StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana

Anii saizeci: aels, ocde, ce, pac si aderarea marii britanii



Anii saizeci: AELS, OCDE, CE, PAC si aderarea Marii Britanii

In anii saizeci, succesele continua, dar cresterea economica incepe sa dea primele semne de oboseala din epoca postbelica. Tot pe latura favorabila, Marea Britanie incepe sa realizeze ca integrarea este o realitat 757g69h e aducatoare de beneficii.

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS/EFTA[1]) se infiinta, ca o contrapondere a Comunitatii Europene, la 3 Mai, 1960, la Stockholm, cu: Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si -- cum lesne s-ar fi putut banui --Marea Britanie. In cazul ei, tot ca o replica, scopul se reducea la cel economic - nicidecum politic --, mai precis la inlaturarea barierelor contra liberului comert inter-tari. Asociatia avea sa fie dominata de Marea Britanie, care, de o parte isi cauta materializarea rezervelor fata de conceptia in care evolua Comunitatea, de cealalta, pe termene mai scurte si mai concretizate, avea de beneficiat, ca detinand tarife vamale mai reduse. In cadrul Asociatiei, spre exemplu, Austria avea cele mai inalte tarife vamale. Celelalte tari, aidoma Marii Britanii, impartaseau acesteia rezervele fata de CE. Se mai putea observa in AELS -- si aparea de altfel normal in acest context -- si diferentierea regimurilor politice - vezi exemplul Portugaliei, sub dictatura. Urwin (1991) noteaza: "este vorba de intarirea pozitiei fiecarei tari dintre cei sapte(AELS) fata de cei sase(CEE)."  Intr-un fel sau in altul, insa, cele doua organizatii - iar in spatele lor statele respective - cautau strangerea relatiilor comerciale si economice.

Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE 14 decembrie, 1960, si rezultand din fostul OECE ) era notata si ea ca o initiativa americana, care, din nou, ajuta relatiilor dintre tarile europene.

Cererea de aderare a Marii Britanii la CEE ( august,1961) - a fost urmata si de alte cereri similare, dovedind astfel intarirea pozitiei comunitare, dar si contraponderea de influenta pe continent, pe care o detineau britanicii, vizavi de germani si francezi. Intr-adevar, Europa recastiga piete ale lumii. O facea, sa amintim bine, cu sprijinul administratiei Kennedy, de la Washington. Se batatorea calea CE de accelerare a integrarii (Urwin 1991).

De partea cealalta, AELS, in mod paradoxal, nu cadea invinsa. Ea fiinteaza si astazi, scopurile si operativitatea ei fiind oarecum altele, fara concurenta sau infruntare cu Comunitatile. Dimpotriva, isi realiza scopul, dar, prin definitie, ce putea acesta insemna, vizavi de o alta comunitate de state care se integrau ? S-a intamplat insa gestul Marii Britanii catre CEE, urmata de alte tari din AELS. Story & Water (1997): "Marea Britanie spargea totusi impasul dintre cele doua organizatii, facand pasul decisiv catre o singura uniune europeana." CEE se intarea - dovada statea inmultirea cererilor de aderare. Fata de care totusi ramanea vizibila rezerva unor tari care se temeau de contrabalansarea pozitiilor Frantei si Germaniei.

Franta opune veto primei cereri de aderare a Marii Britanii, sub presedintia generalului De Gaulle. Argumentul economic (francez) al "debalansarii situatiei zonale" il ascundea pe cel politic - pozitia Frantei era convenabila in contextul dat al Comunitatii.



Iar legatura poate fi usor facuta cu o alta atitudine franceza a vremii - vezi opozitia fata de influenta si interventia SUA in Europa. Si, drept rezultat, nu cu mult mai tarziu istoria se intorcea impotriva francezilor, vezi ciocnirea de celelalte interese din cadrul Comunitatii. Franta a provocat, in context, chiar si criza finantarii politicii agricole. Conform celor vehiculate in cancelariile cocosului gallic", nici macar bunastarea comunitara nu era moral superioara interesului national. "Criza din '65" avea sa fie rezolvata prin compromisul de la Luxemburg.

O a doua respingere a cererii Marii Britanii (1967) aducea tensiunea la paroxism. Devenise evident ca fenomenul ar fi avut sa se repete atata vreme cat De Gaulle ramanea la putere in Franta. Din fericire pentru relatiile franco-britanice, generalul demisioneaza din functia de presedinte al Frantei in 1969, luminand si cealalta fata a adevarului - integrarea europeana avea sa cunoasca de atunci un nou impuls.

In 1969, la Haga, sefii de state si guverne lanseaza o initiativa ambitioasa in vederea construirii uniunii monetare (UEM). Sub presedintia prim ministrului si ministrului de finante luxembourghez, Pierre Werner, la acea data se si traseaza un proiect de program. In anul urmator, domnul Werner isi prezenta raportul final, in care se evidentiau trei etape in care anul 1980 avea sa regaseasca, drept obiectiv, comasarea instrumentelor de control economico-monetar Comunitar.  Din pacate, anii urmatori aveau sa aduca piedici de felul crizei petrolului, divergentelor in politicile economice nationale si slabirii dolarului SUA. Lansarea Planului Werner era astfel amanata cel putin pana in 1974 (Baker Peace 1999).

In aceste conditii, revenind in 1969 CEE isi si simplifica numele in Comunitatea Europeana (CE). Au urmat sa fie notate realizarile specifice acesteia. Cea mai importanta a fost consemnata in domeniuil agriculturii. Odata cu care, coordonarea politicilor nationale pe diferite sectoare; reducerea taxelor vamale si intarirea comertului inter-tari; intarirea exporturilor tarilor comunitare.

Anii saizeci incheiau o perioada de tensiuni si stagnare, urmata de un finis totusi important. Europa avea sa invete lectia deosebirilor de pozitii in interiorul Comunitatii si, mai ales, cum sa si beneficieze de acestea.




"European Free Trade Area".

Asa cum o facuse mai intai Planul Marshall si mai avea sa o faca si Pactul Nord-Atalntic (NATO).





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact