StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul mediului inconjurator
Trimite articolul prin email Responsabilitatea ecologica in dreptul european : Dreptul mediului inconjurator Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Responsabilitatea ecologica in dreptul european



RESPONSABILITATEA ECOLOGICA IN DREPTUL EUROPEAN

Dreptul international european de tip clasic si-a asumat problematica mediului pe cale jurisprudentiala prin interpretarea data de Curtea Europeana a Dreturilor Omului prevederilor conventiei privind drepturile si libertatile fundamentale (conventie semnata la Roma in 1950 si completata prin mai multe protocoale).

Pe de alta parte, un rol important, in dezvoltarea unui drept penal al mediului il are Conventia asupra protectiei mediului prin dreptul penal, pregatita de Consiliul Europei, adopata in 1998 la Strassbourg.

Directiva privind raspunderea de mediu in vederea prevenirii si repararii pagubelor ecologice.

Directiva 2004/35/CE vizeaza stabilirea ununi cadru comun pt raspunderea de mediu bazat pe principiul « poluatorul plateste » in vederea prevenirii si repararii daunelor ecologice la un cost convenabil pt societate. Conform directivei exista daune cauzate mediului acvatic, speciilor si habitatelor naturale, solurilor, etc.
Se au in vedere de direct 717e43h iva daunele de mediu si amenintarile iminente ale acestora, atunci cand ele rezulta din activitatea profesionala si cand se poate stabili o legatura de cauzalitate intre paguba si activitate.
Modul de aplicare a conventiei este lasat, in mare parte, la latitudinea statelor europene, conform principiului solidaritatii si proportionalitatii.
Directiva stabileste anumite reguli privind obiectivele reparatiei precum si mijloacelor de determinare si selectionare a masurilor de reparatii adecvate, astefel ca statele membre sa beneficieze de o baza comuna.
Din punct de vedere procedural, atunci cand apare o amenintare iminenta cu producerea unei daune ecologice, autoritatea desemnata de statul respectiv este cea care obliga exploatantul sa ia masurile ulterioare si sa suporte costurile aferente acestora.
Daca paguba s-a produs, pe de alta parte, autoritatea competenta obliga exploatantul respectiv sa ia masuri urmand a le recupera ulterior.
Nu avem de-a face cu o raspundere civila clasica, ci cu o raspundere administrativa prin implicarea autoritatilor statului.
Dreptul international al conservarii naturii
Documente declarative :
Declaratia de la Stockholm (1972) a enuntat responsabilitatea particulara a omului in salvarea si gestionarea inteleapta a patrimoniului constituit din flora si fauna salbatica si habitatele lor.
Declaratia de la Rio (1992) a prevazut ca fiintele umane au dreptul la o viata sanatoasa si productiva, in armonie cu natura
Carta Mondiala a Naturii (adoptat in 1982 de Adunarea Generala a ONU) – promoveaza ideea ca umanitatea este parte integranta din natura, are ca principii generale : respectarea naturii, mentinerea unei populatii, unei specii la un nivel suficient pt a-i mentine supravietuirea, protejarea unor specii
Strategia Mondiala a Conservarii (1980) – a fixat ca obiective fundamentale mentinerea proceselor ecologice esentiale utilizarii durabile a speciilor si ecosistemelor.
Programul interguvernamental de cercetarea raportului dintre om si biosfera (1970 de UNESCO) – a realizat o retea mondiala de rezervatii ale biosferei . Fiecare rezervatie va contine functii privind : supravegherea, conservare, etc.
Conventii mondiale vizand conservarea naturii : conventia asupra zonelor umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice. Conventia de la Ramsaar in 1971, Romania a aderat prin legea 5/19791.
Obligatiile statelor sa desemneze cel putin o zona umeda pe care sa o inscrie pe lista zonelor umede de importanta internationala :
sa se informeze cu privire la modificarile caracteristicilor zonelor ecologice situate pe teritoriul sau ;
sa favorizeze conservarea si utilizarea siturilor de pe lista ;
sa creeze rezervatii naturale in zonele umede ;
sa se consulte reciproc cu privire la modul de aplicare a documentelor.
Lista Ramsaar cuprinde astazi peste 1000 de situri ce reprezinta o suprafata de cca 47 milioane ha.
Un alt document este Conventia privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural (1942), adoptat de Romania prin decret al CPUN in 1990.
Conventia conciliaza conceptele de patrimoniu natural si patrimoniul cultural. Documentul stabileste ca este in sarcina intregii comunitati internationale sa participe la protejarea patrimoniului natural si cultural de o valoare universala exceptionala prin acordarea unei asistente colective.
Fiecare stat-parte este obligat sa adopte o strategie privind obiectivele naturale, sa creeze servicii de punere in valoare a acestora, sa dezvolte cercetarea in domeniu, etc.
Listarea patrimoniului mondial si mecanismul de inscriere in acesta exista un comitet al patrimoniului mondial, format din 21 membrii alesi pe 6 ani, comitet care gestioneaza inscrierea partilor.
Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES) (Washinghton 1973) adoptata de Romania prin legea 69/1994.
In aplicarea acestei conventii statele-parti trebuie sa desemneze unul sau mai multe organe de gestiune si una sau mai multe organisme stiintifice.
In aplicarea conventiei se organizeaza conferinte ale partilor.
Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice
(semnata la Bonn in 1979, adoptata de Romania prin legea 13/1998)
Obiectivul sau : conservarea speciilor migratoare prin masuri de protectie a speciilor si habitatelor aflate intr-o stare defavorabila.
Conventia privind biodiversitatea
Semnata la Rio in 1992 – ratificata de Romania prin legea 58/1994.
Are ca scop prezervarea sistemelor care intretin biosfera, preambulul sau recunoaste valoarea intrinseca a diversitatii ecologice precum si importanta acestuia in evaluarea si conservarea sistemelor care intretin biosfera.
Conventia are ca obiect conservare biodiversitatii la nivel international, utilizarea durabila a elementelor sale si impartirea echitabila a avantajelor ce decurg din exploatarea resurselor genetice.
Statele sunt obligate sa  adopte masuri directe de conservare in situ si ex situ si de conservare integrata.
Protocolul conventiei privind biosecuritatea adoptat la Montreal in 2000, care constituie un ansamblu de reguli care guverneaza controlul miscarilor transfrontiere de organisme vii, modificate la nivel mondial.
Un alt document este Conventia la dreptul marii de la Montego Bay din 1982 – ratificat de Romania prin legea 110/1996.
In materie de conservare, conventia stabileste competenta generala a statului de coasta de a asigura conservarea resurselor biologice in zonele asupra carora exercita drepturi suverane. Conform conventiei statele sunt obligate sa protejeze si sa conserve mediul marin.
Conventii regionale in conservarea naturala
la nivel european :
Cu caracter exemplificativ : - Conventia conservarii vietii salbatice si habitatelor naturale din Europa,
semnata la Berna in 1979 ;
- Conventia privind conservarea naturii si protectia peisajelor BNLUX ;
- Conventia privind protectia Alpilor ;
- Conventia privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor.
la nivel american :
- Conventia pt protectia florei si faunei si a frumusetilor panoramice ale
Americii (Washinghton 1940).
la nivel african :
- Conventia africana asupra conservarii naturii si resurselor naturale ;
- Conservarea in Pacificul de sud.C
Conventii privind protectia naturii in Antarctica
Tratatul asupra Antarcticii (1959, la Washinghton);
Conventia privind protectia faunei si florei marine a Antarcticii.
Mai exista o serie de reglementari internationale privind conservarea anumitor specii de animale: balenelor, focilor, ursilor polari, broastelor testoase, etc
Analiza conventiilor internationale privind conservarea faunei si florei salabatice si a habitatelor acestora, ne arata ca ele au un character dispersat si in absenta unui mechanism de coordonare a aplicarii lor, raman limitate.
De asemenea, este o problema de coordonare a masurilor existente, in special ca o anumita specie este protejata prin mai multe conventii.









Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact