StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul mediului inconjurator
Trimite articolul prin email Izvoarele dreptului international al mediului : Dreptul mediului inconjurator Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Izvoarele dreptului international al mediului



IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL AL MEDIULUI


Pt. Dreptul International al Mediului izvoarele sunt definite si precizate in mod traditional de art. 38 al 1 din Statutul Curtii Internationale de Justitie, redactat in 1920, care indica drept surse ale regulilor juridice, pe care urmeaza sa le aplice aceasta instanta: conventiile internationale, cutuma international, principiile generale de drept, recunoscute de natiunile civilizate si ca mijloace auxiliare - deciziile juridice internationale si doctrina.

Alaturi de aceste izvoare in ultimile decenii s-au afirmat si documentele adoptate de organizatiile interna 727h73h tionale care joaca un rol tot mai important.

Dreptul International al Mediului este format, in prezent, din tratate internationale, rezolutii obligatorii ale unor organizatii internationale si unele texte neobligatorii.


Tratatul international si dreptul conventional.

In ciuda diversitatii denumirii actelor si a sectoarelor de reglementare, regulile conventionale privind protectia mediului prezinta o serie de caracteristici comune.

Majoritatea tratatelor privind protectia mediului cuprind mecanisme permanente de cooperare sub forma unor structuri institutionale déjà existente, carora li se confera noi atributii sau structuri create prin tratatele respective.

Tratatele au inceput sa se multiplice mai ales dupa 1970, astfel incat, in prezent, numarul conventiilor multilaterale cu referire la mediu sunt de peste 500, la care se adauga cca 1000 de tratate bilaterale.

In randul acestor categorii de izvoare exista tratate cu caracter general (ex. Conventia privind dreptul marii - 1982) si tratate speciale destinate unei probleme specifice (Conventia internationala a prevenirii poluarii de catre nave - 1973).

In prezent, reglementarile cu caracter international privesc principalele sectoare ale mediului marin, atmosferic, flora, fauna s.a.m.d.

Referitor la reglementarile cu caracter regional, subliniem preocuparea de a aplica la nivel regional o serie de conventii mondiale (de ex activitatea programelor ONU pt mediu).

O serie importanta de documente in domeniul mediului isi gasesc aplicarea si la nivel continental.

La nivel european un rol important in acest sens il au Consiliul Europei si OCDE.

In ciuda diversitatii, regulile conventionale de drept al mediului prezinta o serie de dimensiuni comune, precum importanta masurilor de aplicare care trebuie luate de catre parti, apoi instituirea mecanismelor de control al aplicarii dispozitiilor, adoptarea de proceduri care sa usureze modificarea tratatelor, etc.

Un alt izvor al Dreptul International al Mediului este cutuma. Cutuma se formeaza ca urmare a unui proces lant si complex, insa ramane adeseori imprecisa in continut, iar proba pertinentei si uniformitatii practicii ca drept poate fi dificila. Daca in privinta dreptului international general un exemplu elocvent este protectia dreptului marii, in privinta Dreptul International al Mediului putem vorbi despre regului cutumiare, aflate in diferite stadii de evolutie.

Cateva exemple pot fi : indatorirea statului de a nu cauza pagube mediului altor state, exemplul reiese din jurisprudenta internationala dar si de la Conferinta de la Stockholm, consultarea intre state, obligatia de evaluare a consecintelor ce ar putea avea efecte negative asupra mediului, etc.


Un alt izvor il reprezinta principiile recunoscute ale natiunilor civilizate.

Intrucat, actualmente exista peste 30 000 de acte normative in domeniul mediului, in literatura de specialitate se remarca o serie de principii ca : prevenirea daunelor ecologice, repararea pagubelor aduse mediului, asigurarea supravietuirii speciilor amenintate cu disparitie, etc.





Un al izvor este doctrina – este saraca in domeniul de specialitate.


Un alt izvor il reprezinta deciziile judiciare. Desi au un rol important sunt destul de rare, dar suficiente pt a crea jurisprudenta de specialitate.

Un prim caz important a fost afacerea « topitoria Trail » care a opus SUA si Canada intrucat uzina canadiana de Pb si Zn emitea compusi sulfurosi asupra terenurilor agricole americane, situate la granita cu Canada.

Sentinta arbitrala din 1941 constata ca, potrivit principiilor dreptului international si ale dreptului american – nici un stat nu are dreptul de a uza de teritoriul sau, ori de a permite folosirea lui, astfel incat emisiile sa provoace un prejudiciu pe teritoriul altui stat, sau proprietatile persoanelor, daca este vorba despre consecinte serioase, iar prejudiciul este probat prin dovezi clare si convingatoare.

Alta decizie este cea cu privire la cauza Grabchicov Nakimas din 1997.


Noile izvoare afirmate in Dreptul International al Mediului

Prin aparitia si multiplicarea organismelor internatinale cu atributii in domeniul protectiei mediului s-a ajuns la elaborarea unor documente cu forta juridica diferita.

O prima chestiune sunt rezolutiile obligatorii ale organizatiilor internationale. In domeniul mediului exista 3 organisme internationala cu putere decizionala :

- Consiliul de Securitate ONU – are atributii extrem de limitate : interdictia de a utiliza tehnici de modificarea mediului in scopuri militare sau ostile ;

- OCDE – poate adopta rezolutii ;

- organismele comitetelor europene pot lua hotarari obligatorii pt statele membre sub 2 forme : regulamente obligatorii cu imediata aplicare si directivele.


Un alt izcvor il constituie  rezolutiile neobligatorii SOFT LOW

In cadrul pregatirii de noi regului, datorita urgentei, statele au recurs, in prima faza, la instrumente neconstrangatoare, cu rol de a constientiza factorii decizionali cu privire la probleme de mediu care se iveau.

Acest gen de documente se clasifica in 3 categorii :

  1. recomandari , directive – cele mai obisnuite, se adreseaza statelor membre. Au semnificatii juridice reduse avand rolul de a indica statelor membre modul in care trebuie sa-si indeplineasca angajamentele asumate la organismele respective. Ele sunt frecvent adoptate in materie de mediu. Mentionam recomandarile OCDE.
  2. programele de actiune – au ca destinatar organismele care le-au adoptat si prevad actiuni ce trebuie intreprinse intr-o perioada determinata. Exemplu – Agenda 21 adoptata la Confernta de la Rio de Janeiro.
  3. declaratii de principii – se emit de catre foruir internationale si au valoare declarativa de bune intentii. Nu prevad actiuni precise ci doar fixeaza linii generale de urmat catre state. Exemplu de mari declaratii : Stockholm, Rio de Janeiro, Johannesburg.






Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact