StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Urmarirea penala : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Urmarirea penala



URMARIREA PENALA

Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.

Urmarirea penala incepe dupa sesizarea organului de urmarire, prin dispozitia acestuia de a porni cercetarea. In cazul sesizarii din oficiu se incheie un proces-verbal, iar in celelalte cazuri dispozitia se ia pe cale de rezolutie. Limita finala a urmaririi penale este trimi 353g61d terea in judecata a inculpatului prin rechizitoriu.

a) trasaturi caracteristice:



- lipsa de colegialitate a organului de urmarire penala

- subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de urmarire penala

- nepublicitatea actelor judiciare

- caracterul necontradictoriu

- forma preponderent scrisa a urmaririi penale


Inceperea urmaririi penale

Inceputul urmaririi penale determina limita in timp a declansarii procesului penal si pozitia procesuala a participantilor fixandu-le drepturile si obligatiile.

Faptuitorul este persoana care a savarsit o fapta penala, dar fata de care nu a inceput urmarirea penala.

Invinuitul este persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala, cat timp nu s-a pus in miscare actiunea penala (art. 229 Cod procedura penala).

Inculpatul este persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala.

Conditii pentru inceperea urmaririi penale:

- existenta unui minim de date care permit organului de urmarire penala sa considere ca s-a savarsit in mod cert o infractiune.

- inexistenta cazurilor de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale.

Actul in care se materializeaza inceperea urmaririi penale:

- rezolutie - cand sesizarea s-a facut prin denunt sau plangere

- proces-verbal in cazul sesizarii din oficiu.

Specific este faptul ca urmarirea penala incepe indiferent daca in actul de sesizare se indica sau nu cine este faptuitorul si indiferent daca acesta este sau nu cunoscut si spunem ca urmarirea penala poate incepe si 'in rem'.

Desfasurarea urmaririi penale

Desfasurarea urmaririi penale presupune efectuarea tuturor actelor procesuale si procedurale necesare pentru realizarea obiectului urmaririi, motiv


pentru care majoritatea activitatilor se concentreaza in jurul strangerii si administrarii probelor referitoare la existenta infractiunii, la identificarea faptuitorului si la stabilirea raspunderii acestuia, in asa fel incat sa se poata decide daca este sau nu cazul sa fie trimis in judecata.

a) punerea in miscare a actiunii penale

Daca in cauza exista temeiuri pentru punerea in miscare a actiunii penale, organul de cercetare penala face propuneri in acest sens prin intermediul unui referat care se inainteaza spre rezolvare procurorului.

Pentru a se pune in miscare actiunea penala trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

- faptuitorul este cunoscut

- exista probe sau indicii temeinice care justifica tragerea la raspundere penala a celui fata de care se efectueaza urmarirea penala

- nu exista vreunul din cazurile prev. de art. 10 Cod procedura penala care impiedica punerea in miscare a actiunii penale.

Actul de inculpare in faza de urmarire penala:

- ordonanta de punere in miscare a actiunii penale - este emisa de procuror si trebuie sa contina toate mentiunile generale indicate in art. 203 Cod procedura penala si in plus date cu privire la persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.

- rechizitoriul


b) prezentarea materialului de urmarire penala

Este o institutie plasata la sfarsitul fazei de urmarire penala, care creeaza inculpatului o garantie a dreptului de aparare, permitand acestuia ca in urma cunoasterii continutului dosarului, sa dea noi explicatii, sa propuna alte probe sau sa ridice obiectii cu privire la caracterul complet si legal al urmaririi.

Conditii:

-sa fie posibil contactul organului de urmarire penala cu inculpatul;

-sa fie pusa in miscare actiunea penala;

- cercetarea penala sa fie terminata;

- urmarirea efectuata sa duca la concluzia ca inculpatul trebuie trimis in judecata.

Sanctiune: Omiterea prezentarii materialului de urmarire penala atrage sanctiunea nulitatii in conditiile art. 197 Cod proc. pen.

In cazul minorilor ce nu au implinit 16 ani, se citeaza obligatoriu delegatul autoritatii tutelare, precum si parintii, iar cand este cazul, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul.Neprezentarea persoanelor legal citate la efectuarea actelor aratate in alin. 1 si 2 nu impiedica efectuarea acelor acte.






c) Suspendarea urmaririi penale

Conform art. 239 Cod proc. pen., in cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale.

Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta. Ordonanta trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 203, datele privitoare la persoana invinuitului sau inculpatului, fapta de care este invinuit, cauzele care au determinat suspendarea si masurile luate in vederea insanatosirii invinuitului sau inculpatului.

Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica, in copie, invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate. Dupa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala.

In timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa efectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului.

Organul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.


d) Incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala si clasarea

Incetarea urmaririi penale. conditii:

- existenta unei cauze de impiedicare a exercitarii actiunii penale din cele prevazute de art. 10, litera f) - h), i)indice 1 si j);

- exista invinuit sau inculpat in cauza.

Scoaterea de sub urmarire penala se dispune ori de catre ori se constata:

- existenta unei cauze de impiedicare a exercitarii actiunii penale din cele prevazute de art. 10 litera a) - e) Cod proc. pen.

- exista invinuit sau inculpat in cauza.

Clasarea se dispune de catre procuror, ori de cate ori se constata:

- existenta unei cauze de impiedicare a exercitarii actiunii penale din cele prevazute de art. 10, litera a) - j).

- nu exista invinuit sau inculpat in cauza.


Procedura

Daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, incetarea urmaririi se face numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmaririi.

Ordonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile aratate in art. 203, datele privind persoana si fapta la care se refera incetarea, precum si aratarea temeiurilor de fapt si de drept pe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale.




Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata asupra:

a) revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii;

b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale si restituirii celorlalte.

Daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organulde cercetare penala pana la hotararea instantei civile;

c) Masurile asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii.

In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri se vor considera desfiintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaruirii penale;

d) cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonand incasarea lor;

e) restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege.

Daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face mentiune despre aceasta.

In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit propunerea de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale trebuie sa ceara, de indata, instantei revocarea masurii arestarii preventive. In termen de 24 de ore de la primirea de la procuror a dosarului impreuna cu un referat in care se mentioneaza cazul sau cazurile de incetare a urmaririi penale constatate, instanta dispune prin incheiere revocarea masurii su punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului si restituirea dosarului procurorului in acelasi termen impreuna cu o copie a incheierii.



Procurorul instiineaza persoanele interesate despre incetarea urmaririi penale.

In cazul in care invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, instanta instiiteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau inculpat, potrivit art. 243 alin. 3.

Procurorul, daca constata ca nu este cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partial, restituie dosarul organului de cercetare penala, cu dispozitia de a continua cercetarea.

In ceea ce priveste scoaterea de sub urmarire penala, procedura este aceeasi, cu o singura completare. In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 10, litera b indice 1, executarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, prevazute de art. 91 din Codul penal, aplicate de procuror, se face



potrivit art. 487, care se aplica in mod corespunzator.

Executarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii se efectueaza potrivit art. 442 si 443 Cod proc. pen.-

Impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. 10, alin. 1 litera b indice 1 se poate face plangere in termen de 20 de zile de la instiintarea prevazuta in art. 246.

Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii se face dupa expirarea termenului prevazut in alin. 3, iar daca s-a facut plangere si a fost respinsa, dupa respingerea acesteia.


Rechizitoriul.

Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata.

Rechizitoriul dat de procurorul de la un parchet ierarhic inferior celui corespunzator instantei comptente sa judece cauza in fond este supus confirmarii procurorului de la parchetul corespunzator acestei instante.

Sesizarea instantei de judecata se face de catre procurorul care a dat sau, dupa caz, a confirmat rechizitoriul potrivit alineatului precedent.

In termen de 24 de ore de la darea, sau, dupa caz, de la confirmarea rechizitoriului, procurorul inainteaza instantei competente dosarul impreuna cu numarul necesar de copii de pe rechizitoriu, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere.

Rechizitoriul este actul procesual prin care procurorul, apreciind ca din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta vinovatia inculpatului, il trimite pe acesta in judecata, solicitand instantei tragerea la raspundere penala a inculpatului.

Procurorul este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 256 sau 258 sa procedeze la verificarea lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora.

Procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala in situatiile prevazute in art. 254 alin. 1, daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet.

Rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere.

Daca procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal administrate, procedeaza, dupa caz, astfel:

1. cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penal;

a) daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;

b) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da


rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata;

2. da ordonanta prin care:

a) claseaza, scoate de sub urmarire sau inceteaza urmarirea penala potrivit dispozitiilor art. 11 Cod proc. pen.

Daca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire in temeiul art. 10 litera b indice 1, face aplicarea art. 18 indice 1 alin. 3 din Codul penal;

b) suspenda urmarirea penala, atunci cand constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.

Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica, probele pe care se intemeieaza invinuirea, masura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in judecata.

In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.

In cazul in care urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare prevazute de art. 260 Cod proc. penala.

Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite, potrivit art. 262 Cod procedura penala.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact