StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata de capital
Trimite articolul prin email Preferinta pentru lichiditate pe piata monetara : Piata de capital Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Preferinta pentru lichiditate pe piata monetara



Preferinta pentru lichiditate pe piata monetara


De fapt Tobin , un keynesian notoriu, a elaborat un model pozitiv sau economic cu referire la comportamentul investitorilor pe piata monetara, abordand tematica preferintei pentru lichiditate, ca functie inversa intre cererea de numerar si ratele dobanzilor. Cu alte cuvinte, acest model de decizie economica a lui Tobin explica de ce se manifesta comportamentul la prima vedere irational prin care se conserva numerarul chiar daca rata dobanzii este de 6%, 3% sau chiar 1%.




Desi acest model pleaca de la o noua argumentare pentru functia de preferinta pentru lichiditate a lui Keynes, el are un rol major in dezvoltarea teoriilor de piata de capital, pentru ca utilizand de fapt instrumentele de analiza dezvoltate de Markowitz, analizeaza pe piata monetara - e adevarat - investitia financiara in active monetare care au un risc asociat in comparatie cu detinerea de numerar care este considerat un activ fara risc .

Functia de preferinta pentru lichiditate este folosita de Keynes ca parte a teoriei lui de echilibru a pietei muncii la subocupare. De altfel aceasta teorie a avut adversari puternici cum ar fi Leontieff, care sustinea ca subocuparea nu este un element al echilibrului si deci nu este subiect de analiza statica, ci al dezechilibrului, necesitand o analiza dinamica. Pe de alta parte divergenta dintre rata curenta si rata estimata pierde din relevanta din moment ce investitorii invata din experienta – „oricat de mica ar fi o dobanda, ea poate fi acceptata ca normala daca persista suficient de mult timp”- spune Leontieff.

Tobin evidentiaza doua motive fundamentale pentru a detine numerar: fondurile pentru tranzactii pe de-o parte si fondurile pentru investitii pe de alta parte.

Fondul pentru tranzactii se datoreaza discrepantelor temporale ce apar intre fluxurile de incasari si cele de plati, acumularilor anterioare pentru plati ulterioare, sau unor cheltuieli prezente mai mari decat incasarile si este proportional cu volumul agregat al tranzactiilor.

Tobin evidentiaza faptul ca numerarul nu este singurul activ folosit pentru tezaurizare. Multe tranzactii sunt suficient de mari in volum astfel incat fondul pentru tranzactii poate fi constituit pe langa numerar si din alte active financiare (active monetare). Chiar daca acestea sunt mentinute pentru o perioada scurta de timp, (sunt emise pe termen scurt) veniturile din dobanzile acestora vor acoperi si costul si inconvenientul tranzactiilor financiare.

Fondurile pentru investitii sunt o alta categorie ce explica cererea de numerar. Tot in aceasta categorie Tobin introduce si deciziile de portofoliu.

„Necesarul de investitii al unui agent economic este constituit din sursele ce supravietuiesc cheltuielilor realizate din incasarile unui an financiar. Ele sunt fonduri ce nu trebuie sa fie transformate in lichiditati in timpul anului

Din aceste cauze costul tranzactiilor financiare nu favorizeaza tezaurizarea numerarului pentru necesarul de investitii. De altfel Tobin este sustinatorul ideii conform careia costul de tranzactii este suficient de mare incat sa mentina status quo si sa descurajeze restructurarea de portofoliu.

Numerarul pastrat ca fond pentru investitii va avea o pondere importanta datorita asteptarilor de pierdere prin detinerea altor active. Asa explica Tobin ceea ce Keynes denumea motivul de speculatie.

In analiza motivului de speculatie pentru care se tezaurizeaza numerarul, Tobin compara numerarul cu activele monetare, mentionand ca acestea din urma difera de numerar doar prin randamentul lor de piata, dar ele ca si numerarul, isi modifica valoarea reala datorita modificarii nivelului preturilor. Aceste active la fel ca si numerarul sunt obligatii de plata la termene viitoare, fara risc. Cu alte cuvinte Tobin considera numerarul si activele monetare ca facand parte din aceeasi specie de active pe care le denumeste active monetare si care pot fi caracterizate din acest punct de vedere ca fiind acele active care au o piata, au valoare fixa in termeni monetari, dar nu au riscul de neplata.

Activele membre ale acestei specii au diferente neglijabile intre ele, in comparatie cu activele de patrimoniu cum ar fi actiunile, valorile imobiliare, sau alte active pe care le-am denumit in aceasta lucrare active de capital.

Teoria keynesiana de preferinta pentru lichiditate nu se refera la selectia pe care o fac investitorii intre activele monetare si cele de capital, ci in cadrul activelor monetare intre numerar si celelalte active monetare. Teoria keynesiana considera ca determinata proportia de patrimoniu ce se investeste in active monetare si se preocupa doar cu alocarea intre numerar si alte active monetare.

Cu toate ca in conceptia lui, Tobin considera ca selectia de portofoliu de active de capital este parte a teoriei economice a investitiilor si consumului, putem afirma ca analizand comportamentul investitional pe piata monetara, Tobin a deschis drumul unei abordari noi a analizei comportamentului investitional pe piata de capital, teoria lui fiind referinta cea mai importanta si azi.

Tobin gaseste doua surse de preferinta pentru lichiditate, respectiv de tezaurizare preferentiala a numerarului in comparatie cu alte active monetare: pe de-o parte inelasticitatea asteptarilor asupra ratelor de dobanda viitoare, iar pe de alta parte incertitudinea viitorului ratelor dobanzii.

Pentru demonstrarea acestei duble asertiuni, Tobin defineste un activ monetar singular, altul decat numerarul, pe care-l denumeste „consola” si care are rata dobanzii anuale fixa r. Randamentul numerarului se presupune ca este nul (rata rentabilitatii). De asemenea el presupune ca portofoliul cu cele doua active monetare, numerar si consola este fixat, fara restructurare pe timp de un an in proportii X1 si X2 .

Daca detine activul consola timp de un an, investitorul estimeaza ca va obtine o dobanda re. Aceasta rata este certa si independenta de r. Rationamentul investitorului cu privire la proportiile de portofoliu de investitie in numerar si activul consola este o alegere de tipul totul sau nimic. Adica daca notam cu g castigul sau pierderea de capital :


_Ec. II




atunci daca rata curenta r indeplineste conditiile:

daca r+g>0 investitorul va alege sa investeasca in totalitate in activul monetar consola.

daca r+g<0 investitorul va alege sa tezaurizeze numerarul, deci alege ca portofoliul lui sa contina numai numerar.

Rata critica, respectiv rata curenta pentru care investitorul este nedecis este:

_Ec. II


Fig. II

Pentru r > rc investitorul va alege activul consola, iar pentru r < rc investitorul va alege numerarul. In figura II-12 este reprezentata o functie care concretizeaza o dependenta intre rata estimata de investitor re si rata curenta r.

Aceasta functie se intersecteaza cu linia de 45j intr-un singur punct cu o panta:


_Ec. II


mai mica ca 1.

Rata critica (rc) se obtine in punctul de intersectie a functiei cu linia de j si delimiteaza situatia in care investitorul alege un portofoliu cu investitie unica in activul consola pentru rate curente mai mari decat rata critica, sau un portofoliu in totalitate numerar, daca rata curenta este mai mica decat rata critica.

Daca luam in calcul acest rationament, cererea agregat pentru numerar ar arata ca linia franta si discontinua LMNW din figura II-13. Tot in figura II-13 este reprezentata functia de preferinta pentru lichiditate a lui Keynes ABC care difera substantial de functia discontinua prezentata. Aici intervine interpretarea noua pe care Tobin o da incertitudinii. De altfel el preia o mai veche asertiune prin care incertitudinea din teoria keynesiana nu se refera atat la ratele viitoare ale dobanzii, cat la inelasticitatea estimarilor de rata viitoare a dobanzii.

Deci pentru economia in ansamblul ei relatia poate fi considerata luand in calcul agregatul estimarilor asupra ratei viitoare (re) si deci implicit asupra ratei critice diferite (de la min rc la max rc).- vezi Ec.II-96

Pentru rate curente mai mari decat maximum ratei critice, cererea agregat de numerar este zero, pe cand pentru rate curente mai mici decat minimum ratei critice cererea este egala cu fondurile globale pentru de investitii. Intre aceste rate (min rc : max rc) - cererea de numerar variaza invers proportional cu rata dobanzii.

Curba de cerere de moneda este reprezentata in figura II.13 prin LMINI W. Observam ca aceasta functie provine din LMNW, in esenta o functie discontinua si formata din cererea datorata necesarului de investitii al acelor investitori care au rate critice mai mari decat rata curenta r. Daca avem in vedere un numar mare de investitori, curba LMNW devine continua si ia forma curbei LMINI W. prezentata in fig. II-13. Panta ei este dependenta de numarul investitorilor si distributia estimarilor de rata a dobanzii(re) .



Pana in prezent am considerat ca volumul fondului pentru investitii este independent de rata curenta r a activelor monetare consola. Dar in conditia in care pe piata s-au emis deja active monetare si/sau obligatiuni, valoarea acestora depinde invers proportional de rata curenta a dobanzii r. In functie de cuponul obligatiunilor deja emise, investitorul care detine astfel de active va avea castig sau pierderi de capital dupa cum acesta se raporteaza la r rata curenta a dobanzii. Deci fondul pentru investitii al unui investitor individual in active consola nu va fi constant in punctul W, ci va depinde de r conform functiei ABC din figura II-13 .

In cazul economiei in ansamblu, fondurile pentru investitii vor avea forma functiei ABC, iar functia de cerere de moneda este descrisa de linia LMIBIC din figura II-13. Corespunzator, cererea pentru active consola indiferent de rata dobanzii este determinata de distanta corespunzatoare axei orizontale dintre curba LMIBIC si ABC. Valoarea fondurilor pentru investitii in active consola tinde la infinit atunci cand rata dobanzii se apropie de zero. Curba BC tinde asimptotic spre .

„Dimensiunea fondurilor pentru investitii (componenta de cerere de moneda datorata necesarului de investitii) va fi limitata, daca activele monetare, altele decat numerarul sunt constituite din obligatiuni cu maturitati definite fata de activele consola.”

Fig. II

Aceasta curba oglindeste teoria lui Tobin in ceea ce priveste cererea de moneda. Ea poate fi utilizata de bancile centrale ca indicator pentru dezvoltarea operatiilor de piata libera in functie de cererile viitoare de plati pentru active monetare consola sau obligatiuni. Curba LMIBIC indica dimensiunea de numerar ce trebuie sa existe pe piata monetara astfel incat banca centrala sa poata stabili o anumita rata de dobanda. De asemenea trebuie mentionat ca prin operatiile de piata libera aceasta curba va fi translatata ea insasi. Tobin exemplifica cu urmatorul caz: daca banca centrala vrea sa stabileasca o rata de dobanda egala sau mai mica decat rata critica minima, trebuie sa cumpere toate activele consola si obligatiunile emise aflate pe piata. Astfel dimensiunea necesarului de fonduri pentru investitii va fi independent de rata dobanzii, respectiv va fi reprezentat de o dreapta verticala situata la dreapta lui B (BN) si nu de curba ABC. Astfel relatia noua dintre numerar si dobanda va fi reprezentata de o curba situata deasupra curbei LMIBIC si cu acelasi contur ca LMINI W




Tobin James Liquidity Preference as Behavior Towards Risk Review of Economic Studies No.67, February 1958 pag. 66

simplificare ce de altfel este considerata chiar de Tobin ca si nesatisfacatoare in totalitate.

Kaldor N. „Speculation and Economic Stability” Review of Economic Studies 1939 (Op. citata de Tobin)

Tobin James Liquidity Preference as Behavior Towards Risk Review of Economic Studies No.67, February 1958 pag. 69






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact