StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.


S = 2700 zile – reprezentand aria grilei de cercetare

Costul cercetarii unei unitati de arie este de 10000 lei/zi. Beneficiul potential al noului produs b 545h78f = 50000000 lei.

Se cere sa se stab 545h78f ileasca lungimea optima a drumului de cercetare pe b 545h78f aza informatiilor furnizate mai sus.


Rezolvare:

Forma generala a optimului lungimii domeniului de cercetare este:

unde:    S- aria grilei de cercetare

x - ritmul de cercetare, x ≤ 1

c - costul cercetarii unei unitati de arie

b 545h78f – b 545h78f eneficiul potential al noului produs


Selectam si explicitam valorile lui x:

pentru x = 1  zile

2700-1664 = 1036 zile economie, adica 1036 x 10000 = 10360000 reducere de cost

pentru x = 0,5  zile > 2700 zile






a) Consideram variatia lui „y” atunci cand „x” creste


Punctul critic are coordonatele (x = 0,62; y = 2700)


b 545h78f ) Variatia lui „y” cand creste b 545h78f eneficiul

Consideram urmatoarele situatii:

yopt





Se poate ob 545h78f serva ca pe masura ce b 545h78f eneficiul creste, lungimea drumului de cercetare creste si ea.

In concluzie putem spune ca nu are sens sa se desfasoare o activitate de cercetare pentru un lot in care b 545h78f eneficiul este egal cu cheltuielile de cercetare. Cresterea b 545h78f eneficiului necesita cercetarea unui numar mai mare de unitati de cercetare ceea ce atrage dupa sine cresterea importantei si raspunderii in luarea deciziei. Cresterea lui x influenteaza asupra scaderii numarului de unitati cercetare, si implicit a numarului de zile.


2. Prob 545h78f lema propusa pentru rezolvare

In industria b 545h78f unurilor de larg consum (confectii) s-au stab 545h78f ilit urmatoarele surse potentiale de noi produse idee:

S1 – expozitii comerciale

S2 – reviste de moda

S3 – consfatuiri de ramura

S4 – schimb 545h78f uri de experienta

S5 – case de moda

S6 – parade ale modei

S7 – diverse surse (vitrine, magazine, muzee, expozitii de pictura)

In cadrul centrului de creatie si cercetare functioneaza 12 persoane care o zi pe saptamana se ocupa de documentare, deci aproximativ 600 zile pe an pentru intregul colectiv (12 x 52) ceea ce reprezinta circa 17% din intreaga activitate. O repartizare apropiata de cea reala a celor 600 zile de cercetare si documentare este redata in tab 545h78f elul de mai jos. Aceasta repartizare poate fi diferita de la un an la altul.



Costul cercetarii unei unitati este c = 4000 lei/zi. Beneficiul potential b 545h78f = 5500000 lei.

Se cere sa se stab 545h78f ileasca lungimea optima a drumului de cercetare.




































Modelul PROPLAN


Este un model de evaluare a unei multimi de noi produse idee b 545h78f azat pe simpla vizualizare si comparatie aritmetica.

Potrivit acestei metode, criteriile de selectare au fost clasificate in 8 grupe de factori:

1.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de performanta

2.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de stab 545h78f ilitate

3.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de cercetare

4.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de orientare

5.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de marketing

6.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de dezvoltare

7.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori de productie

8.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; factori juridici


In cadrul exemplului de mai jos ne vom opri asupra celei de-a doua grupa de factori, si anume cei de stab 545h78f ilitate:

Grupa 2. Factorii de stab 545h78f ilitate:

a)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; durab 545h78f ilitatea pietei

b 545h78f )&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; intinderea pietei

c)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; sansa de succes pe piata

d)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; ciclul de viata

e)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; produs finit sau component

f)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; proportiile b 545h78f azei de materii prime

g)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; sansa de reusita la export

h)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; volumul vanzarilor

i)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; apropierea de nivelul tehnico-stiintific contemporan

j)&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; asigurarea cu forta de munca corespunzatoare


Fiecare produs va fi evaluat intre punctajul „2” pentru „foarte b 545h78f un” si „-2” pentru foarte slab 545h78f .

Fiecare factor va fi ponderat in functie de importanta pe care o are tinand cont de urmatorii coeficienti de importanta:

3 – esential

2 – preferab 545h78f il

1 – interesant

0 – irelevant

Vom considera 2 produse i si j cu urmatoarele diagrame de evaluare:

Diagrama produsului (i)

Diagrama produsului (j)



Evaluarea celor doua produse se face pe b 545h78f aza utilitatii produsului, plecand de la urmatoarea relatie:

unde:    gi – ponderea nivelului [-2; 2]

Gi – ponderea factorului [0; 3]

Calculand utilitatile celor doua produse (i) si (j) ob 545h78f tinem:
























Metode decizionale multicriteriale de selectare a variantelor de produse idei


Sunt metode clasice de decizie in conditii de certitudine, risc sau incertitudine. Variantele metodelor sunt reprezentate de produsele idei apreciate in raport cu diferitele criterii pentru care se estimeaza consecinte si apoi se calculeaza utilitati.

Vom prezenta in continuare, ca metoda de evaluare a calitatii sau performantei glob 545h78f ale a produselor, metoda Electre.


Metoda ELECTRE

Principiul acestei metode are la b 545h78f aza ideea ca fiecare alternativa (produs) este in competitie cu celelalte si alegerea unei alternative considerata a fi cea mai b 545h78f una treb 545h78f uie sa se faca numai in cazul in care aceasta este mai b 545h78f una decit toate celelalte, altfel spus varianta optima este aceea care surclaseaza celelalte variante.

Metoda comporta urmatoarele etape:

1.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; Calculul utilitatilor variantelor pentru fiecare criteriu de optimizare a deciziei si atrib 545h78f uirea coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu.

2.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; Calculul coeficientilor de concordanta si discordanta ai alternativelor decizionale

Coeficientul de concordanta al unei alternative Vg in raport cu alta alternativa Vh reprezinta ponderea criteriilor favorab 545h78f ile alternativei Vg in raport cu alternativa Vh, in totalul criteriilor. Matematic aceasta se exprima astfel:

unde:

se face pentru acei (j) pentru care Ugj  Uhj

C (Vg, Vh) reprezinta coeficientul de concordanta intre varianta g si varianta h;

Kj – reprezinta coeficientii de importanta acordati criteriilor j.

Coeficientii de concordanta au valori cuprinse intre 0 si 1. Cu cat acest coeficient are o valoare mai apropiata de 1 cu atat alternativa Vg este mai b 545h78f una decat alternativa Vh.

Coeficientii de discordanta ai alternativei Vg in raport cu alternativa Vh reprezinta dezavantajul maxim al primei alternative fata de cea de-a doua. Coeficientii de discordanta se calculeaza astfel:

pentru acei j pentru care ; 0 in rest

este coeficientul de discordanta intre varianta Vg si Vh      

Ugj, Uhj – reprezinta utilitatea variantei Vg, respectiv Vh dupa criteriul j

Alternativa cu cele mai mici dezavantaje, deci discordante, va fi cea mai b 545h78f una.


3.&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; Alegerea variantei optime pe b 545h78f aza relatiei de surclasare a variantelor

Deoarece coeficientii sunt independenti, exista situatii in care alternativa din punct de vedere al coeficientului de concordanta nu coincide cu cea optima din punct de vedere al coeficientului de discordanta. Pentru alegerea solutiei optime se introduce relatia de surclasare. Spunem ca o varianta Vg surclaseaza varianta Vh daca se satisfac in acelasi timp relatiile:

unde c – reprezinta pragul de concordanta

d – reprezinta pregul de discordanta

Aceste praguri de decizie au valori cuprinse intre 0 si 1 si se modifica in sens crescator, respectiv descrescator (cu aceasi valoare) pana se gaseste o varianta care le surclaseaza pe toate celelalte. De multe ori, acest deziderat se ob 545h78f tine la valori foarte mici ale coeficientului de concordanta, respectiv foarte mari ale coeficientului de discordanta, ceea ce semnifica o rogoare scazuta in decizie. Altfel spus surclasarea este cu atat mai puternica cu cat „c” are o valoare mai apropiata de 1, iar „d” are o valoare mai apropiata de 0.

Pe un exemplu simplu se prezinta in continuare algoritmul departajarii variantelor prin aceasta metoda:

Compartimentul cercetare-dezvoltare al unei intreprinderi, in urma unui studiu de piata a ajuns la concluzia retehnologizarii procesului de productie, dorind sa asimileze in fab 545h78f ricatie un nou utilaj. In acest sens sau intocmit mai multe proiecte de investitii (notate conventional P1, P2, P3, P4) in care s-au urmarit criteriile: cheltuielile totale (inclusiv investitiile), durata de recuperare a investitiei, rata interna de rentab 545h78f ilitate.

Din proiecte au fost extrase urmatoarele date prezentate in tab 545h78f elul de mai jos:




Se propun de catre analisti urmatorii coeficienti de importanta celor trei indicatori (criterii):

-&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; cheltuieli +investitii : k1=0,3

-&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; durata de recuperare a investitiei&nb 545h78f sp;: k2 = 0,3

-&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp;&nb 545h78f sp; rata interna de rentab 545h78f ilitate k3 = 0,4


Algoritmul este urmatorul&nb 545h78f sp;:

Etapa 1. Intocmirea matricei utilitatilor:

Pentru ca evaluarea variantelor decizionale este realizata cu ajutorul mai multor indicatori, care se exprima in unitati de masura diferite, se impune, pentru a putea insuma efectul lor la fiecare varianta decizionala, transformarea consecintelor in utilitati.

Transformarea consecintelor in utilitati.

Realizarea acestei etape presupune parcurgerea urmatoarelor faze:

a) Stab 545h78f ilirea modului de optimizare pentru fiecare criteriu de decizie;

Astfel, cheltuielile si durata de recuperare a investitiei se optimizeaza prin minim, in timp ce rata interna de rentab 545h78f ilitate se optimizeaza prin maxim.

b 545h78f ) Aplicarea teoriei utilitatilor la matricea consecintelor

Dupa primul criteriu vom acorda utilitatea 1 consecintei celei mai avantajoase (P3 =195 mil lei) si utilitatea 0 consecintei celei mai dezavantajoase (P4 = 245 mil. lei), urmand sa calculam utilitatile pentru celelalte consecinte cu relatia prezentata mai jos:

unde:

uij(xij) – utilitatea variantei (i) dupa criteriul (j)

xij – consecinta economica a variantei (i) dupa criteriul (j)

xoj – consecinta cea mai nefavorab 545h78f ila dupa criteriul (j)

x1j – consecinta cea mai favorab 545h78f ila dupa criteriul (j)


Utilizand aceasta relatie (pentru primul criteriu) ob 545h78f tinem:

In mod similar se calculeaza utilitatile si pentru celelalte criterii, ajungandu-se la urmatoarea matrice&nb 545h78f sp;:


Etapa 2. Calculul coeficientilor de concordanta si discordanta

Coeficientii de concordanta se calculeaza cu relatia

unde:

se face pentru acei (j) pentru care Ugj  Uhj

Coeficientii de discordanta se calculeaza astfel:

pentru acei j pentru care ; 0 in rest


Matricele coeficientilor de concordanta , respectiv discordanta se prezinta mai jos:


Coeficientul de concordanta


Coeficientul de discordanta:


De exemplu: C (P1, P2) = (0,3 + 0,4)/ (0,3 +0,3 +, 0,3) = 0,7 pentru ca al doilea si al treilea criteriu sunt favoarab 545h78f ile variantei P1 in raport cu P2.

d (P2, P3) = max =0,42

Etapa 3. Alegerea variantei optime pe b 545h78f aza relatiei de surclasare:

C (Vg, Vh) c

D (Vg, Vh)d

Prin incercari succesive se constata ca pentru c = 0,3 si d = 0,7, varianta P1 surclaseaza pe toate celelalte variante, deci aceasta varianta este cea optima.

In tab 545h78f elul de mai jos sunt prezentate surclasarile dintre variante, pentru cele doua valori prag:

De exemplu varianta P2 nu surclaseaza varianta P1 deoarece c21= 0,3 = c = 0,3, dar d21=1 >d = 0,7, deci nu sunt indeplinite amb 545h78f ele conditii; varianta P3 spunem ca surclaseaza varianta P4 deoarece c34 = 0,7 > c = 0,3 si d34 = 0,16 < d = 0,7

Daca ar fi sa facem un clasament se ob 545h78f serva ca varianta P1 este cea mai avantajoasa, urmata de varianta P2, apoi P3 pe ultimul loc situandu-se varianta P4




ELECTRE = Elimination et Choix Traduisant la Rιalitι = Alegere si eliminare pe b 545h78f aza unor criterii de apreciere.


StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul cercetarii si dezvoltarii
Trimite articolul prin email Aplicatii : Managementul cercetarii si dezvoltarii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aplicatii



APLICATII



Metoda grilei de detectare


1. Prob 545h78f lema rezolvata

O unitate de cercetare din industria masinilor de constructii si-a propus ca intr-un an de zile sa realizeze un proiect nou de produs idee. Din cercetarile efectuate s-a depistat utilitatea urmatoarelor surse notate S1…S5.




S1- expozitie industriala

S2 – prospecte ale firmelor straine

S3 – reviste de b 545h78f revete si inventii

S4 – reviste de specialitate

S5 - utilaje din import in exploatare

In tab 545h78f elul de mai jos este redata marimea cercetarii, in zile, pentru fiecare sursa


Nr. crt.

Sursa

Nr. surse

Zile/sursa

Total


S1





S2





S3





S4





S5







Total


x

y

y - S

Ob 545h78f servatii




Cercetare nesemnificativa




Cercetare nesemnificativa




Cercetare nesemnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa




Cercetare semnificativa

b 545h78f

x = 0,9

x = 0,95

x = 1













Nr. crt.

Sursa

Nr. surse

Zile/sursa

Total


S1







S2





S3





S4





S5





S6





S7







Total
















a

b 545h78f

c

d

e

f

g

h

i

j



































































a

b 545h78f

c

d

e

f

g

h

i

j



















































Indicatori


Proiecte

Cheltuieli totale + investitii

[milioane lei]

Durata de recuperare a investitiei

[ani]

Rata interna de rentab 545h78f ilitate

[%]

P1

230

4,5

50

P2

200

4,7

38

P3

195

5,1

45

P4

245

5

43

Indicatori


Proiecte

Cheltuieli totale + investitii

[milioane lei]

Durata de recuperare a investitiei

[ani]

Rata interna de rentab 545h78f ilitate

[%]

P1

0,3

1

1

P2

0,9

0,66

0

P3

1

0

0,58

P4

0

0,16

0,41

Kj

0,3

0,3

0,4

C (Vg, Vh)

P1

P2

P3

P4

P1

-

0,7

0,7

1

P2

0,3

-

0,3

0,6

P3

0,3

0,7

-

0,7

P4

0

0,4

0,3

-

d (Vg, Vh)

P1

P2

P3

P4

P1

-

0,6

0,7

0

P2

1

-

0,42

0,41

P3

1

0,34

-

0,16

P4

0,84

0,9

1

-

(0,3; 0,7)

P1

P2

P3

P4

P1

-

DA

DA

DA

P2

NU

-

DA

DA

P3

NU

NU

-

DA

P4

NU

NU

NU

-





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact