Procedura insolventei

PROCEDURA INSOLVENTEI

Domeniul de aplicare. Legea nr. 85/2006 prevede ca procedura insolventei se aplica comerciantilor - persoane fizice si societati comerciale- care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale.

Scopul legii consta in instituirea  unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.

Procedura generala prevazuta de aceasta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta:

societatile comerciale;

societatile cooperative;

organizatiile cooperatiste;

societatile agricole;

grupurile de interes economic;

orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza intr-una din urmatoarele categorii:

a)     comercianti persoane fizice, actionand individual;

b)    asociatii familiale;

c)     comerciantii care fac parte din categoriile prev. la alin. (1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii:

nu detin nici un bun in patrimoniul lor;

actele constitutive sau documantele contabile nu pot fi gasite;

administratorul nu poate fi gasit;

sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d)    debitori care fac parte din categoriile prev. al alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin.(1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;

e)     societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;

f)      debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de Lg. Nr.85/2006.

Conditiile necesare pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului

Dispozitiile legale privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se aplica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- debitorul are calitatea de comerciant;

- debitorul se afla in stare de insolventa.

Insolventa este acea stare a partimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori.

Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajata cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Participantii la procedura insolventei sunt:

- Instantele judecatoresti;

- Judecatorul sindic;

- Administratorul judiciar;

- Lichidatorul.

Desfasurarea procedurii propriu-zise

Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor, de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta, care indeplinesc criteriile speciale pentru initierea procedurii insolventei.

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze Tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor Legii nr.85/2006, in termen de maximum 30 de zile de la data aparitiei starii de insolventa.

Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva in care va preciza:

a)     cuantumul si temeiul creantei;

b)    existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;

c)     existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

d)    declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in cere intelege sa participe la reorganizare.

Prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile.

Creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia.

Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora.

Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Aceasta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati este de 6 salarii medii pe economie.

Administratorul judiciar sau lichidatorul pot introduce la tribunal actiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor.

Planul de reorganizare

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare: debitorul, administratorul judiciar, unul sau mai multi creditori care si-au anuntat a ceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin.(2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante.

Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.

Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor.

Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.

Daca nic un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan a expirat, judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.

In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul sindic va dispune motivat fie incheierea procedurii insilventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment.

Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar.

Debitorul, prin administratorul special sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorilor. Rapoartele vor fi supuse aprobarii  comitetului creditorilor si ulterior inregistrate la grefa tribunalului.

Procedura falimentului

Judecatorul sindic va decide, prin sentinta sau prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:

A.a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare.

Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului.

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului sindic.

La fiecare 3 luni, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori.

Creantele vor fi platite in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata retributiilor persoanelor angajate pentru realizarea procedurii;

2. creantele izvorate din raporturi de munca;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datoratede catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitoruluisi a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau lucrari, precum si din chirii;

alte creante chirografare;

9. creante subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorate din actele cu titlu gratuit.

Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale. Copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.

Dupa ce judecatorul sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.

Inchiderea procedurii

In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate da o sentinta de inchidere a procedurii, daca constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele respective. Prin sentinta se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa prin sentinta in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat.

O procedura de faliment va fi inchisa cand judecatorul sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca.

In cazul procedurii deschise in urma formularii cererii introductive de catre debitor, daca judecatorul sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii si de revocare a hotararii de deschidere a procedurii.

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoana juridica ajuns in stare de insolventa sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere sau de conducere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului prin una din urmatoarele fapte:

a)     au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau al altei persoane;

b)    au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c)     au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati;

d)    au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

e)     au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;

f)      au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri in scopul intarzierii incetarii de plati;

g)     in luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.