StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii

Gestiunea optima a stocurilor de materii prime



Gestiunea optima a stocurilor de materii prime

Stocurile reprezinta o cantitate de bunuri (materii prime, materiale, semifabricate, produse finite) care au rolul de a asigura continuitatea activitatii intreprinderii, folosirea deplina a capacitatii de productie sau de servicii si satisfacerea operativa a cererii.

Spre deosebire de volumul vanzarilor, care se stabileste in functie de cerere (factor extern) si de capacitatea intreprinderii, marimea stocurilor se determina de catre managementul unitatii, prin luarea in considerar 555e42f e a influentei factorilor interni.

Factorii principali care impun existenta stocurilor intr-o intreprindere mica sau mijlocie sunt:

a) variatia neuniforma a cererii in decursul unei perioade de timp;

b) necesitatea asigurarii unei activitati cat mai eficiente la nivelul intreprinderii producatoare;

c) conditiile si durata transportului;

d) caracterul sezonier al productiei;

e) necesitatea efectuarii unor operatii pregatitoare inaintea vanzarii marfurilor;

f) marimea loturilor livrate de furnizori.

La nivelul intreprinderilor mici si mijlocii se pot constitui urmatoarele categorii de stocuri:

Dupa perioada de identificare deosebim:

- stocuri initiale

- stocuri finale

Dupa locul unde se formeaza deosebim:

- stocuri in depozitul producatorului

- stocuri in depozitul beneficiarului

- stocuri in reteaua comerciala

- stocuri in reteaua de transport

Dupa natura bunurilor stocate, deosebim:

stocuri de materii prime si materiale

stocuri de productie neterminata (semifabricate)

stocuri de produse finite

Dupa destinatie, stocurile pot fi:

- stocuri curente - care au rolul de a preintampina intreruperile in productia sau vanzarea marfurilor intre doua aprovizionari succesive. Ele se gasesc in anumite limite in functie de momentul aprovizionarii, astfel:

a) stocul minim, existent in preziua aprovizionarii si are rolul de a preintampina intreruperile in productie datorate unor intarzieri in aprovizionare;

b) stocul maxim, reprezinta limita superioara a stocului din depozit;

c) stocul de alarma, a carui marime depinde de timpul necesar unei reaprovizionari si de vanzarile medii zilnice;

d) stocul mediu reprezinta cantitatea de marfuri existente in medie, intr-o anumita perioada de timp in depozitele unitatii;

- stocuri sezoniere (pentru vanzare sezoniera sau productie sezoniera)

- stocuri determinate de conditiile de transport (ex. aprovizionarea unor cabane din zone muntoase, greu accesibile, pentru sezonul de iarna)

- stocuri de siguranta, constituite pentru a absorbi variatia anormala a cererii

Gestiunea optima a stocurilor presupune o strategie de aprovizionare prin care sa se asigure un nivel optim al marimii lotului de aprovizionare, respectiv al stocului din depozit, rezultat al minimizarii tuturor costurilor implicate. Principalele categorii de costuri care intervin in procesul de gestiune a stocurilor sunt:    

Costul de aprovizionare care cuprinde pretul la care se cumpara materiile prime, precum si cheltuielile de transport a acestora de la furnizori la intreprinderea beneficiara.



Costul de lansare a unei comenzi, exprimat in lei/comanda, este independent de marimea acesteia si cuprinde:

  • salariile personalului din compartimentul de aprovizionare care se ocupa cu lansarea, urmarirea si evidenta comenzilor;
  • costurile ocazionate de negocierile precontractuale si de incheierea contractelor cu furnizorii;
  • cheltuielile cu deplasarile personalului din compartimentul de aprovizionare in scopul aprovizionarii cu materii prime;
  • cheltuielile cu receptia cantitativa si calitativa a materiilor prime;
  • costul formularelor folosite pentru emiterea comenzilor;
  • cheltuielile pentru telefon, telex, fax, e-mail sau corespondenta, efectuate in scopul urgentarii sosirii comenzilor.

Costul stocarii care cuprinde totalitatea cheltuielilor generate de prezenta propriu-zisa a materiilor prime in depozitele intreprinderii beneficiare, adica:

- costuri efective de depozitare care difera de la o materie prima la alta in functie de marimea stocului si de durata depozitarii (ex: salariile personalului din depozit, amortizarea depozitului si a mijloacelor de transport din cadrul lui, cheltuielile cu intretinerea si repararea depozitului, cheltuieli generale ale depozitului);

- pierderi datorate imobilizarii mijloacelor circulante, care variaza in functie de marimea stocului, durata depozitarii, pretul materiilor prime, procentul de pierderi in urma depozitarii.

Costul datorat lipsei materiile prime din stoc care cuprinde totalitatea pierderilor generate de oprirea procesului de productie datorita lipsei materiilor prime din depozitul intreprinderii.

Cererea de materii prime a unei intreprinderi poate fi:

- cunoscuta pe toata perioada de gestiune (an calendaristic);

- aleatoare, adica nu este cunoscuta cu certitudine pe toata perioada de gestiune, fapt pentru care se poate stabili o distributie de probabilitate a cererii de materii prime, bazat pe observarile statistice din perioadele precedente.

Corespunzator naturii cererii de materii prime, o intreprindere mica sau mijlocie poate folosi diferite modele de gestiune a stocurilor, oferite de literatura de specialitate, care sa-i permita calcularea pentru fiecare materie prima a urmatoarelor elemente:

- marimea optima a lotului care se aprovizioneaza;

- marimea optima a stocului din depozit;

- numarul de reaprovizionari cu aceeasi materie prima in cadrul unui an;

- intervalul optim intre doua aprovizionari consecutive.

Daca o intreprindere isi propune sa aplice optimizarea gestiunii stocurilor sale de materii prime, comparativ cu aprovizionarea curenta (dictata de interesele de moment ale furnizorilor si a intreprinderii beneficiare), apar avantaje concretizate in urmatoarele:

- reducerea costurilor totale care intervin in procesul gestiunii stocurilor;

- reducerea suprafetelor de depozitare, intrucat stocurile optime de materii prime sunt mai mici decat stocurile aflate in mod curent in depozit;

- cresterea eficientei utilizarii mijloacelor circulante, ca urmare a optimizarii marimii stocului de materii prime si materiale.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact