LUAREA DE MITA

Continutul legal

Luarea de mita este prevazuta in "art. 254 C.pen." [1] si consta in fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se 111h77b cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face contrar acestor indatoriri.

Coruptia aparatului de stat are o traditie foarte veche. De pilda, in Grecia antica mita era atat de frecventa, "incat Platon propunea sa fie pedepsiti cu moartea functionarii care primesc datorii pentru asi face datoria. Nu trebuie sa primesti daruri spunea acesta, nici pentru lucruri bune, nici pentru cele rele" .

In ce priveste societatea romaneasca actuala, se constata o frecventa deosebit de ridicata, a faptelor de luare de mita, ceea ce constituie un fapt negativ.

Conform art. 254 alin.2, fapta prevazuta in alin.1, "daca a fost savarsita de un functionar cu atributii de control, este mai grava" .

2. Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ Pentru existenta infractiunii de luare de mita, se cere ca subiectul activ sa aiba calitatea de functionar sau alt salariat, in momentul savarsirii actiunii tipice. Daca in acel moment, faptuitorul nu avea vreuna din aceste calitati, dar a pretins sau a primit foloasele ori a acceptat promisiunea lor, "fapta ar putea constitui eventual o inselaciune."[4] De exemplu are calitatea ceruta de prevederile art.147 C.pen., si poate fi subiect activ pentru infractiunea de luare de mita administratorul unei societati comerciale, medicul de circumscriptie, revizorul vamal, militarul in termen care se afla in serviciul temporar al ministerului de interne, si care, in calitate de santinela exercita o insarcinare ce consta in controlul trecerii frontierei, primarul unei comune, care a pretins si a incasat de la un localnic o suma de bani, in scopul efectuarii unor mentiuni favorabile in registrul agricol etc.

Este irelevanta pentru existenta infractiunii: imprejurarea ca functionarul indica sau nu corect ce destinatie urmeaza sa dea banilor primiti, importanta este pozitia lui subiectiva privitoare la primirea foloaselor in legatura cu indatoririle sale de serviciu.

Calitatea ceruta de textul incriminat exista chiar si atunci cand functionarul are atributii limitate in legatura cu indeplinirea actului cum ar fi atunci cand are competenta de a acorda aviz favorabil, fara de care cererea de obtinere a unei autorizatii nu poate fi supusa aprobarii, sau cand are competenta de a efectua un act, ce reprezinta o parte din actul final constand in "dosarul de pensie"[5]. Observam ca textul 254 C.pen. face referire la functionar, aceasta inseamna ca luarea de mita poate fi savarsita atat de un functionar public, cat si de un "functionar."

De asemenea, poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita si salariatul din cadrul societatilor comerciale cu capital privat, intrucat, potrivit dispozitiilor art.258 C.pen., prevederile art.254 C.pen. se aplica si acestor salariati.

Art. 258, care prevede un maxim mai redus al pedepsei in cazul savarsirii infractiunilor prevazute in art. 246-250 C.pen de catre functionari, nu mai are aplicabilitate si in materia infractiunii de luare de mita. Indiferent ca infractiunea va fi savarsita de un functionar public sau un functionar pedeapsa aplicabila se va situa intre aceleasi limite (minim special-maxim special) prevazute de lege.

In practica judiciara s-a considerat ca au calitatea de functionari si, deci, pot fi subiecti activi al infractiunii de luare de mita printre altii: ofiterul de politie care a pretins si a primit sume de bani in scopul de a nu intocmi acte de cercetare in cazul unei infractiuni; functionarul care refuza sa comunice petitionarului o solutie inainte de a i se da o suma de bani, inseamna a conditiona indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu de primirea unui folos material; fapta delegatului Directiei de Munca si Protectie Sociala care, pentru calcularea timpului util de munca in vederea pensionarii unor persoane a pretins si a primit bani, refuzand sa efectueze lucrarea pentru cei care nu plateau.; fapta unui sef de birou judiciar din cadrul politiei care a pretins si primit bani in vederea scoaterii unui minor din centrul de minori.

In practica judiciara s-a considerat ca persoanele aflate in termenul de incercare in vederea angajarii definitive au calitatea de functionari in sensul legii penale.

S-a decis astfel, avand in vedere ca in aceasta perioada persoanele respective indeplinesc sarcinile de serviciu ale functiei in care urmeaza sa fie angajate, cu toate ca nu poate fi vorba de existenta unui contract de munca.

Totusi, ele au obligatia de a se supune regulamentului de ordine interioara si disciplinei muncii in unitatea respectiva.

Tot astfel, si persoanele care au fost incadrate in baza unui contract de munca incheiat pe o perioada nedeterminata sau determinata si care sunt retribuite pe baza de tarife, ori cote procentuale, sunt functionari in sensul art. 147 c. pen. si pot fi subiecti activi ai luarii de mita.

Un alt aspect care trebuie analizat in tratarea subiectului activ, este acela de a stabili ce se intelege prin functionar cu atributii de control variantei agravate prevazute in "art. 254  alin. (2) C.pen".

In literatura juridica s-a exprimat ideea ca prin persoana cu atributii de control se intelege persoana calificata astfel, prin dispozitiile legale in vigoare, respectiv, subiectul activ trebuie sa aiba o calitate in plus fata de cea ceruta pentru "varianta simpla a infractiunii"[8].

Aceasta inseamna ca se va retine forma agravata ori de cate ori fapta va fi savarsita de un functionar cu atributii de control, dar in exercitiul atributiilor de serviciu. Calitatea de persoana cu atributii de control se determina in mod concret pentru fiecare caz in parte, in functie de natura "atributiilor de serviciu ale faptuitorului"[9]. Cu alte cuvinte, efectuarea controlului trebuie sa constituie una din indatoririle de serviciu ale functionarului. Daca un functionar cu atributii de control primeste o suma de bani, dar nu cu ocazia efectuarii unui asemenea control, se va retine forma simpla a infractiunii (de exemplu, seful Garzii Financiare dintr-un anumit judet este un functionar public cu atributii de control; dar daca el primeste o suma de bani pentru a facilita angajarea unei persoane ca inspector financiar, atunci functionarul va comite luarea de mita in forma simpla [art. 234 alin (1) C.pen.].

Prin functionar cu atributii de control se intelege acel functionar care are in sfera sa de activitate verificarea permanenta sau inopinata intr-un domeniu oarecare, cu scopul de a cunoaste realitatile si modul cum se desfasoara activitatea in domeniul respectiv, spre a preintampina sau a lichida eventualele lipsuri si a imbunatati activitatea.

Au aceasta calitate paznicii, gardienii publici, organele Garzii financiare din Directia Generala a controlului financiar de stat din Ministerul Finantelor si unitati subordonate, precum si orice alti functionari care, conform dispozitiilor legale, au atributii de control.

Competenta de a stabili atributiile unui functionar-inclusiv atributiile de control  revine organului sub autoritatea caruia isi desfasoara activitatea si care cunoaste specificul si natura activitatilor functionarului respectiv.

Infractiunea de luare de mita poate fi savarsita in oricare forma a participatiei penale, coautorii insa, trebuie sa aiba calitatea ceruta de textul incriminator. Instigator sau complice poate fi orice persoana, pentru acestia necerandu-se vre-o calitate speciala. Cel care da mita nu este participant la infractiunea de luare de mita, ci autor al infractiunii distincte de "dare de mita".[10]

Dimpotriva nu poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita, neavand calitatea de functionar in sensul prevederilor art. 254 C.pen. angajatul, muncitor electrician care primeste foloase materiale pentru a nu-si indeplini obligatia generala prevazuta in contractul de munca, de a asigura paza impotriva sustragerilor de la locul de munca.

In literatura juridica, s-a sustinut ca intermediarul nu poate fi decat complice si in unele cazuri instigator. Asadar, desi prin activitatea sa, intermediarul infaptuieste chiar actiunea constitutiva (primeste, pretinde) a infractiunii de luare de mita, totusi aceasta activitate fiind prin vointa legii fapta autorului, nu poate fi caracterizata, in ceea ce il priveste pe intermediar, decat ca act de ajutor, deci de complicitate.

In situatia cand intermediarul a conceput infractiunea de luare de mita si l-a determinat pe functionar sa o savarseasca prin intermediul sau, el va cumula si calitatea de complice, urmand sa raspunda insa, numai pentru instigare, deoarece formele de participatie savarsite cu intentie au caracter absorbant, iar instigarea forma de participatie principala, absoarbe complicitatea, forma de participatie secundara.

In cazul luarii de mita, se pot ivi situatii in care mita ajunge de la mituitor la mituit prin doi intermediari care actioneaza succesiv. In acest caz, suma de bani sau folosul material de alta natura este luat de unul dintre intermediari si transmis celuilalt, care la randul sau il remite functionarului.

In situatiile de acest fel, primul intermediar care il ajuta pe cel de-al doilea la indeplinirea actului sau de complicitate, nu este cum s-ar putea crede un complice al complicelui, ci un complice al autorului luarii de mita.

In cazurile de natura celor de mai sus, este posibil ca primul intermediar sa nu-l cunoasca personal pe functionarul mituit, dar aceasta imprejurare nu exclude calitatea sa de complice. Intr-adevar, asa cum s-a stabilit in literatura juridica, complicele si autorul pot sa nu se cunoasca, fiind suficient-pentru existenta complicitatii ca primul sa aiba cunostinta despre fapta autorului si sa-l ajute, chir din umbra, chiar fara ca acesta sa stie de realizarea ei.

b) Subiectul pasiv este reprezentat de organul sau institutia de stat, de o unitate din cele prevazute la art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica in serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu si a carei imagine a fost puternic afectata, stirbita prin fapta, functionarului public (sau functionarului).

Daca obtinerea mitei este rezultatul constrangerii declansata de functionar asupra unei persoane fizice, aceasta este subiect pasiv al "infractiunii de luare de mita".

3. Sanctiuni

Tentativa infractiunii de luare de mita nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii incriminate, in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite ori in momentul in care faptuitorul accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. In practica judiciara s-a considerat ca este suficienta simpla acceptare a promisiunii facute, predarea banilor sau a foloaselor putand sa aiba loc ulterior sau putand sa nu se realizeze. Orice activitate ulterioara acestui moment, constand, de exemplu, in refuzul primirii folosului promis ori restituirea acestei, nu are nici o influenta asupra existentei infractiunii. Pentru infractiunea prevazuta in art. 254 alin. (1) C.pen. pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Atributiile de control constituie o conditie a subiectului formei calificate a infractiunii de luare demita, si presupune examinarea sau analiza permanenta ori periodica a unei activitati sau situatii, in vederea urmaririi acesteia sau luarii de masuri de remediere, iar nu simpla constatare, surprinderea sau inregistrarea a unei realitati. Dimpotriva, s-a considerat ca se va incadra in forma incadrata, fapta savarsita, in conditiile alin.1, de catre functionarul care are "calitate de control vamal"[12]. Pentru varianta infractiunea prevazuta in alin.(2) pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.

Potrivit "art.254 alin.3 C.pen." , banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Cu toate ca masura de siguranta a confiscarii speciale isi are sediul materiei in art.118 C.pen., legiuitorul a prevazut-o si in art.254 alin.3 C.pen., pe de o parte, pentru ai sublinia caracterul obligatoriu, iar pe de alta parte, pentru a reglementa situatia neprevazuta in art.118 C.pen. si anume, aceea in care banii sau celelalte foloase care au facut obiectul mitei nu se gasesc, in sensul ca se va confisca contravaloarea lor in bani.