StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Recursul ierarhic : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Recursul ierarhic



Recursul ierarhic

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cel care se considera vatamat in dreptul sau se poate adresa cu reclamatie si autoritatii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul.

Spre deosebire de recursul gratios obligatoriu, recursul ierarhic este facultativ. De asemenea, sesizarea organului ierarhic superior poate fi exercitata fie inainte de recursul gratios, fie in timpul derularii termenului de raspuns la acesta, fie dupa expirarea celor 30 de zile (termenul de solutionare a recursului gratios).




Recursul ierarhic este definit in literatura de specialitate ca fiind ,,plangerea adresata de un particular autoritatii administrative superioare, prin care se solicita sa anuleze acul emis de autoritatea inferioara subordonata care ii vatama drepturile sau interesele, ori s-o determine pe aceasta sa-si modifice actul sau sa indeplineasca o anumita prestatie

Acest recurs are ca specific urmatoarele trasaturi:

se exercita la organul ierarhic superior organului care a produs vatamarea;

din punct de vedere al 545h71f sferei sale de aplicare nu vizeaza decat actele emise de organele administrative care au organe superioare ierarhic;

In prezent, prin instituirea principiului constitutional si legal al autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice, campul de aplicare al acestei forme de recurs s-a restrans considerabil, deoarece autoritatile administratiei publice di unitatile administrativ teritoriale fiind autonome , ele nu au organe ierarhic superioare, deci cu privire la actele lor nu se poate exercita controlul si recursul administrativ ierarhic.

Recursul ierarhic nu se poate exercita nici fata de actele autoritatilor centrale autonome, care de asemenea nu au organe superioare ierarhic cu precizarea ca exista si autoritati centrale care au autoritati ierarhic superioare (exemplu ministerele si arte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor) si ale caror acte pot fi controlate pe calea recursului administrativ ierarhic.

Alta trasatura a acestei forme de recurs vizeaza pretentiile recurentului, obiectul sau, ce anume poate cere cel care-l exercita de la organul ierarhic superior celui al carui act i-a produs a anumita vatamare. Acesta poate cere anularea actului respectiv (in virtutea raporturilor de subordonare ierarhica),precum si obligarea autoritatii emitente sa emita sau sa modifice un anumit act. In virtutea dreptului organului ierarhic de a da instructiuni cu caracter obligatoriu organului sau inferior, el poate dispune acestuia sa restabileasca ordinea de legalitate care apreciaza ca a fost incalcata si care a produs o vatamare subiectului de drept, impunandu-i astfel sa modifice sau sa anuleze actul atacat.

In legatura cu termenul in care poate fi introdus recursul ierarhic (atunci cand exista organ ierarhic superior) s-au exprimat mai multe opinii in literatura de specialitate. Insa toate aceste opinii sustin, in esenta, ca recursul ierarhic poate fi efectuat ,,comitent, la un termen posterior celui la care a fost introdus recursul gratios, ori dupa ce s-a primit raspunsul nefavorabil din partea emitentului”.

Datorita faptului ca din lege nu se desprinde sesizarea prioritara a autoritatii emitente, ci obligativitatea sesizarii acesteia, autoritatea superioara poate fi sesizata si concomitent, nu numai ulterior autoritatii emitente, dar respectand acelasi termen, de 30 zile, prevazut la art. 7 alin. (1).

Insa, daca recursul ierarhic este exercitat tot in termenul de 30 de zile prevazut pentru cel gratios, ar insemna ca persoana vatamata sa dea dovada de o precautie remarcabila in efectuarea reclamatiei prealabile. Ea va fi nevoita asadar sa introduca odata cu recursul gratios sau dupa acesta, dar in termenul de 30 de zile si toate recursurile ierarhice posibile. In mod normal cetateanul ar trebui sa astepte raspunsul primului organ solicitat (organul emitent in acest caz) iar numai dupa ce acesta sa se adreseze organului ierarhic superior, cu atat mai mult cu cat recursul ierarhic se efectueaza tocmai pe motivul ca organul emitent nu a raspuns in termenul prevazut de lege. Este lipsita de orice logica exercitarea recursului ierarhic odata ce persoana vatamata nu stie daca organul emitent ia rezolvat sau nu cererea. Aceasta ar incarca organul superior ierarhic cu cereri care s-ar dovedi apoi inutile deoarece au fost rezolvate favorabil de organul emitent.

Totodata, recursul ierarhic, spre deosebire de reclamatia adresata organului emitent, care trebuie inregistrata in termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ atacat, nu trebuie introdus intr-un termen determinat de lege. El poate fi introdus oricand in termenul de prescriptie, care in actuala lege a contenciosului administrativ este 1 an.



Aceasta opinie a fost criticata, deoarece indata ce termenul de raspuns la recursul gratios a expirat, incepe sa se deruleze termenul de sesizare a instantei. Daca reclamatia la superiorul ierarhic se poate face oricand in termenul maxim de 1 an, are loc o repunere in termenul de sesizare a instantei, nu o prorogare a acestuia, ceea ce este inaceptabil.

Recursurile facultative (deci si recursul ierarhic au ca efect prorogarea termenului de recurs jurisdictional, nu repunerea in termen, insa doar daca sunt efectuate in termen de recurs jurisdictional.

Recursul ierarhic trebuie efectuat cu respectarea stricta a termenelor imperative existente, respectiv termenul de recurs gratios si cel de sesizare a instantei de 30 de zile, si doar in subsidiar cel mare de 1 an. Nerespectarea acestor termene imperative atrage decaderea din drepturi de a sesiza instanta. De aceea, termenul de recurs gratios sau de sesizare a instantei sunt intervalele de timp de efectuare a recursului ierarhic.

Sesizarea organului ierarhic superior se poate face si dupa primirea rezolvarii nefavorabile din partea organului emitent. Aceasta sesizare are o limita explicita si una implicita. Cea explicita este reprezentata de termenul de 1 an scurs de la comunicarea actului, iar cea implicita este data de faptul ca intre primirea solutiei data de organul emitent si sesizarea organului administrativ ierarhic superior nu pot trece mai mult de 30 de zile. In acest termen, daca nu s-a plans si organului administrativ ierarhic superior, petitionarul este obligat sa sesizeze instanta de judecata.

Potrivit opiniei autorilor de specialitate, pot exista trei situatii de sesizare a superiorului ierarhic, cu efecte juridice asupra termenului de sesizare a instantei

daca ambele recursuri – recursul gratios si recursul ierarhic – se efectueaza deodata, termenul de sesizare a instantei va curge din momentul primirii raspunsului la recursul ierarhic (explicit sau implicit);

daca in termenul de recurs gratios, dar dupa acesta, este efectuat si recursul ierarhic, solutia este aceeasi;

daca recursul ierarhic este exercitat dupa primire a raspunsului emitentului actului, termenul de sesizare a instantei, care a inceput sa curga anterior, este prorogat pana la primirea raspunsului de la superiorul ierarhic. Solutionarea in vreun fel a recursului ierarhic determina curgerea unui nou termen de sesizare a instantei, tot de 30 de zile

Reclamatia facuta numai organului ierarhic superior are doar semnificatia unei sesizari a acestuia in vederea declansarii controlului ierarhic. O eventuala rezolvare favorabila stinge litigiul, insa una nefavorabila nu confera dreptul de a actiona in justitie, deoarece procedura prealabila nu a fost indeplinita. Recursul ierarhic efectuat singur nu are semnificatia exercitarii procedurii prealabile.

Uneori, in cazul recursului ierarhic, problema refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ poate fi rezolvata, doar prin indrumari obligatorii date de organul superior celui inferior, si anume atunci cand organul inferior are competenta exclusiva de a emite acel act.

In cazul in care recursul gratios si cel ierarhic sunt concomitent in curs de solutionare, in calcul termenului de sesizare a instantei intra data ultimului raspuns primit. De regula, se precizeaza, acesta va fi cel al superiorului ierarhic, care are nevoie de o perioada mai indelungata de timp pentru solutionare.



Introducerea recursului ierarhic, chiar daca este facultativa, are ca efect investirea superiorului ierarhic cu solutionarea lui, iar pentru particular interdictia sesizarii instantei. O data ce superiorul ierarhic a fost sesizat, termenul de sesizare a instantei este intrerupt, prin urmare particularul nu are drept la actiune.




Al. Negoita, ,,Contenciosul administrativ roman si elemente de drept administrativ”, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1992,p. 14

Rodica Narcisa Petrescu, op. cit., p. 318

Verginia Vedinas, ,,Drept administrativ si institutii politico-administrative”- Manual practic, Edit. Lumina Lex, Bucuresti,2002,p. 164;

Verginia Vedinas - ,, Introducere in dreptul contenciosului administrativ”, Editura Fundatiei ,,Romania de Maine”, Bucuresti, 1999, p. 93

Dacian Cosmin Dragos, ,, Recurs administrativ si contenciosul administrativ”, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 67

Rodica Narcisa Petrescu, op. cit., vol II, p. 58

D. C. Dragos, op. cit., p. 109

Dacian Cosmin Dragos, op. cit., p. 55

Tudor Draganu, ,,Actele administrative si faptele asimilate lor supuse controlului judecatoresc pe baza Legii nr. 1/1967”, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1970, p. 267

I. Iovanas, op. cit., p. 141

D. C. Dragos, op. cit., p. 108

D. C. Dragos, op. cit., p. 114

D. C. Dragos, op. cit, p. 115

O. Podaru, ,,Consideratii privind procedura prealabila a contenciosului administrativ roman”, in ,,Revista de drept comercial”, nr. 6/2000, p.90






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact