SCURT ISTORIC PRIVIND ORGANIZAREA SI LEGIFERAREA
PROTECTIEI MEDIULUI IN ROMANIA
Primele dovezi legate de initiative in domeniul ocrotirii naturii se gasesc in
operele cronicarilor Ion Neculce si Dimitrie Cantemir.
In vremea lui Stefan cel Mare (1457 - 1504) s-a dat 'Legea
branistei'25 privind protejarea vanatului si a altor resurse ale naturii.
Stefan Tomsa (1621) a emis o lege a branistei in Popesti pentru intarirea
manastirii Bisericani (judetul Neamt) ce prevedea ca: 'Nimeni sa nu aiba
nici o treaba, nici padurea sa n-o taie, nici sa vaneze, nici sa prinza
pesti pe cine-l vor prinde taind in paduri, sa aiba a-i lua carul cu boi si
pe cine-l vor gasi prinzand peste sa fie tari si puternici cu aceasta carte a
noastra a prinde pe acel om si a-i lua totul ce va avea asupra lui'.
Regimul juridic al branistei este intalnit si in unele d 636i87g ocumente ale lui Matei
Basarab (1646) dar si in Transilvania (Sigismund Battory in 1588 emite instructiuni
de interzicere a vanatului, a taierii padurilor pe hotarele mosiei sale de
langa Alba Iulia).
In 1706 apare Hotararea Cuventului de la Focsani ce cuprinde reguli ce
interziceau ca muntenii sa treaca si sa taie lemne din padurile moldovenilor.
Primele reglementari oficiale privind ocrotirea naturii si folosirea padurilor,
apar sub forma de coduri silvice. in 1786 'Oranduiala de padure pentru
Bucovina' data de imparatul Iosif al II-lea cuprindea idei moderne de
ocrotire a padurilor si amenajamente silvice precum si norme privind
intretinerea si taierea padurilor. Aceasta lege a fost urmata in 1791 de alte
doua legi ce privesc atat circulatia juridica a padurilor, dreptul de
proprietate cat si exploatarea si protectia acestora.
In Moldova, Al. Moruzzi emite (intre anii 1792 - 1794) Reglementari26 privind
ocrotirea codrilor, dumbravilor si luncilor. in tara Romaneasca o astfel de
reglementare este data in anul 1793.
In primele decenii ale secolului XX apar primele coduri de legi: Condica lui
Calimah (Moldova) si Legiuirea lui Caragea (tara Romaneasca), care nu
cuprindeau dispozitii exprese privind ocrotirea naturii, a padurii si a
vanatului, acestea fiind deduse pe cale de interpretare.
Tratatul de la Adrianopol (1829) prin care se liberaliza comertul cu cereale, a
avut o influenta nefasta, ducand la distrugerea fara precedent a padurilor;
apar reglementari oficiale ce cuprindeau dispozitii cu privire la exploatarea
rationala a padurilor ce apartin bisericii si clerului.
in 1872 apare prima lege a vanatului ce cuprindea norme privind: dreptul la
vanatoare, perioadele de prohibitie a vanatorii, precum si sanctionarea
infractiunilor savarsite. Aceasta lege nu a fost insa suficient cunoscuta si
nici respectata la vremea aceea, lucru ce reiese din lucrarile lui Al. Odobescu
(Pseudokinegeticos 1874) si Gheorghe Nedici (Istoria vanatoarei).
Apare in 1881 primul Cod silvic al Romaniei independente ce cuprinde norme ce
reglementau regimul de exploatare al padurilor si de ocrotire a lor,
administrarea si controlul proprietatilor forestiere.27 S-a aplicat timp de 30
de ani, pana in 1910 cand s-a adoptat un nou Cod silvic ce a introdus ideea
unei reforme silvice.28
Se iau o serie de masuri antipoluante, de ocrotire a naturii, prin intermediul
unor regulamente, cum ar fi:
- Regulamentul pentru industriile insalubre (1894);
- Regulamentul pentru consiliile de igiena si salubritate publica;
- Regulamente privind construirea de locuinte (1894);
- Regulamentul pentru apararea sanatatii publice fata de exploatarile de petrol
(1889);
- Regulamentul privind arendarea dreptului de vanatoare prin permis pe
proprietatile statului (1899).
In anul 1896, Grigore Antipa propune proiectul de lege asupra pescuitului.
In 1920 se infiinteaza Asociatia 'Hanul drumetilor' care se
transforma ulterior in 'Societatea pentru protectia naturii' - care
lanseaza ideea de creare a primului parc national din Romania in Muntii Bucegi.
In 1920 Emil Racovita infiinteaza la Cluj primul Institut de speologie din lume
si intemeiaza Asociatia 'Fratia munteana' care prevedea in statutul
sau ca scop 'apararea muntilor si padurilor de devastari',
'apararea florei, faunei, a frumusetilor geologice si speologice din tara
noastra'.
In 1924, Al. Borza publica lucrarea de sinteza 'Protectiunea naturii in
Romania' care a ramas manifestul - program al miscarii pentru ocrotirea
naturii in tara noastra.
In 1928 are loc la Cluj primul Congres al Naturalistilor din Romania unde s-a
dezbatut problema ocrotirii naturii in tara noastra si s-a propus elaborarea
unei legi in acest sens, precum si pentru constituirea primului parc national.
In 1930 se elaboreaza prima lege pentru protectia Monumentelor Naturii, in anul
1932 se instituie Comisia monumentelor naturii, iar din 1933 se infiinteaza
astfel de comisii regionale in toata tara.
In 1935 se infiinteaza Parcul National Retezat29, apoi alte rezervatii naturale
(Codrul secular Slatioara, Fanetele Clujului, Padurea Letea din Delta Dunarii).
Parcul National Retezat a fost inclus (1980) in Lista Natiunilor a parcurilor
nationale, intocmita de UICN.
In anul 1943 se publica prima lista oficiala a rezervatiilor din tara noastra,
fiind demarat astfel primul inventar al ariilor protejate.
In perioada 1944 - 1989, masurile de protectie a mediului s-au bazat pe eforturile
institutionale facute anterior de oameni de stiinta cum au fost Al. Borza si
Emil Racovita.
In anul 1973 s-a adoptat Legea mediului nr.9/1973 ce cuprindea prevederi legate
de conservarea si protectia mediului.
Numeroase acte normative au fost elaborate in materie, iar din 1995 este in
vigoare Legea nr.137 privind protectia mediului, modificata si completata, prin
Legea nr.159 din octombrie 1999, republicata in 2000, modificata si completata
ulterior si prin O.U.G nr.91/2002.
Legea nr.137/1995 privind protectia mediului reprezinta legea generala in
materie; aceasta a fost urmata de o serie de legi speciale privind protectia
apelor (1996) protectia padurilor (1996), protectia atmosferei (2000),
protectia solului si subsolului etc.
