StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » leasing
Trimite articolul prin email Leasingul in italia : Leasing Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Leasingul in italia



Leasingul in Italia

In doctrina juridica italiana, leasingul a fost definit ca o “operatiune de finantare pe termen mediu si lung ce are la baza un contract de locatie de bunuri mobile si imobile. Aceasta se realizeaza printr-un intermediar financiar, care intervine intre firma producatoare a bunului ce constituie obiectul contractului si firma ce solicita folosinta lui, comparand de la prima bunul in cauza si cedandu-l in locatie celei de-a doua, care se obliga sa plateasca intermediarului, intr-un numar determinat de rate, o chirie a carei valoare sa depaseasca costul bunului respectiv, care la sfarsitul contractului poate trece, cu titlu oneros, din proprietatea finantatorului - locator in proprietatea utilizatorului-locatar, la initiativa celui din urma“ .




Legislatia italiana nu ofera o definitie a leasingului, insa in baza principiului autonomiei contractuale, partile semnatare ale unei conventii sunt libere sa determine continutul acesteia, in limitele impuse de lege. Pe baza uzantelor create ca urmare a recurgerii pe scara larga a operatiunilor de leasing timp de aproape trei decenii, s-au stabilit caracteristicile leasingului financiar si ale celui operational, dupa cum urmeaza:

locazione finanziaria (leasingul financiar) este leasingul bunurilor mobiliare si imobiliare, pentru o perioada determinata de timp la sfarsitul careia utilizatorul are o optiune de cumparare la un pret prestabilit; finantatorul cumpara bunul in acord cu specificatiile utilizatorului, acesta din urma fiind cel care isi asuma riscul.

locazione operativa (leasingul operational) poate fi considerata o operatiune de inchiriere speciala, prin care locatorul (care de cele mai multe ori este producatorul echipamentului) da in folosinta utilizatorului un echipament in schimbul unor rate de leasing; locatorul pastreaza proprietatea asupra bunului si se ocupa de intretinerea acestuia pe cheltuiala utilizatorului; in general, contractul se incheie pe perioada de un an si poate fi reanoit, dar utilizatorul nu are optiunea de cumparare la sfarsitul acestuia .

In Italia, contabilizarea bunurilor ce constituie obiect al operatiunilor de leasing se bazeaza pe principiul proprietatii juridice. Proprietatea economica nu este relevanta. Finantatorul, in calitate de proprietar legal al bunului, are dreptul la capitalizare si amortizare, fiind permisa si amortizarea accelerata. Ratele de leasing sunt deductibile pentru utilizator din punct de vedere fiscal, atat in cazul leasingului financiar, cat si leasingului operational. Sub aspectul leasingului financiar, perioada de amortizare este egala cu perioada de leasing, iar valoarea amortizata este egala cu costul bunului, mai putin valoarea reziduala.

Societatile de leasing italiene se clasifica dupa cum urmeaza :

1) Generalistbank - sunt acele banci care presteaza diferite activitati alaturi de cele reglementate prin Legea Bancara, cum ar fi depozitele si acordarea de imprumuturi publicului larg orice alte activitati financiare printre care si tranzactii de leasing financiar; acestea sunt inscrise intr-un registru special al Bancii Italiei;

2) Banci specializate - societati de leasing avand statut de banca, carora le este permis sa se angajeze in operatiuni de leasing;

3) Intermediari financiari (aflati sub incidenta art. 106 din Legea bancara) - in legatura cu institutiile financiare altele decat bancile, articolul 106 din Legea bancara prevede ca operatiunile de imprumut acordate publicului larg indiferent de forma lor (inclusiv tranzactiile de leasing), vor fi rezervate intermediarilor financiari non-bancari, inregistrati intr-un Registru General special detinut de Oficiul de Schimb Italian. Pentru a fi inregistrate in Registrul General institutiile financiare non bancare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

statut legal de societate pe actiuni, societate in comandita simpla, societate cu raspundere limitata, sau societate cooperativa;

obiectul de activitate sa reflecte practicarea doar unor activitati de finantare;

actionarii sau partenerii sa intruneasca cerintele de integritate si profesionalism.

4) Intermediari financiari (aflati sub incidenta art.107 din lege) - institutii financiare inregistrate in Registrul General care trebuie sa indeplineasca anumite criterii legate de scopul operatiunii, amploarea acesteia si rata dobanzii; la fel ca si bancile aceste entitati sunt supravegheate de catre Banca Italiei:



5) Societati integrate de leasing - societati financiare care apartin grupurilor industriale ce opereaza cu precadere in industria de automobile si calculatoare;

6) Societati comerciale - carora le este permisa efectuarea doar de operatiuni de leasing operational.

4.4.4.1 Contractul de leasing in Italia

Contractul de leasing financiar este reglementat de art. 1523 din Codul civil si este in subordinea disciplinei de “Vanzari cu rezerva de proprietate“: cumparatorul achizitioneaza proprietatea lucrului prin plata ultimei rate din pret, dar isi asuma riscurile din momentul predarii.

Contractul se anuleaza cu “neandeplinirea obligatiilor cumparatorului“, in acest caz vanzatorul fiind obligat sa restituie ratele percepute, dar cu dreptul la o compensare pentru utilizarea inadecvata a bunului cu atat mai mult pentru pagubele provocate (art. 1526 aliniatul 1). Aliniatul 2 al art. 1526 afirma: Daca insa s-a convenit ca ratele platite sa ramana vanzatorului cu titlu de despagubire, judecatorul, in functie de circumstante, poate reduce despagubirea convenita. Aceasta dispozitie se aplica in cazul in care contractul a fost configurat ca o locatiune si s-a convenit ca, la terminarea lui, proprietatea lucrului astfel achizitionat ramane la conducator prin efectul platii normelor invoite. Adevarul este ca situatiile leasingului prezentat in ordonanta sunt multiple si practic tipizate, interpretarea lor ramanand in sarcina doctrinei si a jurisprudentei, insa nu toate se pot raporta la art. 1523.

In primul rand exista leasingul operational. Aceasta reprezinta cea mai veche forma a leasingului si poate fi incadrata din punct de vedere juridic ca locatiune de bunuri instrumentale. Intr-adevar prin aceasta sunt cedate in locatiune bunuri instrumentale standardizate pentru o perioada de timp raportata la viata lor economica sau productiva. In cateva cuvinte, aceasta reprezinta o forma particulara a inchirierii pentru ca societatea, pentru a beneficia de toata satisfactia, plateste o norma pentru ceea ce se spune locatiune, realizand intr-o perioada scurta un mare avantaj economic, datorita neproportionarii costului scazut al achizitionarii materialelor cu aceasta forma de leasing.

A doua forma a leasingului este leasingul financiar pe care jurisprudenta si doctrina l-au definit prin sentinte si in literatura, creand urmatoarele doua forme juridice: leasingul din pura satisfactie si leasingul translativ. Prima consta intr-o forma juridica asemanatoare locatiunii mai mult decat vanzarii cu rezerva de proprietate: in acesta forma intra acele furnizari care la sfarsitul contractului de leasing nu au valoare reziduala sau la care aceasta este in mod evident destul de mica; este clar ca in acest caz cumparatorul, in realitate, plateste o norma si nu o rata pentru utilizarea bunului obiect al leasingului si este subiect al prevederilor art. 1458 aliniatul 1: “rezolutiunea contractului pentru neindeplinire are efect retroactiv pentru parti, in afara contractelor cu executie continua sau periodica, privind acele efecte ale rezolutiunii si nu se extinde asupra prestatiilor deja executate“. Se observa, in acest caz, diferenta fata de vanzarea cu rezerva de proprietate. Din contra este configurabila acesta ultima conditie in cazul leasingului translativ, unde, la scadenta contractului, bunul achizitionat prin intermediul leasingului poseda inca o valoare economica apreciabila. Este clara distinctia: leasingul din pura satisfactie se supune disciplinei contractului cu executare succesiva sau periodica, in timp ce leasingul translativ se supune disciplinei vanzarii cu rezerva de proprietate cu consecinte juridice in mod clar diferite. Putem vedea pe acesta tema urmatoarele maxime ale lui Cassazione: “cu privire la tema rezolutiunii pentru neandeplinirea asa-zisului leasing financiar putem distinge ipoteze in care raportul urmareste in mod esential o fuziune de finantare cu scopul satisfactiei, pentru o utilizare a bunului din partea cesionarului pe parcursul intregii perioade a potentialei atitudini de folosire economica si deci, cu o previziune a normelor pe baze esential corespondente satisfactiei asteptate, eventualitate in care se negociaza transferul inainte de scadenta dupa plata pretului optiunii. In ceea ce priveste partile, relatia ramane, la acea scadenta, cu o valoare reziduala apreciabila a bunului, in mod net superioara pretului optiunii, atribuind acelor norme de asemenea consistente corespunzatoare transferului insusi. In primul caz, fiind vorba de un contract cu executare continua sau periodica, rezolutia nu actioneaza retroactiv asupra prestatiilor deja executate (art. 1458 din Codul Civil), in timp ce in al doilea caz se verifica retroactivitatea cu consecventa dreptului partilor de a obtine restituirea celor prestate, cu aprecierea pe cale analogica a regulilor din art. 1526 Cod Civil in materia rezolvarii vanzarilor cu rezerva de proprietate.



Rezolutiunea locatiei financiare pentru neindeplinirea obligatiunilor utilizatorului in cazul contractelor cu executare succesiva nu se extinde asupra prestatiilor deja executate in baza previziunilor art. 1458 Cod Civil. Rezolutiunea in cazul contractelor privind vanzarea cu rezerva de proprietate se supune prevederilor art. 1526 unde apare leasingul translativ si presupune restituirea prestatiilor deja executate.

In cazul ambelor forme de leasing societatea de leasing ramane legata de promisiunea vanzarii bunului catre utilizator la o valoare eziduala, in timp ce utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului sau poate refuza sa-l cumpere.

O forma specifica a contractului cu rezerva de proprietate o reprezinta leasingul imobiliar. Acesta este utilizat doar pentru a achizitiona bunuri imobile de mare valoare economica si scopul achizitiei nu este doar utilizarea sa ci si achizitia proprietatii si astfel este supus prevederilor art. 1523 Cod Civil.

In cazul leasingului pentru un vehicul, societatea de leasing poate introduce in contract urmatoare clauza: ”In caz de pierdere definitiva a vehiculului, utilizatorul in circa 30 de zile de la data evenimentului trebuie sa despagubeasca intreaga dauna a concedentului sau intregul pret al rascumpararii. In acelasi timp, daca concedentul va obtine o despagubire mai mare din partea societatii de asigurari va rambursa utilizatorului o parte din suma data in avans drept rascumparare, insa cu anumite limite.




R. Ruozi - Il leasing, Ed Giufre, Milano, 1981, pag 26 - 27

Vinod Kothari's leasing site: Leasing in Italy

Barabino & Partners market research: Italian leasing companies, Roma, iulie 2003






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact