Specificul romanesc

Specificul romanesc

Orientarea catre client inseamna "crearea acelor produse si sisteme de serviciu conexe care sa vina in intampinarea doleantelor, de cele mai multe ori inca neexprimate, ale consumatorilor.

In acest domeniu clientul are o dubla reprezentare:

-     333e47d      333e47d de adverserii (cei care isi fac publicitate prin media ) si

-     333e47d      333e47d audienta (telespectatori) - asadar pentru a te orienta catre client se presupune sa cunosti ceea ce acesta asteapta si mai ales, ce este important pentru el.

Din acest motiv cand se organizeaza activitatea de productie trebuie sa se tina cont de urmatorii factori de presiune care influenteaza activitatea mediatica.

1)     333e47d   fluxul permanent si incontrolabil al informatiei

Pentru a reduce riscurile lipsei informatiei redactia ar trebui sa apeleze la institutii specializate in difuzarea de date: biblioteci, agenti de presa, arhive, etc.

Relatia dintre difuzor (institutia mediatica) si furnizorii de informatie[1] trebuie sa functioneze foarte bine, orice decalaj de timp este dezastruos pentru prestigiul institutiei respective.

1.     333e47d      333e47d      333e47d   universul economic unde actioneaza diversi furnizori care ofera:

-     333e47d      333e47d materie prima

-     333e47d      333e47d oferte publicitare

-     333e47d      333e47d fonduri financiare

Uneori, furnizorii, in special cei de fonduri funciare incearca sa-si impuna punctul de vedere. Dar redactiile trebuie sa tina cont de preferintele publicului si de standardele de noutate, exclusivitate si calitate. Conflictul dintre acestea face posibila cresterea numarului telespectatorilor nemultumiti de promovarea unor materiale.

2.     333e47d      333e47d      333e47d   Audienta - Una din metodele de analiza a audientei pentru posturile de televiziune este aceea a scrisorilor, a email-urilor din partea publicului. Aproape toate emisiunile au propria adresa de email si un numar de telefon, de unde producatorii inregistreaza feed back-ul publicului.

Posturile TV colaboreaza cu institutii specializate in masurarea audientei, se poate masura audienta nu numai a unei anume emisiuni, sau audienta unui anume vidioclip, sau stari.

Toate constrangerile obliga managerii sa se gandeasca la supravietuirea in mediul organizational. Orice institutie mediatica, indiferent de natura si orientarea sa, trebuie sa isi creeze un public anume, un segment tinta (targhet), caracterizat de un profil specific, care il individualizeaza pe piata audientei.

Orientarea catre client reprezinta una dintre sintagmele ce insotesc in mod invariabil discursurile managerilor moderni - din Statele Unite, Germania, Japonia sau de oriunde aiurea. in tarile cu economie dezvoltata, conceptul a capatat, de cateva decenii, caracter de dogma. Daca in anii capitalismului salbatic se producea masiv orice si principala functie a marketingului era aceea de a repera toate caile posibile pentru a vinde intreaga productie, accentul s-a deplasat spre producerea exclusiva a ceea ce s-ar putea vinde, cu alte cuvinte, spre satisfacerea nevoilor - chiar si induse - ale potentialilor cumparatori.

Principala problema a acestui nobil principiu de sorginte manageriala rezida in faptul ca valoarea lui de adevar sta adesea sub semnul incertitudinii. De altfel, in lucrarea The Dilbert Principle [2]- una dintre cartile de referinta in domeniu pe plan mondial, chiar daca tonul si abordarea se indeparteaza de pretentia caracterului stiintific - Scott Adams situeaza orientarea catre client in randul "marilor minciuni ale managementului', alaturi de asertiuni passe-partout precum "angajatii reprezinta cea mai de pret dintre resursele noastre' sau "ii recompensam pe cei care isi asuma riscuri"

Poate mai acut decat oriunde, aceasta stare de fapt se intalneste si in Romania, in cazul valorilor general umane invocate in ultimii ani - "adevar, democratie, transparenta' - unde orientarea catre client capata cel mai adesea nuante de lozinca.