StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Conditiile internationale : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Conditiile internationale



Conditiile internationale. PAC, GATT si WTO

Conditiile internationale ale PAC inseamna, de facto, Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT ) si, ulterior, Organizatia Mondiala a Comertului (WTO ), cu reglementarile celei din urma. De la inceputul PAC, respectiv din 1962, presiunea internation 131h72b ala, daca nu a determinat ea-insasi evolutia politicii europene in materie de agricultura, oricum a exercitat o importanta influenta in acest sens. De cealalta parte, in actualitatea intervalului pana in anul 2013 WTO impune eliminarea treptata a tuturor subventiilor. Subventiile UE de export ale produselor agricole au fost reduse cu circa 2,8 miliarde euro pe an de-a lungul deceniului 1992-2001, iar reducerea continua in prezent.

Unele analize apreciaza ca reformele PAC din 2000 si 2003 ar ramane totusi insuficiente liberalizarilor schimburilor impuse de WTO si pentru care SUA, la randul lor, intreprind presiuni. Aceleasi analize insa arata tot catre influenta internationala cand este vorba de evolutia catre ecologizare, securitatea alimentara si alte valori sociale.

Fondarea PAC a si fost, in fapt, favorizata de semnarea, in 1947, a GATT– care urmarea favorizarea comertului liber intre natiuni, in detaliu:

(i)         liberalizarea comertului international;

(ii)      aplicarea clauzei natiunii celei mai favorizate – inlaturarea discriminarii;

(iii)            respectarea obligatiilor asumate in acordurile si intelegerile cu caracter comercial;

(iv)     reducerea tarifelor vamale si altor tarife afectand schimburile comerciale;

(v)        un regim comun si preferential, in comertul international, pentru natiunile in dezvoltare;

(vi)     politici anti-„dumping” etc.

Iar GATT era inlocuit, din anii nouazeci, de WTO. La propunerea SUA, totusi, bunurile agricole ramasesera in afara reglementarii GATT. PAC nu numai ca revenea astfel in interesul europenilor, dar era exonerat si de vreun conflict de interese cu dreptul international.

PAC urma sa fie creat pe preferinta relatiilor intra-, in fata celor extra-comunitare – era astfel incurajata productia si oferta, inclusiv producatorii din tarile membre si din regiunile Comunitatii. Cele „doua masuri” cu care astfelopera PAC, in domeniul bunurilor si nevoilor agricole, se traduceau prin:

(a)  




subventionarea bunurilor produse pe teritoriul (in cadrul) Uniunii;

(b)  taxarea si tarifarea burilor provenite din afara Uniunii, cu scopul recunoscut al diminuarii competitivitatii lor pe teritoriul aceleiasi Uniuni.

Daca scopul dintai declarat al PAC era „auto-suficienta alimentara a Comunitatilor Europene”, acesta este si primul motiv pentru care GATT accepta tacit PAC, cel de al doilea motiv – cel economic – fiind acela ca, dintru inceput, acest program, cu tot cu ponderea europenilor in productia agricola si comertul cu bunuri agricole al lumii insemna destul de putin. SUA, de cealalta parte, adica in pozitie de exportator de bunuri agricole pe piata europeana, se simteau totusi jenate de o astfel de politica europeana „subventii-tarife”, in raporturile de schimb intrenational. Primul rezultat pe termen lung al unui astfel de context tensionat au fost concesiile din ce in ce mai mari si semnificative facute de PAC pe arena intrnationala.

Cu toate acestea, productiile agricole de export americane si europene aveau sa ajunga ulterior in concurenta internationala, fapt pentru care SUA urmau sa denunte PAC. A urmat apoi „Runda Uruguay” a WTO (Marakeech 1994), reluand in discutie toate domeniile comertului international, bineinteles, inclusiv pe cel cu bunuri agricole. Se decidea diferentierea angajamentelor intre grupele de tari dezvoltate si respectiv in dezvoltare, dar se intarea in realitate disciplina tuturor partilor angajate in comertul international. Cu toate acestea, Runda mai convenea o clauza de „armistitiu”, dupa care pe timp de noua ani (pana la 31 decembrie, 2003) semnatarii Acordului international se angajau sa nu denunte si sa nu conteste politicile agricole ale statelor partenere – or, intrau aici de la sustinere si subventionarea ramurii pana la tratamentul discriminatoriu intre exporturi si importuri.

Ca un program dezvoltat pe termen semnificativ de lung, PAC primeste astfeldin partea „Rundei Uruguay” un „balon de aer”, dincolo de care, insa, urma sa se puna serios problema reformarii sale.




General Agreement for Tarifs and Trade (engl).

World Trade Organisation (engl).

Milet, M & Garcia Duran, P: PAC devant les provocations du cycle de Doha, in „Revue du Marché Commun et le l’Union Europeènne”, Nr. 494/2006, pag. 16.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact