StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul investitiilor
Trimite articolul prin email Investitiile si rolul lor in societatea contemparana : Managementul investitiilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Investitiile si rolul lor in societatea contemparana



Investitiile si rolul lor in societatea contemparana



Definirea notiunii de investitii




In literatura de specialitate, termenul de investitie este privit pe doua planuri:

Primul, mai larg este reprezentat de investitiile financiare;

Al doilea, mai restrans este reprezentat de investitiile de capital.

Investitiile financiare sunt reprezentate de orice plasament de capital cu rolul de a obtine un anumit beneficiu (profit). Astfel, cumpararea de actiuni sau de alte titluri de valoare, plasarea de sume de bani la banci, alocarea de fonduri pentru dezvoltarea de afaceri (cu scopul de a obtine dividende, dobanzisi profituri), reprezentand investitii finaciare.

Pe planul al 2-lea, cel al investitiilor de capital, agentii economici, atat cei publici, cat si cei privati achizitioneaza si cei privati achizitioneaza noi mijloace fixe si modernizeaza pe cele existente. Investitiile de capital au loc in economia reala, precum si in domeniile social-culturale constituind baza cresterii economice si a sectoarelor social-culturale.

Investitiile au un caracter inovator, schimba situatia economica existenta, iar prin investitii apar noi elemente tehnologice decat cele cunoscute anterior.

Investitiile vizeaza activitatea economica viitoare implicand astfel un 151c29b insemnat factor de risc, ele reprezinta privarea de un consum cert astazi in schimbul unei sperante viitoare, speranta pe care o certifica specialistii.

Investitiile publice realizate de catre stat sau investitiile realizate de un agent economic pot fi facute in propria sa tara sau in alte tari.

Investitiile dintr-un stat pot avea surse interne si/sau surse ecterne atrase, deci procesul investitional are determinari endogene si exogene. Atunci cand se combina cele 2 surse de provenienta a capitalului (interna si externa), activitatea investitionala desfasurata se numeste investitie mixta.

Agentii economici straini pot realiza investitii proprii int-un alt stat fara participare autohtone. Acest tip de investitii se numesc investitii straine directe sau indirecte.

In Romania, se pot realiza 3 categorii de investitii

Investitii proprii romanesti (autohtone);

Investitii mixte cu capital romanesc si strain;

Investitii straine cu capital extern.

Corelatia dintre investitii si cresterea economica este dubla. Pe de o parte, investitiile influenteaza cresterea economica prin volumul lor, iar pe de alta parte, cresterea economica este influentata de calitatea investitiilor realizate, aspect ce se reflecta in eficienta economica a investitiilor. Desfasurarea normala a procesului de productie presupune contributia mai multor factori (capital fix, capital uman, materii prime, etc.), iar in cadrul acestora un rol deosebit de important i-l ocupa capitalul fix.

Crearea de noi utilaje, precumsi aducerea parametrilor si aducerea parametrilor celor existente la nivelul impus de progresul tehnic contemporanse realizeaza doar prin investitii.

In acest context, investitiile de capitalreprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneaza noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se dezvolta, se modernizeaza si se reutilizeaza capacitatile de productie deja existente.

Prin investitii publice de capital se asigura construirea de noi unitati economice, dezvoltarea, monitorizarea si reutilizarea celor existente, precum si construirea, largirea si amenajarea obiectivelor cu caracter social-cultural si a infrastruturii comunitare.sunt asimilate invetitiilor cheltuielile pentru exploatari, prospectiuni si cercetari geologice referitoare la lucrarile de investitii, cheltuielile ocazionale cu proiectarea tehnologica si productiva a lucrarilor de investitii, cheltuieli pentru achizitionarea diverselor unelte si animale in agricultura pentru impaduiri si plantatii de pomi si vita de vie. Prin extindere sunt considerate investitii cheltuielile cu supravegherea realizariiobiectivului si calificarea salariatilor, care vor lucra la unitatea nou construitaprecum si cheltuielile pentru demolari, exproprieri si amenajari.


Clasificarea investitiilor

Investitiile, atat publice, cat si private se pot clasifica dupa mai multe criterii:

A.     Dupa structura lor se pot grupa in:

Masini, utilaje, instalatii si linii tehnologice, aparate de masura si control;

Lucrari de constructii montaj compuse din lucrari de constructie si instalatii si lucraride montaj al utilajelor tehnologice realizate pe santierele de constructie;

Lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de substante minerale utile;



Cheltuieli de investitii in agricultura si la imbunatatirea fondului funciar.

B.     Dupa legatura care o au cu obiectivul proiectat:

Investitiile directe sunt cele care se fac pentru obiectivul de baza, respectiv achizitionarea utilajelor, montarea acestora, executarea fundatiilor si a constructiilor etc. Se calculeaza pe baza devizelor de cheltuieli care se intocmesc pe categorii de lucrari, pe obiectiv sau pe intreaga investitie (devizul general).

Investitiile colaterale se materializeaza in lucrari care asigura utilitatile obiectivului de baza, respectiv cai de acces, conducte de apa, gaze, aer comprimat, retele telefonice, precum si cele indreptate spre construirea unor obiective destinate deservirii obiectivului de baza (magazine, etc). Pentru investitiile colaterale, cheltuielile se stabilesc prin devize special elaborate.

Investitiile conexe sunt cele finalizate in alte obiective economice pentru a asigura viitorului obiectiv materiile prime necesare desfasurarii procesului de productie.

C.     Dupa sursa de finantare investitiile pot fi:

Investitii finantate din surse proprii.

Investitii finantate din surse atrase.

Sursele proprii se constituie din capitalul propriu,respectiv din profit, din fondul de amortizare si din incasarile obtinute in sursele atrase au un rol important in finantarea investitiilor si se constituie din credite bancare interne si/sau externe, din alocatii de la buget sau din alte surse.






D.     Dupa modul de constituire

Investitiile nete sunt constituite din sumele de bani ce provindin produsul national net si au ca scop sporirea capitalului fix si a stocurilor de materii prime si materiale.

Investitiile brute se obtin adaugand la investitia neta amortizarea care are ca scop inlocuirea capitalului fix uzat. Astfel, investitiile brute contribuie la cresterea absoluta a capitalului fix.

E.      Dupa natura obiectivului;

Obiective noi;

Dezvoltari, modernizari, reutilizari ale unor investitii anterioare.

F.      Dupa modul de executie

a.       Investitii executate in antrepriza;

b.      Investitii executate in regie.



Acest mod de clasificare se foloseste cu precadere pentru lucrarile de constructie. Modul de executie este impus de o serie de factori din care pot fi precizati gradul de specializare a viitorului obiectiv, marimea obiectivului, natura lucrarilor, etc. Investitiile se mai pot clasific si dupa alte criterii:

Dupa sfera de activitate (productiva sau social-culturala)

Dupa ramurile beneficiare (in industrie, agricultura, constructii, transporturi etc)





Rolul investiilor in modernizarea economiei nationale


Modernizarea si restructurarea economiei nationale este o actiune complexa care vizeaza toate nivelurile activitatii economice influentand ansamblul economiei nationale, ramurile si sectoarele economice, unitatea economica si locul de munca. Activitatea de modernizare si restructurare este un proces dinamic, care asigura perfectionarea capitalului fix, creearea unei structuri complexe si mobile de productie, precum si introducerea celor mai performante metode si tehnici de munca. In cadrul activitatii de modernizare si restructurare a economiei nationale un loc important revine imbunatatirii activitatii din fiecare ramura sau sector de activitate precum si cresterii gradului de participare la circuitul economic a firmelor mici si mijlocii si a activitatii de servicii. In investitii, in modernizre si restructurare statului ii revine un rol deteminant atat datorita rolului sau modelator in economia nationala, cat si fortei financiare si economice. Prin parghiile fiscale si monetare pe care le poseda statul poate reorienta agentii economici, publici si privati spre investitii, spre modernizarea capacitatilor de productie cat si spre cresterea cererii agregate. In conditiile actuale din Romania, sectorul public trebuie sa-si regandeasca rolul sau de pol economic, sa contribuie alaturi de sectorul privat la cresterea economica durabila si nu in ultimul rand la reluarea procesului investitional. Corelatia dintre investitii fie ele publice ori private si modernizare este fundamentala pentru orice activitate economica indiferent de ramura in care aceasta se desfasoara.

Activitatea de modernizare cuprinde cu prioritate: modernizarea fortei de munca prin imbunatatirea structurala a acesteia si prin ridicarea nivelului de calificare, modernizarea utilajelor prin inlocuirea celor uzate si prin imbunatatirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, modernizarea produselor finite prin introducerea in fabricatie de noi produse cu un grad ridicat de eficienta. De remarcat este faptul ca activitatea de modernizare nu se poate face decat prin intermediul investitiilor (in randul carora investitiile publice au rol determiant) ca suport material al cresterii economice durabile.



Strategii investitionale


Procesul investitional reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, iar investitiile stau labaza diversificarii sau cresterii calitative a tuturor factorilor de productie. Fara activitatea de investitii nu se pot asigura sporuri de capital fix sau circulant, cresterea numarului de locuri de munca, cresterea randamentelor, utilajelor si instalatiilor si nici cresterea productivitatii muncii.

Investitiile pentru dezvoltarea ca totalitatea cheltuielilor facute pentru construirea de noi obiective sau pentru dezvoltarea si modernizarea celor existente reprezinta un cost cert pentru un viitor ce contine un elemente de incertitudine. Fenomenul de incertitudine poate consta in diminuarea cererii pentru produsele finite, in cresterea cantitatii produselor finite aparute pe piata, in cresterea costurilor cu materiile prime, in aparitia altor produse mai performante. De aceea, in cadrul strategiilor si politicilor firmelor, strategia investitionala are un loc important, deoarece toate celelalte activitati ale firmei depind de investitii si de politica adoptata in realizarea acestora. Strategia investitionala ca o multime logica de informatii cu caracter tehnic si economic stabileste actiunile ce urmeaza sa se desfasoare pentru atingerea obiectivelor, modalitatile de atingerea acestora sursele de finantare si metodele de alocare a resurselor pentru realizrea obiectivelor firmei in domeniul investitional pe baza unor studii, analize si simulari. Strategia investitionala trebuie sa aiba in vedere si celelalte strategii ale firmei (de piata, de restructurare, informatizare, etc.), inscriindu-se in strategia globala a firmei, in politica sa economica asigurand astfel suportul financiaral materializarii programelor firmei. In functie de puterea economica a firmei, de corelarea care exista intre ceea ce ea produce si cererea pietei strategia investitionala poate fi:

a.      Strategia de redresare aplicabila firmelor la care cererea de produse finite a scazut foarte mult si presupune restructurarea productiei, schimbarea utilajelor si tehnologiei, perfectionarea calificarii fortei de munca, etc.

b.      Strategia de consolidare se aplica numai acolo unde apar mici modificari instructura pietei unde au aparut si alti furnizori de produse finite, unde se constata o crestere a concurentei si exista riscul pierderii vechilor piete de desfacere a produselor finite. Strategia aplicata in acest caz trebuie sa fie una de adaptare la conditiile concrete ale vietii social-economice, de mentinere a pozitiei castigate, a locului detinut in actiunele de cooperare si a contractelor cu partenerii traditionali.

c.       Strategia de dezvoltare se aplica in cazul in care exista o cerere pronuntata de produse finite sau in cazul in care piata reclama aparitia de noi produse finite cu parametri, cu calitati sau efecte sociale superioare celor existente deja pe piata. Strategia adoptata in acest caz consta in cresterea capacitatilor de productie, in imbunatatirea calitatii produselor, precum si initierea de investitii pentru marirea portofoliului de bunuri si servicii realizate de firmasi destinate pietei. Investitiile reprezinta o economie la fondul de consum prezent, o cheltuiala facuta azi pentru asigurarea unei dezvoltari viitoare si in acest caz investitorului nu-i poate fi indiferent modul in care se cheltuieste aceasta economie a sa. In cazul investitiilor publice, investitii care au la baza investii bugetare interesul este al intregii comunitati, al tuturor contribuabililor. Ca urmare, la baza oricarei activitati investitionale trebuie sa stea principiul eficientei economice, al obtinerii unui efect cat mai mare, la fiecare unitate de efort facuta.



La nivel macroeconomic, in sfera de actiune a investitiilor publice strategiile guvernamentale de investitii trebuiesc elaborate in conformitate cu planul de dezvoltare economica nationala pe termen mediu si lung tinand cont de obiectivele strategice nationale. In cazulobiectivelor de investitii foarte mari care necesita surse de finanare deosebite statul poate coopera si cu firmele din domeniul privat atat nationale cat si internationale. In fundamentarea strategiei investitionale si in general a strategiei firmei trebuie observat ce tip de economie de piata promoveaza Guvernul. Intr-un fel se va fundamenta strategia, daca economia de piata se bazeaza peo concurenta larga (perfecta) sau pe una imperfecta pe o economie de piata dirijata de stat (planificata) sau pe una moderna liberala.



Participantii la realizarea investitiei


Investitiile se caracterizeaza prin aceea ca se infaptuiesc in scopul crearii de noi mijloace fixe, iar realizarea lor necesita un timp indelungat parcurgand mai multe faze, respectiv proiectare, executie si atingerea parametrilor proiectati. Schema logica de desfasurare a unei investitii, principalele etape care trebuiesc parcurse in realizarea acesteia incepand cu aparitia noului obiectiv si terminand cu scoaterea sa din functiune este urmatoarea:

Aparitia necesitatii unei investitii.

Fundamentarea necesitatii unei investitii.

Adoptarea deciziei de a investi

Elaborarea documentatie tehnico-economice.

Aprobarea documentatiei tehnico-economice.

Deschiderea finantarii de investitii.

Realizarea lucrarilor de investitii.

Receptia lucrarilor de catre beneficiar.

Punerea in functiune a investitiei.

Atingerea parametrilor obiectati.

Functionarea noului obiectiv de investitii in regim normal.

Scoaterea din functiune a obiectivelor.

Cel care dirijeaza intreaga activitate legata de obiectivul de investitii este beneficiarul lucrarii, adica viitorul proprietar al obiectivului. Adesea acesta nu participa efectiv la realizarea investitiei, insa prezenta sa se face simti in toate etapele enumerate mai sus.

Realizarea unei investitii este opera urmatorilor participanti: beneficiarul, proiectantul si executantul obiectivului de investitii (constructorul). Trebuie precizat ca de obicei beneficiarul este o singura intreprindere publica sau privata sau o institutie publica, in schimb pot exista 2 sau mai multe institute de proiectare. De asemenea denumirea de executant acopera cel putin 2 tipuri de intreprindere cele industriale, care fabrica utilajele necesare si intreprinderile de constructie, care executa lucrarile de executie (constuctie) pe santier.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact