 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» resurse umane
» Pregatirea profesionala: formare si dezvoltare
|
|
Elaborarea programului de pregatire |
|
| Proiectarea unui program presupune un detaliat a ceea ce se face, de ce se face si cum se face, astfel incat sa fie atinse finalitatile propuse, implicand o diversitate de deprinderi si abilitati. Showers, Joyce si Bennett (1997, apud Palos, 2003) ofera un model de design etapizat pe opt trepte, care poate fi aplicat in diferite situatii de pregatire, fie ca se desfasoara fata in fata", interactiv, la distanta sau on-line. 1. Precizarea finalitatii si a populatiei-tinta, altfel spus, ce-si propune programul sa realizeze la nivelul unui anumit grup. Uneori, acest rezultat este oferit" de organizatia care solicita o activitate de formare profesionala; alteori insa, trebuie identificate si ierarhizate nevoile inainte de a determina focalizarea training-u\ui. Pentru ca programul sa se dovedeasca eficient, este necesara cunoasterea a cat mai multor date despr 2. Identificarea trebuintelor participantilor influenta silirea obiectivelor, alegerea activitatilor si a strategiilor educationale. De multe ori, volumul informational este atat de amplu si riat incat devine imposibila incorporarea lui intr-un singur program, existand riscul unei abordari superficiale a temelor si al unei diminuari a calitatii intarii. Din atare considerente se opteaza pentru o interpretare focalizata fie pe un anumit domeniu, fie pe o constelatie de discrepante, ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioara, fara a neglija insa prioritatile firmei. Nu lipsita de importanta este delimitarea informatiilor relente pentru deciziile ulterioare de cele redundante, care nu fac altce decat sa ingreuneze procesul de interpretare si pe cel decizional. Gama de nevoi poate fi destul de extinsa, si atunci se impune silirea (Bee si Bee, 1994): - importantei trebuintei respective pentru ameliorarea performantelor in activitate ; - urgentei satisfacerii ei pentru a nu avea un impact negativ asupra profesiei si pentru a nu reduce beneficiile care pot rezulta in urma intarii; - tendintei de evolutie a nevoii, daca discrepanta se accentueaza, ramane la acelasi nivel sau poate fi depasita fara o oferta formala de pregatire. O data culese datele, intocmirea unui raport se constituie intr-un vector ce subliniaza oportunitatea crearii acelor activitati educationale care sa satisfaca trebuintele de intare eluate. Continutul si forma de prezentare a raportului depind de audienta careia i se adreseaza si acopera urmatoarele informatii de baza (Queeney, 1994): » Explicitarea situatiei, a factorilor care au condus spre necesitatea sau decizia examinarii domeniului respectiv, evidentierea relatiei dintre programul intentionat si nevoile identificate. » Silirea standardelor - adica a nivelurilor-limita sub care se considera ca exista o trebuinta de intare; o nevoie reflecta o discrepanta intre o stare actuala si un standard dorit, iar standardul reprezinta acea baza utilizata pentru atie, pentru rationamente sau masurari eluative. in cazul nostru, o persoana care demonstreaza un nivel al cunostintelor, deprinderilor sau abilitatilor de a reusi sub standardele silite pentru profesia respecti dezluie potentiale nevoi educationale. Standardele trebuie silite pentru fiecare dintre nivelurile utilizate in eluare, diferentele putand aparea fie intre nivelurile individuale sau de grup eluate, fie fata de un nivel ideal sau unul de baza. Nivelul ideal reprezentat de optimul de cunostinte, deprinderi si abilitati de a reusi pe care o persoana trebuie sa-l stapaneasca sau la care sa aspire intr-un domeniu, in timp ce nivelul de baza reprezinta minimul de cunostinte, deprinderi si abilitati de a reusi necesare pentru a functiona intr-o maniera eficienta in aria respecti, adeseori descris ca fiind nivelul de debut intr-o profesie. » Gama de nevoi identificate in functie de criteriile folosite, gradul de extindere si prioritatea lor in cadrul interventiei formative. » Motivele care au condus la aparitia discrepantelor, stiut fiind faptul ca, uneori, acestea nu se datoreaza unei insuficiente pregatiri a persoanei, ci, pur si simplu, unor aspecte care tin de organizatie (climat, reguli, modalitati de motire s.a.). » Remediile posibile pentru a reduce discrepantele si a ameliora performantele - prin prezentarea antajelor si dezantajelor recurgerii la una sau alta dintre abordarile propuse. Dupa ce s-a conturat o imagine asupra nevoilor ce se cer satisfacute si tinand cont de intregul context, trebuie optat pentru cea mai buna modalitate de abordare a procesului: se preteaza unei pregatiri formale (intr-un cadru organizat, structurat in acest sens) sau este suficienta una informala (ajutor din partea grupului de lucru sau chiar a supervizorului - activitatea de coaching). Desi in mod traditional training-ul formal este privit asemenea unei activitati la clasa", cu transmiterea de cunoastere dinspre instructor catre cursant, anii '80 au adus o imbogatire a gamei de oferte de interventie formala: - pregatirea derulata dincolo de spatiul clasei, in mediul natural, concret - folosita mai cu seama in formarea deprinderilor si competentelor de leadership si de construire a echipei; - pregatirea axata pe utilizarea tehnologiei informatice, care permite intarea in ritmul si mediul propriu, cu posibilitatea autoeluarii, cu toate ca absenta interactiunii si interrelationarii cu alte persoane este considerata a fi un neajuns; - educatia la distanta - prin intermediul pachetelor educationale ce includ informatii si exercitii, presupunand sesiuni tutoriale si, uneori, chiar intalniri (intr-un cadru organizat) in vederea dezvoltarii anumitor deprinderi; - pregatirea prin rotatia la locul de munca, suplimentata de interventii traditionale ; - obserrea sau lucrul alaturi de o alta persoana cu experienta, pentru a se confrunta cu sarcini sau deprinderi particulare, permitand astfel surprinderea manierei specifice in care este rezolta situatia respecti. Optarea pentru training-ul informai este recomandata atunci cand: - se urmaresc dezvoltarea si imbogatirea unei deprinderi deja existente, si mai putin formarea alteia noi; - pregatirea trebuie gandita pentru un mediu de lucru cu cerinte speciale; - persoana reactioneaza mai bine la o astfel de abordare (in functie de structura de personalitate sau de experienta sa anterioara); - nu exista alte solutii formale disponibile in acel moment; - resursele de care se dispune sunt limitate; - presiunea timpului impune o abordare mult mai flexibila. In functie de abordarea pentru care se opteaza in acest caz (coaching, mentoring), apar si antaje de genul promorii la locul de munca a unui mediu favorabil intarii, dezvoltarii relatiilor dintre manageri si angajati sau crearii unei atmosfere care favorizeaza munca in echipa; » implicatiile intregului proces - pentru ca o eluare a nevoilor nu se poate declansa fara a tine cont de contextul social, politic, economic si de afaceri in care functioneaza organizatia sau institutia solicitanta ; » ul de actiune propus - ca o consecinta fireasca a nevoilor identificate, in scopul satisfacerii lor. 3. Definirea scopului si a obiectivelor programului, consecuti eluarii nevoilor si expectantelor participantilor, presupune, in cazul scopului, o formulare generala, specificand populatia vizata si schimbarile care vor aparea ca rezultat al pregatirii. Obiectivele programului coincid uneori cu obiectivele intarii si se refera la descrieri ale performantelor si/sau comportamentelor ce vor trebui sa fie prezente la cursanti la finalizarea training-ului, fiind vorba deci despre rezultatele pregatirii, si nu despre procesul de pregatire in sine (Bee si Bee, 1994). Obiectivele sunt mult mai precise, indicand modul in care programul isi atinge scopul, focalizandu-se pe discrepantele dintre performantele curente si cele necesare, exprimandu-se in termeni de comportamente masurabile, dovedindu-se realiste, posibil de atins, dar incitante (Bee si Bee, 1994). Ca urmare, ele trebuie sa precizeze ce fi capabil cursantul sa faca dupa parcurgerea activitatii educationale (performante), sa sileasca acele conditii in care se vor realiza performantele respective (conditii) si sa descrie, pe cat posibil, criteriile sau standardele in functie de care se apreciaza rezultatele ca fiind performante (criterii). O data silite obiectivele intarii, ele vor servi la alegerea continutului, sugerand in acelasi timp si formatul acestuia, metodele, materialele corespunzato 4. Conturarea continutului programului, care, indiferent de durata sa de derulare, trebuie structurat pe trei componente esentiale: componenta introducti, componenta de intare, de continut, componenta finala si eluarea, care ajuta la evidentierea si realizarea relatiei dintre ceea ce s-a propus prin programul de pregatire si implementarea in practica a celor dobandite. 5. Am precizat scopul si populatia careia ne adresam, am identificat trebuintele de intare, am silit obiectivele si am conturat continutul programului, urmeaza dezvoltarea acelor activitati educationale care sa conduca la atingerea tintelor propuse. Fiecare activitate este structurata pe trei parti - cea introducti, continutul propriu-zis si partea de final, care realizeaza si conexiunea cu activitatea ce-i urmeaza, intre ele existand o succesiune logica. De asemenea, in incheiere, activitatea trebuie sa permita revederea conceptelor, raspunsurile la intrebari si aplicabilitatea celor intate. Strategiile de predare vor fi alese in functie de obiectivele propuse, de continut si de particularitatile cursantilor. Daca urmarim formarea si dezvoltarea de deprinderi, printre cele mai eficiente metode ar fi modelarea, exercitiile, demonstratiile, simularile, jocurile de rol, lucrul in grupuri mici cu posibilitatea interactiunii. in cazul achizitionarii de cunostinte, se folosesc cu precadere discutiile in grup alternate cu studiul individual si miniprelegerile, grupurile de lucru, brainstorming-ul, jocurile, studiile de caz. Indiferent de metoda utilizata, trebuie promota o comunicare deschisa si sincera, o atitudine poziti, de incredere, de intrajutorare, o intare acti. 6. Elaborarea suportului scris al intregului program de pregatire, a unui document de lucru in care sa fie cuprinse toate etapele descrise pana acum: scopul si obiectivele vizate, activitatile specifice de intare si timpul alocat, cum vor fi acoperite fiecare dintre ele, cine este responsabil cu intregul proces. 7. Pregatirea formelor de eluare a cursantilor pentru a determina in ce masura training-ul si-a atins obiectivele (a furnizat cunostintele si deprinderile care sa conduca la satisfacerea trebuintelor identificate, activitatile propuse au stimulat interesul cursantilor, s-au dovedit eficiente, a fost formatul programului corespunzator ?) si daca apare necesitatea unor ajustari ale acestuia sau ale procesului de monitorizare (follow-up process). Eluarea nu este in acest caz doar una finala, globala, ci si una zilnica, consecuti secventelor de intare proiectate pentru fiecare etapa, feedback-ul dand posibilitatea modificarilor la nivelul etapelor neparcurse inca. Metodele de eluare trebuie concepute o data cu faza de dezvoltare a programului, ca parte a acestuia, pentru a ne asigura de eficienta lor. 8. Activitatea de monitorizare ofera suportul si feedback-ul necesare si dupa finalizarea programului, asigurand implementarea cu succes a ideilor si practicilor dobandite. ;> egiile de monitorizare utilizate trebuie gandite astfel incat sa includa oportunitati de reflectie atat asupra continutului propus in program, cat si asupra implementarii si utilitatii lui ulterioare. Rolul acestei etape este acela de a ne asigura ca individul sau organizatia vor beneficia de programul de pregatire urmat, aplicand ceea ce s-a intat in domeniul in care s-ar inregistra impactul cel mai puternic, pentru ca, indiferent cine investeste intr-o forma de pregatire - persoana, organizatia sau comunitatea -, oricine isi doreste ca resursele dirijate inspre programele de formare sa se reflecte in rezultatele obtinute (cresterea nivelului de competenta, ameliorarea performantelor, atingerea obiectivelor organizationale). Un raspuns clar referitor la factorii care determina reusita unui program de pregatire -alaturi de importanta eluarii nevoilor - nu poate fi dat, desi cercetarile incearca o analiza a relatiilor dintre riabilele de proiectare si efectele training-ului. Succesul sau poate fi eluat la nivel micro - principalul obiectiv fiind rezultatele intarii - sau la nivel macro - obiectivul reprezentandu-l ameliorarea performantelor. Pentru transferul la locul de munca al celor intate in cadrul programului, facilitand ameliorarea performantelor, principalul criteriu de apreciere se pare ca il constituie armonizarea acestuia cu caracteristicile cursantului, trebuintele de intare si locul sau de munca.Intarea, retinerea si transferul a ceea ce s-a predat in activitatea cotidiana a adultului sunt influentate in mod direct de corespondenta dintre elementele programului si cadrul de lucru, predarea de principii generale si nu specifice, riabilitatea stimulilor si conditiile specifice pentru exersarea sarcinilor de intare. Sau, altfel spus, modul in care am proiectat programul (ce fi intat, metodele utilizate, resursele si constrangerile inerente), caracteristicile cursantului (nevoi, experienta anterioara, abilitati, motitie, stil de gandire) si mediul de lucru sunt doar trei dintre fortele care contribuie la reusita si durabilitatea intarii si la ameliorarea performantelor (Baldwin si Ford, 1988, apud Tuijnman, 1996). Este foarte dificil de construit o imagine a tuturor riabilelor ce pot influenta reusita, care uneori sunt atat de numeroase incat nici nu pot fi nominalizate, dar silirea unor repere devine esentiala (Romiszowski,1981, apud Tuijnman, 1996): - este programul solutia la o problema data ? - raspunsul putand fi obtinut printr-o analiza a cauzelor ce stau la baza nivelului scazut al performantelor; - urmatorul pas trimite spre o noua intrebare - cunostintele, deprinderile sau atitudinile deficitare pot fi predate sistematic ?In conditiile in care intregul demers formativ se fundamenteaza pe identificarea trebuintelor de intare si este proiectat in functie de cerintele si nevoile celor eluati, nu poate fi vorba decat despre un program a carui eficienta se regasi in imbunatatirea rezultatelor activitatilor celor care s-au implicat in astfel de forme de pregatire. Lucrurile nu se opresc insa aici, ciclul de formare finalizandu-se doar in momentul in care a avut loc si eluarea intregului program, a carei ificare este simultana cu a programului insusi. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
