Principiile dreptului international al mediului

PRINCIPIILE DREPTULUI INTERNATIONAL AL MEDIULUI

Conceptul de principiu al drepului international al mediului este imprecis.

Sunt mai multe categorii :

1. Principiile fundamentale ale dreptului international cu semnificatii specifice in domeniul mediului (exemplu - suveranitatea statelor si protectia mediului).

A cunoscut o serie de dezvoltari specifice in special in materia poluarii transfrontalier (ex - declaratia de la Stockholm a stabilit Carta Natiunilor Unite, conform careia statele au dreptul suveran de a-si exploata resursele dupa politica de exploatare a mediului si au datoria de a face astfel incat, in limitele jurisdictiei lor sa nu cauzeze prejudicii in alte state sau regiuni aflate in afara 434h73e jurisdictiei).

2. Principiul cooperarii internationale in solutionarea problemelor conservarii mediului. Cunoaste o dezvoltare semnificativa azi - Principiul 24 de la Stockholm - conform caruia principiile internationale referitoare la protectia si ameliorarea mediului trebuie abordat prin cooperarea statelor.
3. Principiul ....

Este principiul fundamental al dreptului international al mediului. Este preluat de Declaratia de la Rio (biodiversitatea..)

4. Principiul bunei vecinatati, a conservarii si protectiei mediului. Exista norme si principii specifice :

a)      obligatia statelor de a conserva si proteja mediul si resursele naturale. Statele au obligatia de a proteja si conserva mediul maritim. Regional - Conventia africana face recomandari referitoare la obligatia statelor africane de a proteja resursele naturale ;

b)      principiul are in vedere obligatia statelor de a evalua consecintele asupra mediului, ale oricarei actiuni sau decizii care ar putea avea implicatii de aceasta natura. La nivel international acest principiu a fost prevazut intr-o serie de recomandari ale unor organizatii internationale precum OCDE.

5. Principiul obligatiei de supraveghere a starii mediului - se intrepatrunde cu cel al datoriei fundamentale de conservare si protectia mediului.
6. Indatorirea de asistenta ecologica. Consacrat la nivel national a trecut la nivel international. Are in vedere accesul si informarea publicului cu privire la orce actiune in favoarea protectiei si conservarii mediului.
7. Principiul « poluatorul plateste ». Provine din teoria economica - costul social extern al productiei se internalizeaza in sensul ca trebuie luat in calcul de toti agentii economici in costurile lor de productie.

Acceptarea in opinia internationala a acestui principiu s-a consolidat in cursul anilor '80 si s-a manifestat prin inscrierea lui in numeroase acorduri internationale - ex. Conventia privind protectia mediului marin din Atlanticul de N-E, conform careia partile contractante aplica principiul « poluatorul plateste ». in sensul ca, costurile pt reducerea poluarii si reducerea acesteia trebuie sa fie suportata de poluator. Principiul a fost consacrat prin Declaratia de la Rio (principiul nr 16). In cadrul OCDE si a comunitatii europene s-a propus ca poluatorul sa suporte cheltuielile impotriva poluarii.

8. Principiul raspunderii statelor pt prejudiciul ecologic. Apare ca un principiu de sine-statator, adaptat acestei problematici a raspunderii statului pt prejudiciul ecologic provocat.
9. Principiul adaptarii, cooperarii internationale la natura poluarii sau caracteristicile zonei geografice supuse protectiei.

O contributie importanta a cooperarii intraeuropene la dezvoltarea dreptului international al mediului s-a exprimat prin acest principiu prin nivelul sau de desfasurare la cerintele particulare ale prevenirii sau combaterii diferitelor forma de poluare sau specificul anumitor zone geografice. In acest sens Consiliul Europei a adoptat o serie de texte fundamentale : Carta apei, Carta solului , etc.

10. Principiul prevenirii - acest principiu presupune constientizarea la nivel national si international a faptului ca este mai important sa se previna decat sa se repare un prejudiciu adus mediului. Pe planul comunitatii europene se discuta necesitatea actiunii la sursa impottriva poluarii.

Principiul este ilustrat si prin numeroase conventii bilaterale si multilaterale care au ca obiectiv protectia mediului - ex Conventia de la Basel.

11. Principiul precautiei este unul dintre cele mai generale principii de protectie a mediului, care vizeaza evitarea pagubelor aduse mediului si realizarea dezvoltarii durabile. Inainte de a se impune, in mod indiscutabil, in cadrul a numeroase conventii internationale, principiul precautiei a inceput sa se afirme in documente neobligatorii din 1980. Primele formulari au fost in documentele privind protectia mediului marin impotriva poluarii si protectia stratului de ozon. In anii '90 principiul devine un principiu general al politicii de mediu prin Declaratia conferintei dela Beringen privind dezvoltarea durabila din 1990. se da o definitie care va deveni clasica - « atunci cand exista o amenintare de prejudiciu grav sau ireversibil, absenta de certitudine completa pe plan stiintific nu ar trebui sa fie invocata pt a aman ape mai tarziu masurile de prevenire impotriva degradarii mediului ». Principiul precautiei este preluat de Declaratia de la Rio din 1992. Jurisprudenta nu recunoaste in mod unanim importanta principiului precautiei. Curtea Internationala de Justitie s-a bazat pe principiul prevenirii cand a dat o decizie in anul 1997 cu privire la proiectul Gabchicovo - Naghimaius, in timp ce Ungaria invoca necesitatea ecologica a proiectului. Admitand ca incertitudinile invocate de Ungaria constituiau o stare de necesitate si un pericol pe termen lung.

Abordarea bazata pe principiul precautiei sta la baza a numeroase instrumente legale internationale si este de asemenea aplicata in variate domenii, de la protejarea speciilor amenintate, la prevenirea poluarii. Principiul precautiei a evoluat ca urmare a recunoasterii crescande a faptului ca, de multe ori, certitudinile stiintifice apar prea tarziu pentru a mai putea permite luarea unor masuri functioanle pentru a contracara posibile pagube asupra mediului.

12. Noi principii ale Dreptului International al Mediului.

Principiul dezvoltarii durabile - deriva din eco-dezvoltare aparut in 1972. isi gaseste afirmarea oficiala in 1987 la Raportul Brundtand. Conceptul, la origine, a fost economic, consacrat in documentele juridice, cunoscand o afimare mare. La nivelul Dreptului  International al Mediului - Declaratia de la Rio foloseste termeni de mediu si dezvoltare

Concepte fundamentale in cadrul Dreptului  International al Mediului.

Nu se pot ap[lica direct, dar contribuie la adaptarea conceptelor juridice :

1. Interesul general al umanitatii. - orice sistem juridic se concentreaza pe valori socio-umane spre care converg interesele membrilor comunitatii. Interesul general al comunitatii umane nu este cunoscut.
2. Conceptul privind patrimoniul comun al umanitatii. A cunoscut recunoasterea juridica deplina in cadrul Conferintei ONU, privind dreptul marii si al documentelor adoptate la sfarsitul anilor '70.
3. Drepturile generatiilor viitoare. Concept aferent dezvoltarii durabile. Exprima solidaritatea dintre generatii privind pastrarea si conservarea calitatii mediului. Ideea a fost prevazuta la Stockholm in 1942, reluata ulterior sub forma ca incumaba partilor sa pastreze sistemul climatic in interesul generatiilor prezente si viitoare.