StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare n relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Sistemele institutionale regionale de consacrare si protectie a drepturilor omului

Sistemele institutionale regionale de consacrare si protectie a drepturilor omului



Exista trei sisteme institutionale de consacrare si protectie a drepturilor omului la nivel regional: sistemul regional european, sistemul regional inter-american si sistemul regional african.



Sistemele regionale de protectie a drepturilor omului sunt mai eficiente, in general, decat sistemul universal.

In prezent, exista si functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Curtea Interamericana a Drepturilor Omului. Crearea Curtii Africane a Drepturilor Omului si Popoarelor este prevazuta intr-un tratat international la nivel regional african, semnat si afla 757f58h t in curs de ratificare de statele contractante, dar care nu a intrat inca in vigoare.


Sistemul european

Sistemul institutional de consacrare si protectie a drepturilor omului la nivel regional european este primul sistem international de protectie al drepturilor omului care a aparut, originile sale aflandu-se in deceniile 5 si 6 ale secolului 20, fiind considerat cel mai eficient sistem, el bazandu-se, in principal, pe Curtea Europeana a Drepturilor Omului, tribunal international cu jurisdictie obligatorie pentru statele parti si la care individul are acces direct. La acesta se adauga si Uniunea Europeana, Consiliul Europei si Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa.

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Ca orice sistem de drept veritabil, si cel al Comunitatii presupune existenta unor garantii jurisdictionale ce trebuie sa intre in functiune in situatia contestarii sau punerii in aplicare a legislatiei Comunitare.

Curtea de Justitie, ca institutie jurisdictionala a Comunitatii, reprezinta coloana vertebrala a acestui sistem de garantii. Judecatorii trebuie sa asigure uniformitatea interpretarii si aplicarii dreptului comunitar in fiecare Stat Membru, mentinerea sa ca sistem comunitar si aplicarea sa in mod identic tuturor celor care i se supun in toate imprejurarile.

Pentru indeplinirea acestui rol, Curtea de Justitie are competenta de solutionare a litigiilor in care se constituie ca parti state membre, institutii comunitare, intreprinderi sau persoane fizice.

Mai mult de 8600 de cauze au fost aduse curtii din anul 1952, de cand a fost infiintata. In anul 1978 se solutionau deja 200 de cazuri noi pe an, iar in 1985 au fost pe rol peste 400 de cauze.

Curtea de Justitie joaca un rol esential in cadrul sistemului institutional stabilit prin Tratate. In mod deosebit, Curtea are rolul de a mentine echilibrul intre prerogativele institutiilor comunitare pe de o parte si intre prerogativele conferite Comunitatii si cele pastrate de statele membre pe de alta parte. In exercitarea atributiilor sale de revizuire, Curtea este deseori chemata sa hotarasca in probleme de natura constitutionala sau de importanta economica majora.

Membrii Curtii de Justitie Curtea de Justitie numara 15 judecatori si 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire. Ei sunt alesi din randul juristilor de o incontestabila independenta si competenta profesionala. Judecatorii il aleg din randul lor pe Presedintele Curtii pentru un mandat de trei ani ce poate fi reinnoit.

Consiliului Europei

Consiliul Europei este principala organizatie internationala interguvernamentala la nivel regional european care are, ca atributie principala, consacrarea si apararea drepturilor omului.

Tratatul constitutiv al acestei organizatii internationale este Statului Consiliului Europei care prevede, in art. 8, sanctiuni pentru incalcarea in mod grav a obligatiilor de membru prevazute in art. 3. Aceste sanctiuni sunt: suspendarea drepturilor de reprezentare; cererea facuta de Comitetul Ministrilor de a se retrage din Consiliul Europei; incetarea calitatii de membru al Consiliului Europei, prin decizia Comitetului Ministrilor.

In materia drepturilor omului, distingem: organe care au, in cadrul competentelor lor generale, si atributii in acest domeniu si organe specializate in materia drepturilor omului.

Organe care nu au competente exclusive in materia drepturilor omului sunt organele principale ale organizatiei:

Comitetul Ministrilor - in domeniul consacrarii drepturilor omului, Comitetul Ministrilor incheie tratate internationale si formuleaza recomandari; in materia asigurarii respectarii drepturilor omului, Comitetul Ministrilor a adoptat o procedura de monitorizare, cu caracter confidential. Comitetul Ministrilor dispune si de organe subsidiare specializate in materia drepturilor omului, formate din reprezentanti ai statelor: Comitetul Director pentru Drepturile Omului si Comitetul DH-PR (Comitetul de experti pentru ameliorarea procedurilor de protectie a drepturilor omului), cel de-al doilea organ subsidiar fiind subordonat primului.

Adunarea Parlamentara - sub aspectul consacrarii drepturilor omului, formuleaza recomandari privind incheierea de tratate internationale si adopta acte cu caracter declarator; in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului dezbate si formuleaza recomandari asupra oricarei probleme; poate sanctiona nerespectarea persistenta a angajamentelor, prin suspendarea drepturilor delegatiei parlamentare ale statului in cauza.

Secretariatul - in materia drepturilor omului, in temeiul art. 52 din Conventia europeana a drepturilor omului, secretarul general are putere de ancheta, solicitand explicatii statelor parti asupra manierei in care dreptul intern asigura aplicarea efectiva a dispozitiilor Conventiei

In cadrul Consiliului Europei, exista doua tipuri de organe specializate in materia drepturilor omului, Comisarul Drepturilor Omului, organ subsidiar si organe conventionale create de Conventia europeana a drepturilor omului, Carta sociala europeana si Carta sociala europeana revizuita.

Conventia europeana a drepturilor omului a creat initial doua organe, Comisia Europeana a Drepturilor Omului si Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In prezent, dupa reforma operata prin Protocolul nr. 11 la Conventie, singurul organ specializat ramas este Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Carta sociala europeana, Protocoalele sale si Carta sociala europeana revizuita au creat, ca organe specifice, Comitetul de Experti Independenti si Comitetul Guvernamental.

Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante creeaza Comitetul European pentru Prevenirea Torturii si a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante.

Conventia europeana cu privire la statutul juridic al muncitorului migrant prevede existenta unui Comitet Consultativ.

Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale a infiintat un Comitet Consultativ.

Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare prevede un Comitet de Experti.

In general, toate aceste structuri institutionale specializate in materia drepturilor omului au exclusiv atributii pentru garantarea drepturilor omului.


Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Organizarea Curtii Europene a Drepturilor Omului si statutul judecatorilor sunt reglementate de: Conventia europeana a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, interpretat in lumina Raportului explicativ; Regulamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului; al 6-lea Protocol aditional la Acordul general privind privilegiile si imunitatile Consiliului Europei.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este un organ al Consiliului Europei, cu caracter jurisdictional.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului este un tribunal international, specializat in materia garantarii drepturilor omului, cu activitate permanenta si cu jurisdictie obligatorie.

Desi tratatul international care o instituie nu ii precizeaza pozitia in sistemul organelor Consiliului Europei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului trebuie sa fie calificata ca un organ principal.

Problema drepturilor omului este, potrivit insusi tratatului constitutiv, chestiunea centrala a Consiliului Europei. Spre deosebire de alte organe infiintate prin alte tratate din cadrul Consiliului Europei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului are natura jurisdictionala si o jurisdictie obligatorie. De asemenea, ea este infiintata printr-un tratat cu caracter general in materia drepturilor omului si care priveste drepturile civile si politice, tratat la care, in practica de astazi, in mod automat toate statele membre ale Consiliului Europei devin parte.

Ca si vechea Curte Europeana a Drepturilor Omului, actuala jurisdictie are doua tipuri de competente: competente contencioase (care privesc sesizarile individuale si sesizarile statale) si competente de aviz consultativ.

Potrivit Conventiei europene a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului se compune dintr-un numar de judecatori egal cu acela al statelor parti la Conventia europeana a drepturilor omului.

Conform Raportului explicativ la Protocolul nr. 11, actuala reglementare se bazeaza pe cea anterioara, fiind suprimata numai conditia in sensul careia Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu poate cuprinde mai mult de un resortisant al unui stat. in principiu, nu trebuie sa existe mai mult de 2 judecatori avand aceeasi cetatenie.

Potrivit Conventiei europene a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai inalta consideratie morala si sa indeplineasca acele conditii cerute pentru exercitarea de inalte functii judiciare sau sa fie juristi posedand o competenta notorie. Judecatorii isi exercita functia la Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu titlu individual. In timpul duratei mandatului lor, judecatorii impartialitate sau de disponibilitate cerute de o activitate exercitata cu norma intreaga; orice problema ridicata in aplicarea acestei reguli este transata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Potrivit Regulamentului Curtii Europene a Drepturilor Omului, judecatorii nu pot exercita, pe durata mandatului lor, nici o activitate politica sau administrativa si nici vreo activitate profesionala incompatibila cu obligatia lor de independenta si de impartialitate sau cu disponibilitatea ceruta de o activitate exercitata cu norma intreaga. Fiecare judecator trebuie sa declare presedintelui orice activitate suplimentara. in caz de dezacord intre presedinte si judecatorul interesat, orice problema ridicata este transata de adunarea plenara.

Potrivit Conventiei europene a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, judecatorii sunt alesi pentru o durata de 6 ani. Ei sunt reeligibili. Curtea Europeana a Drepturilor Omului se innoieste cu jumatate din judecatori la fiecare 3 ani.

Potrivit Conventiei europene a drepturilor omului, in forma amendata prin Protocolul nr. 11, Curtea Europeana a Drepturilor Omului dispune de patru formatiuni jurisdictionale: comitetele, camerele, colegiul Marii Camere si Marea Camera.

Conform Regulamentului Curtii Europene a Drepturilor Omului, sediul Curtii Europene a Drepturilor Omului este fixat la Strasbourg.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului poate sa decida, in orice stadiu al instructiei unei cereri, ca este necesar ca ea insasi sau unul ori mai muti dintre membrii sai sa procedeze la o ancheta sau sa indeplineasca orice alta functie in alte locuri. aceasta jurisdictie. Ea este o reminiscenta a tribunalelor internationale clasice, care solutioneaza exclusiv litigii interstatale si in care fiecare stat parte are un judecator desemnat de el, institutie care, la randul sau, este o reminiscenta a primei forme de jurisdictie internationala, arbitrajul, unde fiecare stat parte la litigiu desemna unul sau mai multi membri ai tribunalului arbitral.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact