Societatile comerciale

SOCIETATILE COMERCIALE

Clasificarea societatilor comerciale

Conform Legii nr. 31/1990 modificata, clasificarea societatilor comerciale se face dupa natura lor, in societati de capitaluri si societati de persoane. Alaturi de societatile de persoane si cele de capital, ca societate de granita, care imprumuta atat trasaturi specifice societatilor de p 848f58i ersoane cat si de la cele de capital s-a constituit societatea cu raspundere limitata.

.Formele societatilor comerciale

Societatile de persoane

In societatea de persoane, ceea ce intereseaza e calitatea asociatilor si nu capitalul aportat de acestia in societate. La baza infiintarii unei societati de persoane exista increderea intre asociati, fapt ce determina ca relatia care duce la constituirea unei societati de persoane sa fie 'intuitu personae'.

Sunt societati de persoane societatile in nume colectiv si societatile in comandita simpla.

Societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla se constituie prin contract de societate (art. 5 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata).

Trasaturile societatilor in comandita simpla

In general, trasaturile analizate pentru societatile in nume colectiv se regasesc si in cazul societatilor in comandita simpla. Cu toate acestea exista unele diferentieri datorita particularitatilor societatii in comandita simpla.

Societatea in comandita simpla presupune doua categorii de asociati:

asociatii comanditari;

asociatii comanditati.

Asociatii comanditari sunt cei care au puterea de comanda a societatii, care finanteaza societatea, fara a participa in mod direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia. 

Asociatii comanditati lucreaza sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaza efectiv societatea.

Asociatii comanditari raspund numai in limita aportului la capitalul social, pe cata vreme asociatii comanditati raspund in mod solidar si nelimitat, ca si asociatii in societatea in nume colectiv.

Societatea este legal constituita daca in denumirea sa cuprinde numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati.

Societatea in comandita simpla isi inceteaza existenta in cazul decesului, disparitiei, punerii sub interdictie a unui asociat, daca in contract nu exista o clauza de continuare a societatii cu mostenitorii. La fel ca si in cazul societatilor in nume colectiv, excluderea sau retragerea asociatilor comanditati este cauza de dizolvare a societatii.

In ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal. O societate in nume colectiv este valabil constituita daca are cel putin doi asociati, in timp ce o societate in comandita simpla e valabil constituita daca are cel putin un asociat comanditar si un asociat comanditat.

2. Societatile de capital

Societatile de capital presupun ca element de esenta capitalul aportat de catre asociatii-actionari, capitalul avand mai multa relevanta decat calitatile asociatilor.

Sunt societati de capital societatile pe actiuni si societatile in comandita simpla pe actiuni.

Societatile pe actiuni

Constituire - se constituie in baza unui act constitutiv, ce trebuie sa cuprinda obligatoriu atat elementele specifice ale contractului de societate, cat si cele ale statutului de functionare.

Specific societatilor pe actiuni este faptul ca ele se pot constitui atat prin subscriptie instantanee, la fel ca orice alta societate comerciala, membrii fondatori aportand la capital sumele de bani si eventual alte bunuri la care s-au obligat, cat si prin subscriptie publica in baza unui prospect de emisiune.

Actionarii - Societatile pe actiuni sunt societati mari ce presupun un numar mare de actionari la constituire. Ele au o existenta valabila in masura in care exista minim 2 actionari.

Capitalul social - obligatoriu la constituire, stabilit prin lege, este minim 25.000 de euro, in echivalent lei calculat la cursul de schimb comunicat de BNR la data subscrierii. Capitalul social se poate constitui numai in bani si in natura.

Este posibil sa nu fie varsat intreg capitalul la constituire. Legea impune ca la constituire sa fie varsat minim 30% din aportul fiecarui actionar la capitalul social subscris, urmand ca diferenta sa fie achitata in termen de 12 luni (in cazul constituirii societatii pe actiuni prin subscriptie simultana).

Actiunile - Capitalul social este impartit in actiuni, reprezentate prin titluri negociabile si transmisibile atat pe piete financiare organizate (cum sunt bursele de valori), cat si pe piete neorganizate, mai cu seama cand actiunile nu sunt cotate la bursa. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice "inter vivos" (vanzare, donatie), cat si prin acte juridice "mortis causa" (testament).

Actiunile sunt nominative (atunci cand in continutul lor este inscris titularul dreptului) sau la purtator (simpla detinere a acestora valorand titlu de proprietate).

O societate de capital poate emite ca titluri de valoare atat actiuni, cat si obligatiuni.

Raspunderea actionarilor

Principala obligatie a actionarilor se refera la plata actiunilor subscrise.

Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare.

Conducerea, administrarea si controlul

Conducerea societatii se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor si nu al unanimitatii. Organul de conducere este adunarea generala a actionarilor, care poate fi ordinara si extraordinara.

Administrarea societatii se realizeaza, de regula, de catre un consiliu de administratie si, eventual, de un comitet de directie. Este posibil ca administrarea societatii sa poata fi efectuata si numai de un singur administrator (conform art. 134 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata).

Controlul activitatii societatii se realizeaza, in mod obligatoriu, de o comisie de cenzori formata din minimum 3 cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar (conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata).

Dizolvarea

Dizolvarea societatilor de capital se produce pentru cauze generale, comune tuturor societatilor comerciale, dar si pentru cauze speciale, in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire, respectiv:

- daca numarul minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege;

- daca limita minima a capitalului social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui in termenul prevazut de lege. 

Societatile in comandita pe actiuni

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii: comanditati si comanditari.

Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. In rest, toate celelalte trasaturi specifice societatilor pe actiuni se regasesc si in cazul societatilor in comandita pe actiuni.

Avantajele si dezavantajele societatilor de capital

Societatile de capital prezinta urmatoarele avantaje principale:

raspunderea actionarilor este limitata la valoarea actiunilor subscrise;

actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile.

Societatile de capital prezinta urmatoarele dezavantaje principale:

existenta un numar minim de actionari, respectiv cinci;           

existenta unui capital social minim prevazut de lege.

Societatea cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata este o forma intermediara de societate comerciala intre societatile de persoane si societatile de capitaluri deoarece, in unele privinte, se aseamana cu societatile de persoane, iar sub alte aspecte cu cele de capitaluri, prezentand insa si particularitati proprii care ii justifica autonomia.

Trasaturile societatii cu raspundere limitata

Constituire

Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita - pe baza deplinei increderi - de doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii beneficiilor, si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului lor.

Societatea cu raspundere limitata se constituie in baza unui act constitutiv care cuprinde elementele specifice contractului de societate, dar si cele specifice statutului de functionare. In cazul societatilor cu unic asociat, actul constitutiv va presupune, evident, numai statutul de functionare.

Societatea cu unic asociat

Legea romana recunoaste si societatile unipersonale, sub forma societatilor cu raspundere limitata cu un singur asociat, situatie care poate fi calificata ca o fictiune juridica recunoscuta si raspandita in practica societatilor comerciale.

Asociatul unic poate sa fie atat persoana fizica, cat si persoana juridica. O persoana, fizica sau juridica, nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. Asociatul unic este cel care exercita atributiile adunarii generale existenta in cazul societatilor cu mai multi asociati. Asociatul unic poate fi administratorul societatii. De asemenea, pentru a beneficia de drepturi de asigurari sociale de stat, el poate incheia un contract de asigurare cu directia teritoriala de munca si protectie sociala, urmand sa verse contributiile datorate statului in baza acestui contract.

A. Contractul de societate

Contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social).

Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta elementului subiectiv, care consta in intentia fiecarui asociat de a afecta societatii aportul sau individual, in schimbul impartirii beneficiului realizat de societate ca urmare a desfasurarii activitatii in comun.

Caracterele juridice ale contractului de societate

Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si formal.

Conditiile generale (de fond) impuse pentru validitatea contractului de societate comerciala

Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale de fond, comune tuturor contractelor (cele prevazute in art. 948-968 C. civ., respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza). 

In plus, in contractele de societate trebuie sa fie avute in vedere si aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea asociatilor la beneficii si pierderi, precum si concretizarea conditiilor referitoare la 'affectio societatis".

B.Obiectul obligatiei de aportare

- Aportul in numerar

Aportul in numerar este aportul in bani (lichiditati) si este cel mai utilizat.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.

Aportul in numerar nu trebuie confundat cu finantarea societatii, prin efectuarea unor depuneri de bani de catre asociati. Conform art. 68 din Legea nr. 31/1990, republicata, aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Aportul in natura

Aportul in natura poate sa constea in: bunuri imobile, mobile, fond de comert, brevete de inventie, in general orice bunuri care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societati comerciale.

Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala.

Evaluarea aportului in natura se poate face conventional sau de catre experti.

- Aportul in creante

Aportul in creante este posibil numai in cazul societatilor de persoane.

In legislatia romana, legiuitorul ocrotind-o pe cesionara (respectiv societatea comerciala) a dispus prin art. 84 pct. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, ca cedentul (asociatul) sa raspunda in mod solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea platii creantelor cedate. Cedentul dispune insa de acel beneficiu de discutiune in sensul ca poate sa pretinda societatii cesionare sa-l urmareasca pe debitorul cedat si numai daca acesta este insovabil cedentul sa fie obligat la plata.

- Aportul in munca (industrie)

Aportul in munca consta in angajamentul pe care si-l asuma asociatul de a desfasura o activitate in societate punand la dispozitia acesteia cunostinte, tehnici profesionale, deci de a efectua o munca in contul societatii sau de a presta un serviciu, inclusiv diligentele sau demersurile facute de fondatori in timpul constituirii societatii.

C. Capitalul social

Suma aporturilor asociatilor, mai putin aportul in munca, formeaza capitalul social.

Bunurile care compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlalte bunuri care se afla in patrimoniul societatii.

Capitalul social prezinta un dublu interes: juridic si contabil.

Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezinta gajul creditorilor sociali.

Capitalul social poate fi majorat din noi aporturi, fie din dividende, sau din rezervele societatii. Capitalul social prezinta interes si pentru asociati deoarece dreptul la dividende si la conducerea societatii (adoptarea deciziilor) depinde de procentul pe care il detine fiecare asociat din capitalul social.

Din punct de vedere contabil, capitalul se distinge de activul patrimonial. In momentul constituirii societatii, activul patrimonial se identifica cu capitalul social. Disocierea intre capital si patrimoniu apare imediat dupa inregistrarea in contabilitate a primelor datorii ale societatii, respectiv cele care izvorasc din cheltuielile ocazionate cu infiintarea societatii. Ulterior, in masura in care societatea obtine beneficii (profit), activul patrimonial creste, depasind capitalul social.

Capitalul social nominal se delimiteaza de fondurile proprii.Fondurile proprii cuprind capitalul si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociati spre deosebire de sursele exterioare de finantare (imprumuturile).

Participarea la profit si pierderi

Notiunea de beneficii

Scopul constituirii unei societati comerciale este, in principal, obtinerea de profit care urmeaza sa fie impartit intre asociati. Ceea ce particularizeaza societatea comerciala este faptul ca, pe langa obtinerea de profit si impartirea lui, societatea urmareste si obtinerea unei economii.

Singurele structuri institutionale de drept privat care nu urmaresc impartirea profitului si nici a economiilor sunt asociatiile cu scop nelucrativ.

Raportul dintre profit si dividende 

Profitul nu se confunda cu dividendele. Dividendul este cota-parte din profit ce se va plati fiecarui asociat. Asadar, dividendul este o parte din profit si deci nu se poate confunda cu acesta. Dividendele constau totdeauna in sume de bani.

D. Constituirea societatilor comerciale

Orice societate comerciala se constituie parcurgandu-se, in principal, doua etape:

redactarea actului constitutiv si, dupa caz, autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege;            

inmatricularea societatii in registrul comertului   

Actul constitutiv al societatilor comerciale. Forma actului constitutiv

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv sau al societatii in comandita simpla este contractul de societate, iar al societatii pe actiuni, societatii in comandita pe actiuni sau societatii cu raspundere limitata este contractul de societate si statutul. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui singur inscris, numit "act constitutiv unic". Indiferent de denumirea pe care o are, actul constitutiv inseamna de fapt contractul care se incheie intre asociati.

Regula: Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata. Se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori.

Exceptii: Actul constitutiv se incheie in forma autentica in cazurile:

- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

- societatii in nume colectiv sau in comandita simpla;

- societatii pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica.

Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la Oficiul registrului comertului. In alte conditii, data certa a actului constitutiv, intocmit sub forma unui inscris sub semnatura privata se dobandeste pe baza incheierii notarului public sau a unui birou de avocatura. La autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, la darea de dare certa, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe proprie raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o societate cu raspundere limitata.

Sediile secundare

Asa cum le defineste legiuitorul in art. 43 din Legea nr. 31/1990, republicata, sucursalele si celelalte sedii secundare sunt "dezmembraminte" fara personalitate juridica ale societatilor comerciale. Termenul "dezmembraminte" folosit de legiuitor, inseamna, de fapt, parti componente, unitati, structuri fara personalitate juridica care apartin unei societati comerciale.

Sucursala se caracterizeaza  prin faptul ca este dependenta total - juridic si patrimonial - de societatea in cadrul careia functioneaza, beneficiind de o anumita autonomie de functionare, avand sediu propriu si propriile atribute de identificare.

Sediile secundare nu au personalitate juridica pentru ca nu au un patrimoniu propriu. Drepturile asupra bunurilor pe care le poseda apartin societatii-mama.

Filialele

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se constituie intr-una din formele de societati comerciale prevazute de lege, urmandu-se aceeasi procedura (art. 42 din Legea nr. 31/1990, republicata).