Comunicarea in cadrul intreprinderii si motivarea angajatilor

Comunicarea in cadrul intreprinderii si motivarea angajatilor

Practica a dovedit faptul ca intreprinderile mici si mijlocii care actioneaza cu succes practica relatii umane foarte bune. Relatiile umane implica interactiunea angajatilor din cadrul intreprinderii. Desi managementul si leadershipul se confunda deseori, t 949g64j otusi sunt diferente semnificative intre ele. Leadershipul exprima abilitatea unei persoane de a-i influenta pe altii, formal sau informal, in scopul atingerii obiectivelor intreprinderii. Managementul necesita folosirea leadershipului, dar include totodata si celelalte functii: planificarea, organizarea, recrutarea si selectia angajatilor, respectiv controlul.

Leadershipul este important mai ales pentru intreprinderile mici si mijlocii, intrucat in absenta lui managerii nu-i pot determina pe angajati sa se straduiasca in atingerea obiectivelor intreprinderii si a celor personale. Exista mai multe stiluri de leadership, intre care cel mai frecvent utilizate sunt urmatoarele:

♦ Leadershipul participativ, care implica participarea angajatilor ca indivizi sau ca un grup, la stabilirea obiectivelor intreprinderii, a strategiilor si a sarcinilor de munca.

♦ Leadershipul autocratic, caracterizat prin faptul ca managerii iau singuri majoritatea deciziilor fara a se consulta cu angajatii (se poate aplica in situatii in care nu sunt admise erori).

♦ Leadershipul permisiv, adica managerii dau posibilitatea angajatilor sa actioneze aproape cum doesc ei.

Este greu a aprecia care dintre aceste stiluri de leadership este cel mai recomandabil pentru intreprinderile mici si mijlocii. Practica a dovedit ca nici unul dintre ele nu este ideal, optiunea depinzand de situatie si de persoanele implicate. In majoritatea cazurilor managerii intreprinderilor mici si mijlocii folosesc concomitent mai multe stiluri de leadership, in sensul ca in anumite probleme iau decizii singuri si le comunica apoi subordonatilor, iar alteori stabilesc anumite limite si dau posibilitatea angajatilor sa actioneze cum doresc ei in cadrul acestora.      

Felul in care un manager actioneaza la un moment dat depinde de urmatorii factori:

Ø      situatia firmei in momentul in care managerul trebuie sa actioneze;

Ø      pregatirea, aptitudinile si preferintele managerului;   

Ø      aptitudinile si atitudinea angajatilor.

Comunicarea este procesul de transfer a ideilor si informatiilor de la o persoana la alta si constituie o sarcina importanta a managementului unei intreprinderi mici sau mijlocii. Practica a dovedit ca din timpul unui manager comunicatiile verbale ocupa 80 %.

Comunicarea prezinta importanta intrucat angajatii doresc si au nevoie sa stie ce se intampla in cadrul intreprinderii pentru a-si putea desfasura activitatea in mod corespunzator. Un studiu efectuat asupra unui grup de angajati a pus in evidenta cele mai importante informatii care ii preocupa si a caror ierarhizare este: programul de stimulare materiala, metodele de salarizare, planul strategic al intreprinderii, modalitatile de crestere a productivitatii muncii.

Desi comunicarea sta in atentia managerilor, totusi ea nu este intotdeauna eficienta datorita unor bariere care pot sa apara referitoare la:

• nivelul ierarhic pe care se afla un manager, in sensul ca angajatii au tendinta sa creada ceea ce le spune managerul de la nivelul de varf indiferent daca este adevarat sau nu;
• folosirea necorespunzatoare a limbajului tehnic si care nu este receptionat de angajatii vizati;
• simpla neatentie si neintelegere de catre subordonati a instructiunilor transmise de manageri si lipsa de preocupare a acestora pentru a analiza feedbackul provenit de la angajati.

Motivatia este procesul prin care managerii ii determina pe angajati sa lucreze foarte bine, dandu-le motive pentru aceasta. De fapt, managerii intotdeauna motiveaza angajatii, cu toate ca uneori nu sunt constienti ca o fac. Astfel daca managerul le da angajatilor un motiv pentru a lucra mai bine, inseamna ca el genereaza o motivatie pozitiva. Dimpotriva, daca managerul spune sau face ceva care ii enerveaza pe angajati, atunci acestia vor reactiona negativ, cu consecinte nefavorabile asupra rezultatelor activitatii lor.

Rezultatele in munca ale angajatilor depind de abilitatea lor de a munci, de folosirea motivatiei pozitive si de gradul in care munca satisface asteptarile angajatilor.

Managerii folosesc motivatia din urmatoarele considerente:

Ø      pentru a atrage angajatii potentiali, fapt ce presupune acordarea unor stimulente, cum ar fi: venituri corespunzatoare, conditii placute de munca, posibilitati de promovare;   

Ø      pentru a imbunatati rezultatele in munca ale angajatilor actuali, prin acordarea unor responsabilitati sporite, a unor cresteri salariale sau prin recunoasterea in public a muncii bine efectuate;

Ø      pentru a mentine in intreprindere angajatii actuali, prin acordarea unor stimulente banesti celor care au o vechime mai mare.

In privinta motivarii angajatilor sarcina managerilor este de a cunoaste nevoile angajatilor si de a aplica stimulentele care vor duce la obtinerea rezultatelor dorite.

Principalele modalitati de motivare a angajatilor aplicabile in intreprinderile mici si mijlocii sunt:

• Stimularea baneasca constituie un element motivator principal pentru orice angajat indiferent de nivelul ierarhic pe care se afla acesta.
• Aprecierea obiectiva a performantelor realizate de fiecare angajat si stabilirea recompenselor care i se acorda in functie de aceste performante.

Managerii trebuie sa aiba in vadere ca lipsa de obiectivitate in aprecierea rezultatelor muncii, in recunoasterea contributiei reale a fiecarui angajat la realizarea obiectivelor intreprinderii provoaca stari de frustrare in randul angajatilor. Daca exista concordante intre rezultatele muncii si recompensele acordate unui angajat, atunci acesta va avea satisfactie in munca (stare psihica opusa celei de frustrare) si va creste gradul de integrare a lui in colectiv.

• Asigurarea participarii angajatilor la luarea deciziilor importante privind activitatea intreprinderii, luarea in considerare a opiniilor acestora. Aceste aspecte reprezinta forme de recunoastere si pretuire a capacitatii profesionale a angajatilor, a atasamentului lor fata de intreprindere.
• Folosirea cercurilor de calitate, adica a unor grupuri de angajati, care se intalnesc periodic pentru a identifica cele mai bune modalitati privind imbunatatirea calitatii si a rezultatelor muncii. Cu aceasta ocazie angajatii au posibilitatea sa se implice in solutionarea problemelor si sa-si manifeste creativitatea.
• Imbogatirea continutului muncii, adica acordarea unor responsabilitati sporite angajatilor si a autoritatii corespunzatoare, aceasta fiind apreciata de specialisti ca fiind cea mai buna cale de a motiva angajatii.
• Folosirea managementului prin obiective, care se bazeaza pe idea ca participarea comuna a subordonatilor si managerilor la transpunerea obiectivelor generale ale intreprinderii in obiective individuale va avea o influenta pozitiva asupra rezultatelor angajatilor.
• Programul de munca flexibil, care da posibilitatea angajatilor sa lucreze cu o alta structura a zilei de munca decat cea normala (adica 8 ore consecutive pe zi), prin aceasta ei dobandind un control mai mare asupra timpului lor si a activitatilor pe care le desfasoara.
• Aplicarea sistemului de munca "zero defecte", care consta in stimularea angajatilor pentru a-si realiza corect, sarcinile de munca. Stimularea se va axa pe recunoasterea maiestriei angajatilor in executarea unor sarcini de munca specializate si pe stimularea mandriei lor profesionale.