StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept penal
Trimite articolul prin email Participantii in procesul penal : Drept penal Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Participantii in procesul penal



PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL



Persoanele care coopereaza in cadrul procesului penal in vederea atingerii scopului acestuia, poarta denumirea de participanti.

Fac parte din categoria participantilor: organele judiciare, partile, aparatorii si alte persoane

In sensul restrans al notiunii se cuprind: organele judiciare, partile si aparatorul.



Organele judiciare sunt: instantele judecatoresti, procurorul si organele de cercetare penala.

Partile sunt peroanele fizice sau juridice direct interesate in solutionarea actiunii penale sau civile: inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilimente .

Din categoria 'altor persoane' sunt: martorii, expertii, interpretii, grefierii, parinti ai minorului, Autoritatea tutelara, Serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate.

Este posibil ca, in anumite cauze penale, partile sa nu fie prezente in mod efectiv, drepturile si obligatiile lor fiind preluate de anumiti subiecti procesuali si sunt:

- succesori, reprezentanti ori substituienti procesuali.

In exercitarea actiunii civile pot interveni succesorii persoane fizice sau juridice.

In art.21 C.pr.pen. se arata ca, actiunea civila ramane in competenta instantelor penale, in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia. Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia, se introduce in cauza unitatea succesoare in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare, se introduc in cauza lichidatorii.

Succesorii pot interveni numai in latura civila, ei devenind parti prin succesiune.

Succesiunea nu este posibila in latura penala a cauzei, stiut fiind ca raspunderea penala este personala .

Succesorii devin parti in procesul penal deoarece ei valorifica drepturile lor intrucat antecesorii - prin deces, desfiintare sau dizolvare - au incetat sa mai fie subiecti de drept.

De precizat faptul ca succesorii partii civile, pot fi introdusi in cauza numai in ipoteza in care actiunea civila a fost pusa in miscare in cadrul procesului penal; in situatia in care nu a fost pusa in miscare, succesorii isi pot realiza drepturile in cadrul procesului civil.

Reprezentantii sunt acele persoane imputernicite sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale, in numele si interesul unei parti din proces.

Reprezentantii nu sunt parti in proces, deoarece ei nu urmaresc in acesta un interes propriu, ci indeplinesc numai anumite acte proces 919d37j uale in numele si in contul altei persoane care, fie nu doreste, fie nu poate sa se prezinte sau sa stea in judecata in nume propriu.

Putem vorbi de o reprezentare conventionala atunci cand o parte din proces desemneaza o alta persoana (de regula avocat) sa participe in numele ei, sa exercite drepturile procesuale si sa efectueze acte procesuale in numele ei, pe de alta parte, avem de a face cu o reprezentare legala in cazul persoanelor lipsite de capacitate procesuala - minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie - in cazul carora participa in numele lor la proces, reprezentantii lor legali, dupa caz: parinti, tutori, curatori.

Tot reprezentare legala exista si in cazul persoanei juridice, deoarece potrivit art.35 din Decretul Lege nr.31/1954 persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale.

Daca in forma anterioara a Codului de procedura penala existau mai multe exceptii de la posibilitatile inculpatului de a fi reprezentat conventional, in prezent, urmare modificarilor aparute, reprezentarea oricarei parti in procesul penal este posibila si indiferent de stadiul procesual, cu exceptia inculpatului, care nu poate fi reprezentat atunci cand prezenta acestuia este obligatorie.

Substituitii procesuali sunt persoane care indeplinesc activitati procesuale in nume propriu (exercitandu-si un drept propriu reglementat de lege) dar in interesul sau pentru realizarea unui drept al altuia (al unei parti). Cu titlu de exemplu: un sot poate face plangere penala pentru celalalt sot; cererea de liberare pe cautiune sau sub control judiciar poate fi facuta si de sotul ori rudele apropiate ale inculpatului arestat; apelul sau recursul pot fi declarate si de sotul inculpatului; iar cererea de revizuire poate fi exercitata si de catre sotul sau rudele apropiate ale condamnatului. Daca legea recunoaste substituitilor procesuali dreptul de a interveni in sprijinul uneia dintre partile procesului penal, prin efectuarea unui act de procedura, cel in favoarea caruia s-a actionat poate sa-si insuseasca sau dimpotriva, poate sa nu-si insuseasca cererea, infirmand actul de procedura realizat de ruda apropiata, existand obligatia organelor judiciare de a-l intreba pe cel in favoarea caruia s-a actionat daca isi insuseste cererea.

Unul dintre cei mai importanti participanti la procesul penal, prin aportul pe care il aduce este aparatorul.

Aparatorul sau avocatul in procesul penal este un participant calificat din punct de vedere juridic, care se situeaza pe pozitia procesuala a partii pe care o asista sau o reprezinta. Raporturile dintre parte si aparator sunt guvernate de regulile de la mandat, contractul de asistenta juridica incheiat intre parte si aparator fiind practic un contract de mandat cu caracter special.

Regula este ca asistenta sau reprezentarea in proces este facultativa si ca oricare parte din proces are dreptul de a-si angaja un avocat, fara ca angajarea unui aparator sa fie obligatorie.

Cu toate acestea, in cazul inculpatului, deoarece acesta este parte din proces care ar urma sa suporte consecintele nefaste ale unei posibile condamnari, in unele cazuri, asistarea acestuia de catre un avocat este obligatorie potrivit legii. In aceste cazuri, in situatia in care inculpatul nu si-a angajat un avocat ales, in cazurile reglementate de lege, organele judiciare au obligatia de a desemna un avocat din oficiu platit din fondurile Ministerului Justitiei.

Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.

Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este arestat chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

In cursul judecatii, asistenta juridica este de asemenea obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

Cand asistenta juridica este obligatorie, daca inculpatul sau invinuitul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la doua termene consecutive, dupa caz, la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat, ingreunand astfel in mod voit desfasurarea si solutionarea procesului penal, organul judiciar desemneaza un aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timp necesar pentru pregatirea apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia solutionarii cererilor privind arestarea preventiva, unde termenul nu poate fi mai mic de 24 de ore.



Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile prevazute mai sus, judecatorul este obligat prin lege sa amane cauza.

In calitate de reprezentant legal si calificat din punct de vedere juridic al partii pe care o reprezinta, aparatorul are unele drepturi pe tot parcursul procesului penal. In cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului. Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. Persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu aparatorul, asigurandu-i-se confidentialitatea convorbirilor. Luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie.

Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art.275, daca cererile sale nu au fost acceptate; in situatiile prevazute in alin.2, 4 si 5, procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 48 de ore.

In cursul judecatii, aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat sa ia contact cu acesta.

Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua masuri.

In privinta celorlalte parti care participa la procesul penal, aparatorul partii vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista.

Cand instanta apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente, nu si-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.

Organele judiciare

In orice cauza penala vor fi prezenti anumiti participanti si anume organele judiciare - toate sau numai o parte din acestea.

Instanta de judecata isi desfasoara activitatea in principal in faza de judecata, dar judecatorii au si unele atributii si in privinta unor sarcini legate de urmarirea penala: luarea, prelungirea, revocarea ori incetarea arestarii preventive, a liberarii provizorii pe cautiune sau control judiciar, a masurilor de siguranta prevazute de art.113, 114 Cod penal, a interceptarii convorbirilor telefonice si a perchezitiilor domiciliare.

Instanta de judecata constituita din unul sau mai multi judecatori si un grefier constituie unul dintre participantii la procesul penal de o importanta deosebita avand in vedere ca solutionarea cazului este data in competenta judecatorilor care compun completul de judecata.

O cauza penala parcurge, de regula, 3 grade de jurisdictie: prima instanta, apel si recurs.

Prin exceptie, cauzele cu infractiuni apreciate de legiuitor ca fiind mai putin grave, au suprimate calea de atac a apelului, iar solutiile pronuntate in prima instanta in astfel de cazuri pot fi atacate numai cu recurs.

Pe de alta parte, o cauza penala parcurge mai multe stadii procesuale, parcurgand mai intai faza de urmarire penala, apoi faza de judecata si in final faza executarii hotararii judecatoresti pronuntate.

Prin ciclu procesual se intelege etapele procesuale, o cauza penala pana la solutionarea definitiva sau pana la desfiintarea actelor efectuate si dispunerea refacerii lor, dupa caz prin casarea cu rejudecare sau restituirea in vederea refacerii urmarii penale.

Etapele judecatii cuprind:

- activitatile care premerg si pregatesc judecarea pricinii;

- judecata propriu-zisa;

- inceputul sedintei de judecata, cercetarea judecatoreasca, dezbaterile judiciare si ultimul cuvant al inculpatului;

- deliberarea si pronuntarea hotararilor judecatoresti.

Compunerea instantei nu trebuie confundata cu constituirea instantei.

Compunerea instantei priveste numarul de judecatori care alcatuiesc completul de judecata.

Potrivit legii de organizare judecatoreasca in vigoare, in acest moment completul de judecata se compune dintr-un judecator la prima instanta, din doi judecatori in apel si din trei judecatori in recurs, cu precizarea ca judecatorii stagiari pot solutiona cauze penale pornite la plangerea prealabila a persoanei vatamate adresata direct instantei si cererile de reabilitare. De asemenea, cauzele cu infractori minori se judeca de judecatori anume desemnati de catre presedintele instantei si prin lege speciala s-a prevazut ca judecarea in prima instanta a faptelor de coruptie sa fie solutionate de doi judecatori. Indiferent de infractiunea savarsita care formeaza obiectul cauzei, in cursul urmaririi penale, luarea sau prelungirea masurii preventive se dispune de un singur judecator.

Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei, sau de presedintele sectiei, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte cazuri completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.

De regula, presedintii de complete trebuie sa fie dintre cei mai buni judecatori din colectivul pe care-l are o instanta.

Hotararile se iau cu majoritatea voturilor judecatorilor, iar in cazul in care completul este format din doi judecatori iar acestia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou in complet de divergenta.

Consecinta nerespectarii dispozitiilor legale privind alcatuirea completelor de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute.



Ministerul Public reprezinta in activitatea judiciara interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete.

Pozitia procurorului nu este definita suficient de clar in actuala procedura penala. Sunt constituiti in parchete si functioneaza potrivit principiilor: legalitatii (exercita actiunea penala in justitie in vederea protejarii interesului public sau personal), a impartialitatii (manifestarea in acelasi mod fata de toti cei care au intrat in conflict cu legea penala), si a controlului ierarhic.

Desi rechizitoriul provine in toate cazurile de la Parchet nu se prevede ca procurorul exercita actiunea penala, desi aceasta actiune trebuie sa fie exercitata de cineva, iar acel cineva nu poate fi instanta care trebuie sa fie independenta si impartiala.

In prezent, potrivit disp. art.316 C.pr.pen., in desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate, cu precizarea ca cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate. Participarea procurorului este in principiu obligatorie, avand in vedere ca acele cazuri in care legea prevede obligativitatea participarii procurorului acopera toate infractiunile reglementate de Codul penal si legile penale speciale. Astfel, procurorul participa obligatoriu la judecarea cauzelor in prima instanta:

- in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu;

- in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de trei ani;

- in cauzele in care unul dintre inculpati se afla in stare de detentie;

- in cauzele in care inculpatul se afla in vreuna din situatiile prevazute in art.171 alin.2 C.pr.pen. iar asistarea acestora de avocat este obligatorie;

- in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii;

- de asemenea, procurorul participa in mod obligatoriu la judecarea cauzelor in caile de atac.

La sedintele de judecata in prima instanta, privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar, fiind vorba despre cateva dintre infractiunile pentru care plangerea prealabila se adreseaza direct instantei.

Rezulta prin urmare ca in actuala forma a procedurii penale, procurorul de sedinta are o pozitie 'sui generis', fiind reprezentantul statului si garantul respectarii legii, nesprijinind din punct de vedere teoretic pozitia procesuala a nici uneia dintre parti, ci prezentand concluziile pe care le considera intemeiate pe baza probelor administrate.

Organele de cercetare penala

Potrivit normelor procesual-penale modificate prin Legea nr.281/2003 lucratorii din Ministerul de Interne specializati in efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor, de strangere a datelor in vederea inceperii urmaririi penale si de cercetare penala prevazuti in art.201 C.pr.pen. fac parte din politia judiciara.

Acetea sunt organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare speciala.

Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea in mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire toate dispozitiile acestuia.

Lucratorii de politie judiciara din structurile teritoriale isi indeplinesc atributiile in mod nemijlocit, sub autoritatea si controlul prim-procurorilor parchetelor de pe langa judecatorii si tribunale, corespunzator arondarii acestora.

Procurorii generali ai parchetelor de pe langa Curtile de Apel isi exercita autoritatea si controlul nemijlocit asupra lucratorilor de politie judiciara din circumscriptia Curtii de Apel.

Procurorul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie isi exercita autoritatea si controlul direct sau prin procurori desemnati asupra organelor de politie judiciara din Inspectoratul General al Politiei si din intregul teritoriu.

Pe de alta parte lucratorii de politie care nu fac parte din organele de politie judiciara au dreptul si obligatia de a efectua orice act de constatare a savarsirii infractiunilor, incunostintand despre aceasta, de indata, procurorul sau organele de cercetare ale politiei judiciare, cu inaintarea totodata a actelor de constatare.

Partile in procesul penal

Desi nu figureaza intre partile din procesul penal, calitatea de invinuit ocupa un loc considerabil in reglementarea C.pr.pen., ceea ce impune o tratare separata a acestei calitati.

Inainte de pornirea procesului penal, cel care a savarsit o infractiune, are calitatea de faptuitor odata cu pornirea urmaririi penale impotriva faptuitorului, acesta capata calitatea de invinuit, cat timp impotriva sa nu a fost pusa in miscare actiunea penala.

Actele procesuale prin care se confera faptuitorului calitatea de invinuit este rezolutia si procesul-verbal. Urmarirea penala incepe printr-o rezolutie in cazul in care organele de urmarire penala sunt sesizate prin plangere sau renunt si prin proces-verbal, in cazul in care organele de urmarire penala se autosesizeaza (se sesizeaza din oficiu).

Existenta unor probe sau indicii temeinice de savarsire a unei infractiuni poate conduce la arestarea preventiva a invinuitului cand se considera ca aceasta este in interesul urmaririi penale.

Calitatea de inculpat apare odata cu punerea in miscare a actiunii penale dobandind astfel calitatea de parte in procesul penal.

Actele procesuale prin care se confera unei persoane aceasta calitate sunt: ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, rechizitoriul, incheierea instantei de judecata in conditiile extinderii procesului penal si pentru alte fapte, si cand plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata in conditiile art.279 alin.2 lit.a C.pr.pen.

Inculpatul are obligatia de a suporta invinuirea ce i se aduce in legatura cu savarsirea infractiunii, suportarea unor masuri de restrangere a libertatii (retinere, arestare etc.), de a se prezenta in fata organelor judiciare ori de cate ori este chemat.

Inculpatul are si anumite drepturi constand in dreptul de aparare, dreptul de a cunoaste materialele de urmarire penala, de a avea ultimul cuvant in fata instantei si de a ataca hotararile pronuntate impotriva sa.



Persoana care a suferit un prejudiciu moral sau material ca urmare a savarsirii infractiunii si daca participa in procesul penal capata denumirea de parte vatamata. Categoria juridica de persoana vatamata nu trebuie confundata cu notiunea de victima a infractiunii, deoarece persoana vatamata poate fi oricare persoana fizica sau juridica aflata in postura de subiect pasiv al infractiunii, in timp ce victima a infractiunii poate fi numai o persoana fizica. In legatura cu constituirea partii vatamate in procesul penal, organele judiciare au obligatia sa cheme persoana vatamata prin infractiune si sa o intrebe daca se constituie parte vatamata sau, dupa caz, parte civila.

Incalcarea acestei indatoriri echivaleaza cu lipsa de rol activ si poate conduce la desfiintarea sau casarea hotararii judecatoresti pronuntate in asemenea conditii.

In legatura cu pozitia sa procesuala aceasta isi desfasoara activitatea in legatura cu latura penala a cauzei, poate fi ascultata ca martor daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata, poate sa utilizeze si caile de atac prevazute de lege.

Decesul acesteia in timpul procesului penal nu impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale de catre organul judiciar investit cu rezolvarea cauzei penale.

Pentru exercitarea drepturilor sale, partea vatamata trebuie citata, ea putandu-se prezenta si avand posibilitatea de a fi reprezentata.

In vederea repararii prejudiciului material sau moral creat, partea vatamata poate exercita actiunea civila in cadrul procesului penal si se numeste parte civila.

Pot avea calitatea de parte civila:

- persoanele care au suferit direct un prejudiciu material sau moral;

- mostenitorii victimei, sotul sau sotia victimei, concubina care avea copii cu victima, persoanele care au suportat cheltuielile cu ingrijirea victimei ori cu inmormantarea, directiile de sanatate publica pentru unitatile spitalicesti care au acordat ingrijire medicala victimei, precum si alte persoane fizice sau juridice prejudiciate prin fapta inculpatului.

Constituirea de parte civila se poate face in cursul urmaririi penale precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare.

Momentul citirii actului de sesizare ca moment limita, poate fi depasit daca inculpatul nu se opune fiind prezent in instanta si asistand cum partea civila s-a constituit dupa citirea actului.

Constituirea se poate face printr-o cerere scrisa sau orala, de catre persoana pagubita precum si de alte persoane care au calitatea de reprezentanti legali ai acestora (aparatori, parinti pentru copii minori, procuratori).

Actiunea civila este disponibila in sensul ca partea civila poate renunta la despagubiri printr-o declaratie expresa si neechivoca facuta personal sau prin procurator special in fata organului judiciar investit cu rezolvarea cauzei.

In cazul in care titulari ai actiunii civile sunt minori care au varsta sub 14 ani, parintele nu poate renunta valabil la drepturile patrimoniale ale minorului, decat cu autorizatia autoritatii tutelare; de asemenea, declaratia facuta de sotul victimei este insuficienta in ce priveste drepturile copiilor minori.

Spre deosebire de domeniul dreptului penal, in materie civila exista posibilitatea ca raspunderea civila sa revina si altor persoane decat acelea care au savarsit fapte generatoare de prejudicii, acestea fiind parti responsabile civilmente .

Sunt persoane responsabile civilimente :

- parintii, pentru faptele savarsite de copii lor minori;

- comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate;

- institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii lor.

In legatura cu notiunea de parte responsabila civilimente, in practica judiciara aceasta sfera s-a extins si asupra societatilor de asigurare, si a persoanelor cu raspundere tinute a raspunde alaturi de inculpati (Legea 22/1969) .

Introducerea in proces poate avea loc in cursul urmaririi penale, fie in fata instantei pana la citirea actului de sesizare cat si dupa acest moment daca nu se opune la luarea acestei masuri.

Introducerea poate avea loc la cererea partii civile, a inculpatului ori din oficiu si de cate ori persoanele sau instanta apreciaza ca acest lucru este necesar.

Partea responsabila civilmente poate interveni in procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, fiindu-i opozabile toate actele procesuale si procedurale efectuate pana la momentul interventiei sale.

Martorul este persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal.

Martorii asistenti sunt persoanele care asista la efectuarea unui act procedural, atunci cand legea prevede necesitatea prezentei unor martori asistenti, numarul acestora trebuind sa fie de cel putin doi. Se intalnesc in cazul reconstituirii, cercetarii la fata locului, perchezitiei. Expertul este persoana la care, datorita cunostintelor sale de specialitate, organele judiciare (organele de urmarire penala, instantele de judecata) pot apela pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei pentru a caror interpretare corecta este necesara parerea unui expert.

Interpretul este persoana la care organul judiciar poate apela atunci cand una dintre parti sau o alta presoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romana ori nu se poate exprima. In acest caz, organele judiciare ii asigura in mod gratuit folosirea unui interpret. Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti, in acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat potrivit legii.











Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact