetara.

In ceea ce priveste valoarea unitara de rascumparare, aceasta se determina prin insumarea valorii unitare de vanzare cu dobanda datorata la scadenta aferenta titlurilor vandute de imprumutat, astfel:

Valoarea de rascumparare = Pretul de vanzare x

 





Regulamentul MFP, BNR si CNVM privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata

La data de 1 decembrie 2002, a intrat in vigoare “Regulamentul privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata” aprobat prin ordinul comun al MFP, BNR si CNVM nr. 875 din 21 mai 2001 si publicat in Monitorul Oficial nr. 450 din 8 august 2001 precum si “Procedurile de lucru” si “Regulamentul nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat”, emise de BNR, respectiv de BVB, in aplicarea regulamentului tripartit. Aceste norme de aplicare constituie anexele nr. 1 si 2 la ordinul comun al MFP, BNR si CNVM nr. 395/2/5C din 2 aprilie 2002. Regulamentul cadru si normele de aplicare reglementeaza operatiunile cu titluri de stat desfasurate pe piata interbancara si la BVB.


Procedurile BNR de lucru

Potrivit prevederilor art. 20 alin. 2 din procedurile de lucru emise de BNR in aplicarea regulamentului tripartit privind piata titlurilor de stat, tranzactiile repo si reverse repo sunt denumite “acorduri REPO/REVERSE REPO”, fiind incluse in categoria operatiunilor desfasurate pe piata secundara a titlurilor de stat. Tranzactiile repo/reverse repo pot fi executate pe piata interbancara de catre intermediarii pietei primare si ai pietei secundare a titlurilor de stat, anume banci si societati de servicii de investitii financiare autorizate de BNR ca intermediari ai pietei titlurilor de stat.

Regulamentul BVB nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat

“Regulamentul BVB nr. 15 privind operatiunile cu titluri de stat” si “Procedura nr. 15.1 privind decontarea tranzactiilor cu titluri de stat” au fost aprobate si modificate de CNVM, prin decizia nr. 24/09.01.2002.


In conformitate cu reglementarile BVB in vigoare, tranzactiile repo si reverse repo care au obiect drept titluri de stat pot fi incheiate pe piata bursiera de catre:

Banca Nationala a Romaniei – BNR poate desfasura operatii de piata monetara, printre care se numara si cumpararile/vanzarile reversibile repo si reverse repo, in conformitate cu “Regulamentul BNR nr. 1/30.03.2000 privind operatiunile de piata monetara efectuate de Banca Nationala a Romaniei si facilitatile de creditare si depozit acordate de aceasta bancilor” (art. 1 alin. 2);

intermediarii pietei bursiere – intermediarii pietei primare si ai pietei secundare autorizati sa desfasoare operatiuni cu titluri de stat la BVB. Intermediarii pietei bursiere pot fi banci si societati de servicii de investitii financiare autorizate de BNR ca intermediari ai pietei titlurilor de stat  (art. 4 def. 15 - 17).


Incheierea tranzactiilor repo pe piata bursiera are la baza notiunile “contract repo contract reverse repo” si “piata repo si reverse repo”, care sunt definite astfel:



contract repo – contractul prin care un intermediar al pietei primare sau al pietei secundare ofera spre vanzare un anumit numar de titluri de stat, angajandu-se in acelasi timp sa recumpere titlurile respective sau alte titluri echivalente, la o data ulterioara si la un anumit pret (art. 4 def. 2);

contract reverse repo - contractul prin care un intermediar al pietei primare sau al pietei secundare cumpara un anumit numar de titluri de stat, angajandu-se in acelasi timp sa revanda titlurile respective sau alte titluri echivalente, la o data ulterioara si la un anumit pret (art. 4 def. 3);

piata repo si reverse repo – segment al pietei secundare a titlurilor de stat care functioneaza pe principiul negocierii si incheierii de contracte repo si reverse repo (art. 4 def. 23).

Potrivit prevederilor art. 4 def. 23 referitoare la piata repo si reverse repo, BVB va emite reglementari specifice cu privire la operatiunile desfasurate pe aceasta piata. Implementarea mecanismelor pietei va avea la baza consultari cu participantii la aceasta piata, anume societatile de servicii de investitii financiare si bancile comerciale, pentru asigurarea unui cadru adecvat pentru incheierea de astfel de tranzactii prin intermediul sistemelor electronice ale BVB.


Legea nr. 525/2002 pentru aprobarea OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate

Notiunea “contractului de report” a fost introdusa pentru prima data intr-un act normativ cu forta juridica superioara care are drept obiect specific piata de capital, anume OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietei reglementate, aprobata si modificata de Legea nr. 525/2002.

OUG nr. 28/2002 introduce norme speciale nederogatorii cu privire la contractele de report, asa cum sunt acestea definite in Codul comercial. Astfel, contractele de report sunt incluse in categoria “instrumente financiare, altele decat valorile mobiliare” (art. 2 alin. 1 def. 18 lit. c) si sunt definite drept “contracte in care o parte cumpara valori mobiliare cu plata imediata, cu revanzarea simultana, la termen si pe un pret determinat, a unor valori mobiliare de aceeasi specie si cu remiterea efectiva a valorilor mobiliare date in report, in conformitate cu dispozitiile art. 74-76 din Codul comercial” (art. 2 alin. 1 def. 8). Din aceasta definitie rezulta faptul ca numai valorile mobiliare pot constitui obiectul contractelor de report, ceea ce teoretic ar exclude titlurile de stat pe termen mai mic de un an (T-bills) care in prezent nu sunt incluse in categoria valorilor mobiliare

De asemenea, textul de lege prevede la art. 58 faptul ca pe pietele reglementate se pot tranzactiona contracte de report, sub conditia autorizarii CNVM si a respectarii legislatiei incidente. Cu toate acestea, potrivit art. 43 alin. 2 lit. g), operatiunile cu contracte de report avand drept obiect valori mobiliare sunt exceptate de la obligativitatea derularii numai pe o piata reglementata, respectiv numai prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare sau al altor intermediari autorizati de CNVM. 

Operatiunile cu contracte de report sunt tratate impreuna cu instrumentele financiare derivate in cadrul sectiunii a 5-a intitulata “Operatiuni cu instrumente financiare derivate si contracte de report”. Astfel, in cazul in care operatiunile avand drept obiect contracte de report se desfasoara pe o piata reglementata (cum ar fi inregistrarea tranzactiilor, gestionarea marjelor), acestea vor fi administrate de catre piata respectiva (art. 62), iar compensarea si decontarea se va efectua in conformitate cu mecanismele prevazute de reglementarile elaborate de piata respectiva si aprobate de CNVM (art. 61).

Statistici piata repo in Romania


Perioada 01.01. –30.06.2003

emisiuni de titluri de stat cu scadenta sub un an: 34.497,98 mld lei;

emisiuni de titluri de stat cu scadenta peste un an: 9.199,63 mld lei;

tranzactii cu titluri de stat:






Total tranzactii

BNR vs. banci co- merciale

Bancare (banci comercial vs. banci comerciale)

Nebancare (banci comerciale vs. clienti)

Total tranzactii – mld. lei, din care:





- repo si reverse repo





Total tranzactii – mil. USD, din care:





- repo si reverse repo








Investment banking firms, money center banks

In Romania, pe piata interbancara, au fost incheiate tranzactii repo cu maturitatea chiar de un an, dar majoritatea tranzactiilor sunt incheiate pentru o luna (sursa: BNR)

A se vedea acoperirea pozitiilor long si short

In doctrina se considera ca redactarea art. 74 din Codul comercial este defectuoasa si prin urmare, nu poate constitui un temei pentru calificarea contractului de report. (“Contracte civile si comerciale”, pag. 354)

Emise in aplicarea Regulamentului BNR  nr. 1 din 2000 si aprobate prin Ordinul Guvernatorului BNR nr. 290 din 15 iunie 2000

Sursa: BNR

A se vedea definitia valorilor mobiliare din OUG nr. 28/2002 (art. 2 alin. 1 def. 40)






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact