StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Analiza actului juridic civil

ANALIZA ACTULUI JURIDIC CIVIL


NOTIUNEA ACTULUI JURIDIC CIVIL SI CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE


Actul juridic reprezinta o manifestare de vointa care este facuta cu intentia de a produce efecte juridice, in sensul de a da nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice civile concrete.

In raport de numarul partilor care isi exprima vointa juridica in cadrul actului juridic, deosebim acte juridice unilaterale, acte juridice bilaterale si acte juridice multilaterale.

Actele juridice unilaterale sunt acelea pentru a caror validitate este necesara si suficienta manifestarea de vointa din partea unei singure persoane.



Actele juridice bilaterale sunt acelea pentru a caror validitate este necesara exprimarea acordului de vointa a doua parti. Spre exemplu: contractul de locatiune, contractul de vanzare-cumparare, s.a.

Actele juridice multilaterale sunt acelea pentru a caror formare valabila este necesara exprimarea acordului de vointa a trei sau mai multe parti. Spre exemplu, contractul de societate civila.

O alta clasificare a actelor juridice civile este aceea in acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit, dupa scopul urmarit la incheierea actelor respe 424h71e ctive.

Actele juridice civile cu titlu oneros sunt cele prin care o parte urmareste procurarea unui folos patrimonial pe care-l procura celeilalte parti. Spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de locatiune.

Actele juridice civile cu titlu gratuit sunt acelea in cadrul carora o parte procura alteia un folos patrimonial fara a urmari obtinerea in schimb a unui folos patrimonial. Exemplu, contractul de donatie sau imprumutul de folosinta.

Actele juridice civile cu titlu oneros se subclasifica in acte comutative si acte aleatorii. Primele sunt acte juridice cu titlu oneros la incheierea carora partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor ce le revin. Spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de locatiune. Actele juridice civile aleatori sunt acelea in cadrul carora existenta si intinderea obligatiilor depind de un element nesigur, necunoscut, depind de bazare, iar partile trebuie sa evalueze eventualele castiguri sau riscuri care se pot produce. Spre exemplu, contractul de asigurare, de renta viagera, de intretinere, de jos si prinsoare.

Actele juridice civile cu titlu gratuit pot fi subclasificate in liberalitati si acte dezinteresate.

Liberalitatile sunt acte juridice civile cu titlu gratuit prin care o parte procura alteia un folos, fara a urmari sa primeasca in schimb un alt folos patrimonial. Spre exemplu, contractul de donatie.

Actele juridice civile dezinteresate sunt tot acte juridice civile cu titlu gratuit, in care una dintre parti procura alteia un folos patrimonial, fara a urmari sa primeasca in schimb tot un folos patrimonial. Spre exemplu, comodatul, mandatul gratuit, depozitul gratuit.

Dupa modul in care isi vor produce efectele actele juridice, acestea se clasifica in acte juridice intre vii si acte juridice pentru cauza de moarte. Actele juridice intre vii se incheie urmand a-si produce efecte in momentul vietii autorilor acestuia. Actele juridice pentru cauza de moarte sunt acelea ale caror efecte se produc numai la moartea autorului lor. Spre exemplu, testamentul.

O alta clasificare a actelor juridice civile este aceea in acte juridice civile constitutive acte juridice translative si acte juridice declarative.

Criteriul il constituie efectele pe care actele juridice le produc. Actele juridice constitutive sunt acelea care nasc drepturi subiective civile care nu existau anterior, spre exemplu, constituirea unui gaj sau a unei ipoteci.

Actele juridice translative sunt acelea care creeaza raporturi juridice care urmaresc transmiterea unui drept subiectiv civil din patrimoniul unei parti in patrimoniul alteia.

Actele juridice declarative urmaresc definitivarea, consolidarea, confirmarea unor drepturi preexistente, ale caror efecte se intorc in trecut, pana la momentul nasterii raportului juridic, spre exemplu, partajul sau tranzactia.

Dupa importanta si rolul actului juridic in gestiunea patrimoniului persoanei care il incheie, vom avea acte juridice de conservare, acte juridice de administrare si acte juridice de dispozitie.

Actele juridice de conservare sunt acelea prin intermediul carora se urmareste pastrarea unui drept sau preintampinarea pierderi acestuia. Asemenea acte nu sunt vatamatoare si nu implica cheltuieli. Spre exemplu, inscrierea unei ipoteci, somatia.

Actele juridice de administrare sunt acelea prin care se urmareste realizarea unei folosinte normale, punerea in valoare a unui bun sau a unui patrimoniu. Asemenea acte au caracterul unui mod de gospodarire curenta a patrimoniului sau a unor bunuri.

Actele juridice de dispozitie sunt acele acte juridice care urmaresc au ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau a unui drept, sau grevarea unui bun cu o sarcina reala.

Dupa modul de formare, actele juridice civile pot fi consensuale solemne si reale.

Actul juridic civil consensual este acela pentru a caror valabilitate este necesar si suficient simplul acord de vointa al partilor, fara vreo formalitate speciala. Spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, contractul de antrepriza, s.a.

Actul juridic civil solemn este acela pentru a caror validitate este necesar ca partile sa isi exprime consimtamantul intr-o forma solemna forma ceruta si reglementata de lege. Spre exemplu, pentru contractul de donatie sau pentru contractul de vanzare-cumparare a terenurilor conform reglementarilor Legii nr. 247/2005.

Actul juridic civil real este acel act juridic pentru a carui validitate este necesara, alaturi de acordul de vointa al partilor si remiterea, traditiunea materiala a bunului in cauza. Spre exemplu, contractul de imprumut sau darul manual.

Dupa cum actele juridice civile sunt afectate sau nu de modalitati, termen, conditie sau sarcina, acestea se clasifica in acte juridice civile pure si simple si acte juridice civile afectate de modalitati.

Actele juridice civile pure si simple sunt acelea care nu contin, in cuprinsul lor vreuna din modalitatile cunoscute.

Actele juridice afectate de modalitati, dimpotriva, sunt acelea care cuprind una din modalitatile mentionate, termenul, conditia sau sarcina.

In functie de legatura dintre ele, actele juridice civile se clasifica in acte juridice civile principale si acte juridice civile accesorii. Primele au existenta de sine-statatoare si valabilitatea lor nu depinde de alte acte juridice, iar cele accesorii nu au existenta de sine-statatoare iar soarta, validitatea acestora, depinde de validitatea altor acte juridice, care au calitatea de principale in raport de acestea.

O alta clasificare a actelor juridice este aceea in acte juridice strict personale si acte care pot fi incheiate prin reprezentare.

Primele nu pot fi incheiate decat de catre partea respectiva, cu excluderea reprezentarii la incheiere, spre exemplu, testamentul, celelalte pot fi incheiate atat personal cat si prin reprezentant.

Dupa modul de executare, actele juridice civile se impart in acte cu executare intr-o data, dintr-o singura prestatie si acte juridice cu executare succesiva. Primele sunt acelea care implica o singura prestatie a debitorului, cum ar fi spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, iar cealalta categorie o reprezinta acele acte in care executarea obligatiilor se face prin mai multe prestatii succesive, spre exemplu, contractul de locatiune.

Dupa cum actele juridice civile isi gasesc o denumire si o figura juridica in cuprinsul actelor normativa, vom avea acte juridice civile numite si acte juridice civile nenumite.

Actele juridice civile numite au o reglementare proprie si o denumire stabilita de legislatie, iar cele nenumite constituie o creatie a partilor, fara a avea o figura juridica reglementata in normele de drept.

O alta clasificare a actelor juridice are in vedere dependenta acestora de cauza sau scopul lor si vom, deosebi acte juridice civile cauzale si acte juridice abstracte. Primele sunt cele a caror valabilitate necesita analiza cauzei sau scopului iar ultimele sunt detasate de elementul scop sau cauza si valabilitatea lor nu implica analiza acestui element.

In raport de rolul vointei partilor la stabilirea continutului acestora, vom avea acte juridice subiective si acte juridice conditie.

Actele juridice subiective sunt acelea la care partile determina in mod liber continutul acestora, deci continutul este rodul vointei partilor, iar la actele juridice conditie, partile isi manifesta vointa de a incheia actul juridic, continutul acestuia fiind predeterminat prin reglementari legale; partile nu pot deroga de la aceste reglementari care configureaza continutul actului juridic.

Dupa continutul lor, deosebim acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale. Primele sunt acelea al caror continut au in vedere drepturi patrimoniale, reale si de creanta, deci pot fi evaluate in bani.

Actele juridice nepatrimoniale se refera la drepturi civile nepatrimoniale, neexistand posibilitatea evaluarii in bani.


ANALIZA CONDITIILOR DE VALIDITATE ALE ACTULUI JURIDIC CIVIL


Conditiile de validitate ale actului juridic civil sunt elementele din care acesta este alcatuit.

In acest sens art. 948 din Codul civil enumera aceste conditii, anume: capacitatea, consimtamantul, obiectul si cauza.

Conditiile de validitate ale actului juridic civil pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Astfel, dupa aspectul la care se refera, deosebim conditiile de fond si conditii de forma.

Conditiile de fond au in vedere continutul actului juridic civil, fiind prevazute la art. 948, consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza, iar conditiile de forma au in vedere exteriorizarea vointei partilor cu privire la actul juridic in cauza.

Dupa un alt criteriu anume dupa obligativitatea sau neobligativitatea acestora, conditiile actului juridic sunt esentiale si neesentiale. Primele trebuie sa fie indeplinite obligatoriu de orice act juridic, iar ultimele nu sunt obligatorii, ele putand fi sau nu incluse in actele juridice si nu afecteaza validitatea acestora.

Dupa un alt criteriu, anume dupa sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii conditiilor, vom avea conditii de validitate si conditii de validitate si conditii de eficacitate. Conditiile de validitate sunt anumite cerinte pe care legea le stabileste, sau pe care le prevad partile, de care depinde validitatea actului juridic civil.

Conditiile de eficacitate reprezinta conditii pe care actul juridic trebuie sa le indeplineasca pentru a produce efecte si pentru a fi opozabile tertilor.

Capacitatea de a incheia acte juridice civile reprezinta o conditie, de fond, esentiala si consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a incheia acte juridice civile, pe aceasta cale devenind titular de drepturi si de obligati de natura civila.

Reglementarea legala o gasim in Codul civil de la art. 948-950, dar si in alte texte ale aceluiasi Cod: 807, 808, 856, 1306.

Amintim de asemenea reglementarile din Decretul nr. 31/1954, art. 6 alin. 1, in conformitate cu care nu poate fi nimeni ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit total sau partial de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile reglementate de lege.

Consimtamantul este o conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic si consta in manifestarea exterioara a hotararii de a incheia actul juridic civil.

Pentru a fi valabil, ca element al vointei juridice, consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie viciat.

O alta conditie esentiala a actului juridic civil o reprezinta obiectul.

Acesta este o conditie de fond, generala, esentiala in conduita partilor, stabilita printr-un act juridic civil, adica actiunile si inactiunile la care partile sunt indreptatite, ori de care acestea sunt tinute.

Sediul materiei il gasim in Codul civil, art. 948 si art. 462.

Pentru ca un act juridic civil sa fie valabil, trebuie ca obiectul sa intruneasca urmatoarele conditii: sa existe, sa existe in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil si sa fie licit sau moral.

Exista si conditii speciale pentru anumite acte juridice, anume acela care se obliga sa fie titularul dreptului, sa existe autorizatia administrativa reglementata de lege sau obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

O alta conditie de fond a actului juridic civil o reprezinta cauza sau scopul.

Aceasta reprezinta obiectivul pe care partea sau partile il urmaresc la incheierea unui act juridic civil. Sediul materiei il gasim in Codul civil, in art. 5 si in art. 966-968.

Precizam ca acest element este de natura psihologica si, alaturi de consimtamant, formeaza vointa juridica.

Elementele cauzei (scopului) sunt scopul imediat (cauza proxima) si scopul mediat (cauza remota). Scopul imediat este un obiect abstract, obiectiv, invariabil in cadrul aceleiasi categorii de acte juridice civile. In contractele sinalagmatice, scopul imediat este reprezentat de contraprestatia celeilalte parti, in timp ce, in actele cu titlu gratuit scopul imediat este constituit de intentia de a gratifica (animus donandi). In actele reale, scopul imediat consta in remiterea bunului, iar in actele aleatorii, scopul imediat il reprezinta riscul, hazardul (elementul alea).

O problema ce suscita interes este legata de discutarea formei actului juridic.

In sens restrans, forma actului juridic desemneaza modul de exteriorizare a vointei interne a autorilor actului juridic. Pe aceasta cale este exteriorizata intentia de a incheia acte juridice.

In sens larg, prin forma actului juridic se desemneaza conditiile de forma cerute a fi indeplinite pentru validitatea actului juridic.

In dreptul civil roman, este recunoscut principiul consensualismului, in sensul ca vointa juridica se exteriorizeaza in orice forma (verbal, scris, prin gesturi, printr-o anume atitudine, iar in anumite situatii chiar prin tacere). Simpla manifestare de vointa este necesara si suficienta pentru a se incheia in mod valabil un act juridic civil.

Aici distingem intre:

a)        forma ceruta ad validitatem (ad solemnitatem), a carei nerespectare este sanctionata cu nulitatea absoluta a actului juridic;

b)       forma ceruta ad probationem; in cazul nerespectarii acesteia este imposibila proba actului juridic;

c)        forma corecta pentru opozabilitatea actului fata de terti; in cazul nerespectarii acesteia, actul poate fi sanctionat cu inopozabilitatea fata de terti.

Modalitatile actului juridic civil sunt elemente sau imprejurari viitoare continute de actele juridice de care depinde executarea sau chiar existenta acestora.

Modalitatile actului juridic civil sunt: 1. termenul; 2. conditia si 3. sarcina. Acestea sunt utile pentru posibilitatea partilor de a avea o deplina libertate contractuala in sensul de a dispune mentionarea modalitatilor in cuprinsul acestuia pentru ca lasa posibilitatea partilor sa urmareasca necesitatea producerii efectelor unor acte juridice si pentru ca in actele juridice civile, legiuitorul confera acestora caracterul de elemente esentiale ale actului juridic civil.


EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL


Intrucat actul juridic civil este o manifestare de vointa savarsita cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a da naste, modifica sau stinge raporturi juridice, putem spune ca un act juridic civil contine drepturile subiective civile si obligatiile civile carora le da nastere, pe care le modifica sau pe care le stinge.

Determinarea efectelor actului juridic civil desemneaza stabilirea drepturilor subiective si a obligatiilor civile pe care le genereaza, le modifica sau le stinge actul juridic civil.

Stabilind principiile efectelor actului juridic civil, ele reprezinta reguli de drept civil care precizeaza cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil este o regula de drept in conformitate cu care actul juridic civil legal incheiat se impune autorului sau autorilor acesteia intocmai ca si legea.

Sediul materiei il gasim in art. 969 alin. 1 din Codul civil.

Din textul mentionat rezulta ca actul juridic civil este obligatoriu pentru parti si nu are caracter facultativ.

De la acest principiu al fortei obligatorii a actului juridic civil exista exceptii care au in vedere fie restrangerea fie extinderea fortei obligatorii.

Intre situatiile de restrangere a fortei obligatorii avem cazurile in care actul juridic inceteaza inainte de termen, atunci cand dispare un element al acestuia, precum incetarea contractului de mandat, datorita mortii, interdictiei, insolvabilitatii ori falimentului mandatului sau mandatarului (textul incident este art. 1552 oct. 3 din Codul civil) incetarea contractului de locatiune, cand bunul a pierit sau si-a pierdut valoarea pentru care era considerat a fi intrebuintat, in conditiile art. 1439 alin. 1 din Codul civil.

Exista si cazuri de extindere obligatorie a efectelor contractului, precum prelungirea efectelor actului juridic peste termenul stipulat de parti, ca urmare a dispozitiilor legale, cum este cazul, spre exemplu, al prelungirii contractului de inchiriere sau prelungirea efectelor actului cu executare succesiva, intrucat a operat suspendarea temporara a executarii acestuia, pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare.

Mai exista revizuirea efectelor actului juridic, datorita ruperii echilibrului contractual in schimbarea imprejurarilor avute in vedere de parti la momentul incheierii actului juridic. In ultima situatie analizata ne aflam in prezenta teoriei impreviziunii, caz in care se impune o revizuire a clauzelor initiale ale actului pentru restabilirea echilibrului valoric al prestatiilor.

In acest sens, putem lua ca exemplu dispozitiile art. 43 alin. 3 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Principiul irevocabilitatii actului juridic civil rezulta din interpretarea art. 969 alin. 2 din Codul civil care prevede ca o conventie poate fi revocata numai in cauzele autorizate de lege. Principiul mentionat este o regula de drept conform careia actul bilateral sau actul multilateral nu poate inceta prin manifestarea de vointa numai a unei singure parti, in actul unilateral nu poate inceta prin manifestarea de vointa contrara a autorului acestuia.

Irevocabilitatea actului juridic civil reprezinta o consecinta si o garantie a principiului fortei obligatorii.

Exceptiile de la aplicarea acestui principiu se pot situa fie in categoria actelor bilaterale sau multilaterale, fie in categoria actelor unilaterale.

Exceptiile de la irevocabilitatea actului juridic in cazul actelor bilaterale sau multilaterale sunt urmatoarele:

revocabilitatea donatiei intre soti, conform art. 937 din Codul civil;

posibilitatea revocarii contractului de locatiune incheiat fara termen, conform art. 1436 alin. 2 din Codul civil;

incetarea societatii civile prin vointa expresa a unuia sau a mai multor asociati, conform art. 1527 si 1523 pct. 5 din Codul civil;

stingerea mandatului prin revocarea mandatarului sau prin renuntarea mandatarului la mandat, conform art. 1552 pct. 1 si 2 din Codul civil;

incetarea contractului de depozit, conform art. 1616 din Codul civil;

de asemenea, incetarea contractului de inchiriere a unei suprafete locative la cererea chiriasului, cu conditia notificarii catre proprietar, conform Legii nr. 114/1996, modificata si republicata;

denuntarea contractului de comanda a opere literare, conform Legii nr. 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata;

denuntarea contractului de asigurare, conform dispozitiilor Legii nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, modificata;

incetarea contractului de concesiune.

Printre exceptiile de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale pot fi mentionate:

revocarea testamentului conform art. 822 din Codul civil;

retractarea renuntarii la mostenire, conform art.701 din Codul civil;

revocarea ofertei, pana in momentul ajungerii ei la destinatar.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil este consacrat de art. 973 don Codul civil.

Aceasta este o regula de drept conform careia actului juridic civil produce efecte numai fata de autorul sau autorii actului respectiv, el neputand sa profite sau sa dauneze altor persoane.

Continutul principiului este exprimat in adagiul "res inter alias acta, aliis neque nocere, neque prodese potest".

Asadar, actul juridic bilateral da nastere la drepturi si obligatii numai pentru partile sale, iar actul juridic unilateral da nastere la obligatii numai pentru autorul sau.

Pentru intelegerea continutului acestui principiu vom defini in continuare notiunile de parte, avand - cauza si tert.

Partea este persoana care incheie actul juridic personal sau prin reprezentant si fata de care se produc efectele acestuia.

Tertul este o persoana straina de un act juridic, intrucat nu a participat nici direct si nici prin reprezentant la incheierea actului respectiv.

Avandul-cauza este persoana care, desi nu a participat la incheierea actului, suporta totusi efectele acestuia datorita legaturii sale juridice cu partile actului.

Avanzii-cauza au o pozitie intermediara intre parti si terti, constituind o categorie speciala.

Sunt cunoscuti ca avanzi-cauza: a) succesorii universali si succesorii cu titlu universal, b) succesorii cu titlu particular si c) creditorii chirografari.

In cele ce urmeaza, ne vom referi succint la fiecare dintre acestia.

Succesorii universali si succesorii cu titlu universal sunt persoane care dobandesc fie intregul patrimoniu, fie o fractiune din patrimoniul ce apartine uneia dintre partile actului juridic civil. Succesorii universali dobandesc un patrimoniu, adica o universalitate, iar succesorii cu titlu universal dobandesc o fractiune de patrimoniu.

Succesorii universali sunt mostenitorul legal al unei persoane, cand acesta este singurul chemat la succesiune, legatarul universal precum si persoanele juridice, in caz de reorganizare prin comasare, prin fuziune si prin absorbtie.

Succesorii cu titlu universal sunt mostenitorii legali ai unei persoane, cand acestia sunt chemati sa culeaga o fractiune din patrimoniul defunctului, legatarii cu titlu universal, persoanele juridice dobanditoare ale unei fractiuni de patrimoniu, in cazul reorganizarii prin divizare totala sau partiala.

Succesorii cu titlu particular sunt persoanele are dobandesc un bun sau un drept individual determinat, "luat ut singuli", de la una din partile care au incheiat actul juridic.

In cazul succesorului cu titlu particular, calitatea de avand-cauza nu se apreciaza in raport cu actul prin care a dobandit un anumit drept, ci in raport cu acte anterioare ale autorului cu privire la acelasi bun sau drept, incheiate cu alte persoane, cu respectarea formalitatilor de publicitate.

Creditorii chirografari sunt acei creditori care pentru garantarea drepturilor pe care le au, nu detin o garantie reala cu privire la bunurile debitorului ci au doar un drept de gaj general, putand urmari oricare dintre bunurile aflate in patrimoniul debitorului lor, bunuri prezente sau viitoare. Acestia au calitatea de avanzi-cauza, intrucat suporta consecintele actelor pe care le incheie debitorul lor cu alte persoane prin aceea ca debitorul isi poate micsora sau mari astfel activul patrimonial.

Calitatea de avand-cauza a creditorului chirografar inceteaza in actele incheiate de debitor in frauda intereselor sale.

De la principiul relativitatii efectelor actelor juridice exista exceptii. Prin exceptiile de la principiul relativitatii actelor juridice se inteleg acele situatii in care efectele actului juridic se produc si fata de alte persoane decat partile si avanzii-cauza.

Exceptiile de la principiul relativitatii actelor juridice sunt reale si aparente.

O exceptie aparenta de la principiul enuntat o constituie tocmai situatia avanzilor-cauza, in sensul ca efectele actului juridic se produc fata de avanzii-cauza. Aceasta nu reprezinta o exceptie reala de la principiul relativitatii, intrucat succesorii universali si cu titlu universal sunt considerati continuatori ai personalitatii autorilor lor, iar succesorii cu titlu particular iau locul partii actului juridic. In privinta creditorilor chirografari, actul incheiat de debitor nu da nastere la drepturi si obligatii pentru acestia in mod direct, iar dreptul de a ataca actul fraudulos rezulta din lege, si nu din actul debitorului incheiat cu tertul.

Semnalam apoi in acelasi sens, promisiunea faptei altuia ca si conventie prin care o parte (promitent) se obliga fata de alta parte (creditorul promisiunii) sa determine o terta persoana sa ratifice actul incheiat in absenta sa. In aceasta situatie, observam ca promitentul se obliga la propria sa fapta, si anume aceea de a determina tertul sa ratifice actul incheiat.

Tot o exceptie aparenta este si simulatia, ca operatiune juridica in care printr-un act aparent public, dar neadevarat, nereal, se da nastere unei situatii juridice, alta decat cea stabilita printr-un act ascuns, secret dar care exprima vointa reala a partilor.

Simulatia poate imbraca actului fictiv, a actului deghizat sau a interpunerii de persoane.

O alta exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil este reprezentarea, privita ca un procedeu de tehnica juridica prin care o persoana (reprezentant) incheie un act juridic in numele si pe seama unei alte persoane (reprezentat), efectele actului incheiat producandu-se direct in persoana reprezentatului.

In sfarsit, cu privire la actiunile directe, acestea sunt posibilitatii recunoscute de lege unor terte persoane, care nu sunt parti ale actului juridic, de a-si valorifica anumite dreptului, prin exercitarea unei actiuni directe impotriva uneia dintre partile actului.

Doua astfel de cazuri sunt reglementate de art. 1488 din Codul civil, in materia contractului de antrepriza si de art. 1542 alin. 2 din Codul civil in materia contractului de mandat.

Exceptia veritabila de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil o reprezinta stipulatia pentru altul, act bilateral prin care o parte (stipulant) convine cu alta parte (promitent) ca aceasta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei terte persoane (tert beneficiar). Cea de a treia persoana nu participa la incheierea contractului nici direct, nici prin reprezentant, dar, cu toate acestea, dreptul sau se naste direct si in puterea conventiei dintre stipulant si promitent.


NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL


Nulitatea actului juridic reprezinta o sanctiune de drept civil care urmareste desfiintarea unui act cu efect retroactiv, intrucat actul a fost incheiat cu incalcarea reglementarile legale privind conditiile sale de validitate.

Intrucat este o sanctiune civila, nulitatea are urmatoarele functii:

o functie preventiva;

o functie sanctionatorie;

o functie ce desemneaza un mijloc de garantie a principiului legalitatii;

o functie reparatorie.

Nulitatile pot fi clasificate in raport de mai multe criterii:

Dupa natura interesului ocrotit, vom deosebi nulitatea absoluta si nulitatea relativa.

In raport de intinderea efectelor pe care le produc, nulitatile pot fi totale si partiale.

Dupa cum este sau nu prevazuta de lege, nulitatea poate fi expresa sau virtuala.

In functie de felul conditiei de validitate incalcate pot fi semnalate nulitatea de fond, care opereaza n cazul lipsei sau nevaliditatii unei conditii de fond a actului juridic civil si nulitatea de forma, care opereaza in cazul nerespectarii formei ad validitatem a actului juridic civil.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact