StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Planificarea circulatiei numerarului : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Planificarea circulatiei numerarului



PLANIFICAREA CIRCULATIEI NUMERARULUI

Gasirea banilor este problema clasica si constanta a  intreprinderilor. Spre deosebire de firmele din industrie, care sunt capital intensive, necesitand o finantare bazata pe datorii pe termen lung, cele din comert sunt munca intensive si genereaza fluxuri masive de numerar. Majoritatea datoriilor provin din surse de imprumut pe termen scurt, pana la un an de zile, iar d 353f54d estinatia o reprezinta cu precadere capitalul de lucru (activele circulante). Ponderea cheltuielilor fixe, in acest caz este de regula scazuta, iar fluxurile de numerar generate dau posibilitatea, in mai mare masura, indeplinirii obligatiilor la termen.




Previziunea si monitorizarea fluxurilor de numerar sunt de importanta cruciala pentru toate intreprinderile, erorile constituind una din cauzele majore ale colapsului in randul acestora. Aceasta realitate intareste ideea, frecvent subliniata ca „disponibilul banesc este cel mai important activ pe care se sprijina o afacere mica“.

Disponibilitatile banesti ale unei afaceri in curs se pot calcula pornind tot de la datele bilantului contabil:

Activ = Pasiv
Active=Datorii+Capital propriu
Active fixe + Active circulante = Capital propriu + Datorii pe termen scurt+Datorii pe termen lung
Daca: Active circulante=Disponibilitati banesti+Creante+Stocuri,   rezulta:

DISPONIBILITATILE BANESTI = DATORII PE TERMEN SCURT + DATORII PE TERMEN LUNG + CAPITALUL PROPRIU - ACTIVE FIXE - CREANTE - STOCURI

Calculul si analiza logica arata ca o crestere a datoriilor pe termen scurt, de exemplu, duce la o crestere a disponibilitatilor banesti (daca celelalte date raman neschimbate) dupa cum achizitionarea de active (marfuri sau echipamente achitate) determina scaderea disponibilitatilor banesti. Lichiditatile obtinute de firma au insa costurile lor. Unele din cele mai avantajoase sunt creditele furnizorilor


Majoritatea problemelor financiare ale intreprinderilor sunt legate de scaderea lichiditatilor firmei, datorita necorelarii fluxurilor financiare de iesire cu cele de intrare.

Se ajunge astfel la situatii in care intreprinderea devine incapabila sa-si mai achite obligatiile fata de partenerii sai (angajati, furnizori, creditori, stat etc.). Principalii factori care conduc la crize de lichiditate sunt: 1. endogeni si 2. exogeni.

Factorii endogeni cu impact major asupra lichiditatii intreprinderilor cuprind:

managementul general si financiar necorespunzator concretizat in necorelari ale fluxurilor financiare de intrare si de iesire; structura sortimentala neadecvata cererii; supra-dimensionarea stocurilor de marfuri, ceea ce duce frecvent la blocari de fonduri;

Factorii exogeni cei mai importanti sunt:

intarzierile de plata ale clientilor (fie ei firme de stat sau private); remarcam in aceasta privinta faptul ca intreprinderile comerciale mici si mijlocii avand activitate de comert cu ridicata sunt in mai mare masura afectate, datorita pozitiei pe care o au in sfera circulatiei; cele cu amanuntul adresandu-se cu produsele lor direct consumatorului final incaseaza simultan cu vanzarea, contra-valoarea marfurilor; intarzieri decurgand din imperfectiunile sistemului bancar romanesc, in cadrul caruia transferurile necesita timp mai mare decat in alte tari; plati neoficiale si neincluse in contabilitate; impozitele si taxele ridicate (unele platibile inainte de incasarea efectiva a sumelor - ca in cazul TVA-ului); nivelul ridicat al inflatiei.

Comertul inregistreaza cel mai redus nivel al problemelor privind lichiditatea, in comparatie cu celelalte sectoare de activitate, datorita vitezei de circulatie mai ridicate a capitalului. In mod aparent surprinzator, micro-firmele par sa se confrunte intr-o proportie mai redusa cu crize de lichiditate.

O interpretare posibila este aceea ca firmele comerciale din clasa micro au o activitate cu un grad redus de complexitate, lucrand de regula cu surse proprii, fluxurile financiare de intrare si iesire fiind reduse ca numar si volum. In plus ele au, de regula, dificultati cu intocmirea documentatiei pentru obtinerea unui credit si adesea nu indeplinesc criteriile de acordare, indeosebi pe cele vizand garantiile.

Majoritatea problemelor lor de lichiditate apar pe fondul unui management necorespunzator.

Pe masura cresterii dimensiunilor intreprinderii se amplifica si crizele de lichiditate, generate intr-o proportie mai mare de factorii exogeni.

Multe din problemele financiare ale intreprinderilor sunt evitabile. Fluxurile de numerar de intrare si de iesire trebuie corelate in timp astfel incat sa nu puna in dificultate firma si sa asigure echilibrul balantei de incasari si plati, absolut necesar pentru amplificarea capacitatii fiecarei unitati monetare de a crea profit. In acest context, planificarea fluxului de numerar devine un imperativ al desfasurarii normale a activitatii din intreprindere. Ea indeplineste urmatoarele functii:



cunoasterea permanenta de catre manager, a situatiei financiare a intreprinderii;
estimarea incasarilor si platilor, respectiv veniturilor si cheltuielilor aferente perioadei urmatoare de timp;
stabilirea, daca este cazul, a destinatiilor celor mai profitabile, pentru excedente probabile de numerar din urmatoarea perioada de timp;
determinarea deficitului de numerar pentru perioada urmatoare si contractarea din timp a creditelor necesare;

evaluarea capacitatii investitionale a intreprinderii, in vederea modernizarii acesteia; dezvoltarea unei baze de date si informatii, care sa reflecte situatia financiara a firmei in raporturile acesteia cu diferiti parteneri (banci, furnizori etc.).

La nivelul unei intreprinderi comerciale fluxul de numerar cunoaste variatii direct dependente de incasarile si platile efectuate. Constituie o eroare considerarea profitului ca acoperitor pentru necesarul de resurse banesti, prin suprapunerea notiunii de numerar (reprezentand mijloacele banesti care intra si ies din intreprindere potrivit derularii activitatii firmei) cu cea de profit (care reflecta eficienta activitatii concretizata in cresterea neta a capitalului rulat de firma). De asemenea, pot sa apara erori de previziune a profitului ce urmeaza a se obtine, generate de cauze obiective (intarzieri la plata ale clientilor, vanzari neprevazute pe credit, etc.), care fac ca profitul sa apara scriptic, nu si faptic, ca numerar.

In intreprinderile comerciale mici si mijlocii fluctuatiile fluxului de numerar sunt mai ample si mai intens resimtite, fata de cele dintr-o intreprindere comerciala mare, mai putin vulnerabila, ceea ce reclama un plus de rigoare in planificarea numerarului. Amplitudinea acestor fluctuatii depinde de un numar relativ mare de variabile, a caror evolutie este uneori greu de estimat: timpul de plata (decalat sau nu fata de cel initial stabilit), sezonalitatea vanzarilor, situatii neprevazute etc. In figura urmatoare se prezinta, simplificat, principalele fluxuri banesti aferente unei firme de comert.

Intervalul de timp t1-t6 din figura, este de regula mai scurt decat cel dintr-o firma producatoare, prin aceea ca nu cuprinde si procese tehnice si tehnologice de transformare a materiilor prime si materialelor in produse finite.

Durata ciclului fluxului banesc depinde si de tipul produsului comercializat. Astfel, firmele profilate pe vanzarea bunurilor de cerere curenta vor inregistra o viteza mult mai  mare de rotatie a stocurilor, comparativ cu cele care comercializeaza bunuri de folosinta indelungata, cu efecte directe asupra fluxurilor de numerar. Subliniem totodata, ca in cadrul intervalului t1-t6, momentele intermediare (t2, t3.) sunt variabile, determinand direct extensia sau comprimarea acestuia. Cu cat intervalul amintit este mai mare, cu atat mai mare este si riscul ca intreprinderea sa intre in criza de mijloace banesti.

Argumentele deja prezentate intaresc ideea unei acute nevoi de planificare a fluxului de numerar in functie de incasarile si platile aferente activitatii, pornind de la urmatoarele date:

disponibilul banesc al firmei, in casa si in banci, la inceputul perioadei de referinta (soldul initial);

incasarile in numerar estimat a fi obtinute, din activitatea de baza si din alte activitati, in perioada de referinta;

platile ce se estimeaza ca vor fi facute in perioada de referinta, pentru marfuri, salarii, chirii, dobanzi, taxe, impozite etc.;

disponibilul banesc la sfarsitul perioadei de referinta, respectiv excedentul sau deficitul de numerar, obtinut ca diferenta intre incasari si plati (sold final);

numerarul rezultat din insumarea soldului final cu cel initial.

Planul fluxului de lichiditati (Cash-Flow) integreaza aceste date intr-un tabel de tipul celui care urmeaza, potrivit tehnicii simple de calcul si analiza. Configuratia lui poate fi diferita, in raport de perioadele de timp vizate.

Excedentul sau deficitul de licihiditati rezultat la sfarsitul perioadei de referinta, reflecta balanta monetara a intreprinderii in acel moment. Excedentul se materializeaza in bani lichizi si sume in conturi.



Managerii vor trebui sa urmareasca in permanenta fluctuatiile, uneori ample, ale numerarului disponibil, pentru a sesiza din timp atat situatia aparitiei unor surplusuri, ce pot fi investite in mod profitabil, cat si pe cea a aparitiei unui deficit de numerar.


Un management corespunzator al fluxului de numerar, impune:

alegerea cu grija a acelor furnizori care onoreaza prompt comenzile facute, permitand desfasurarea activitatii firmei comerciale cu stocuri minime;

organizarea colectarii operative a contravalorii marfurilor vandute, asigurand o perioada minima de recuperare a creantelor, pentru a evita riscul deficitului de lichiditate; de regula, o buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori;

accelerarea si simplificarea operatiilor de efectuare a platilor si incasarilor, concomitent cu proiectarea unui sistem informational simplu si eficient aferent fluxului de numerar;

comprimarea la minim  a duratei ciclului cumparare - plata - vanzare - incasare.

In intreprindere trebuie sa se intocmeasca, pe de o parte lista debitorilor si pe de alta parte cea a cheltuielilor facute. Problemele legate de fluxurile de numerar nu au drept cauza doar intarzierile la plata, ci adesea si declinul vanzarilor.

O modalitate simpla si eficienta de planificare a fluxurilor de numerar o constituie considerarea incasarilor ca ancora. Dezavantajul acestei metode consta insa in aceea ca duce automat la reducerea unor categorii de cheltuieli care ar trebui sa creasca, in conditiile in care vanzarile se leaga de o serie de variabile precum: ambianta magazinului, ingrijirea mijloacelor auto etc. Lipsa lor afecteaza si mai mult imaginea firmei, amplificand esecul. Metoda este insa indicata in perioadele critice ale afacerii.

O alta metoda utila managerului este si cea a pragului de rentabilitate, respectiv prin determinarea volumului vanzarilor dincolo de care activitatea firmei comerciale devine profitabila.

In cazul dificultatilor de plata, lipsei de lichiditati, se pot adopta o serie de solutii pentru redresarea trezoreriei Sunt necesare interventii hotarate pentru ca intarzierea platilor sau neplata datoriilor scoate o intreprindere din mediul de afaceri. Daca acesta este un mediu corect si normal intreprinderea rau platnica va ajunge pe o “lista neagra” si va fi evitata de celelalte firme fiind, practic, condamnata la disparitie.

Solutiile imediate, cu efecte pe termen scurt sunt:

presiuni pentru incasarea facturilor emise catre clienti;
solicitarea unor conditii de creditare din partea furnizorilor;
lichidarea unor titluri de valoare, rezerve detinute;
obtinerea unor credite pe termen scurt (inclusiv de la persoane fizice, daca au conditii rezonabile);
valorificarea, chiar in pierdere, a unor stocuri sau alte active (mobilier, echipamente, autoturisme, alte obiecte vandabile “cu banii jos”);
obtinerea unor sume in avans pentru marfuri sau servicii ce vor fi livrate.

Pe termen lung, solutii de fond pentru asanarea trezoreriei sunt:

reorganizarea si restructurarea proceselor de baza din intreprindere;
reducerea si controlul costurilor;
accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor;
promovarea, impulsionarea vanzarilor;
solutii noi de abordare a pietei;
realizarea unui aport suplimentar de capital al asociatilor sau obtinerea altor finantari.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact