StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul mediului inconjurator
Trimite articolul prin email Protectia juridica a mediului artificial : Dreptul mediului inconjurator Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Protectia juridica a mediului artificial



PROTECTIA JURIDICA A MEDIULUI ARTIFICIAL


SECTIUNEA I
CONSIDERATII INTRODUCTIVE


1. Notiunea de mediu artificial
Mediul artificial alaturi de mediul natural, sunt elemente componente ale mediului in care omul traieste, exista si isi desfasoara activitatea.
Mediul artificial cuprinde ansamblul factorilor creati prin activitati umane, care inconjoara omul in interiorul si in afara asezarilor umane.
Conceptul de mediu artificial se refera la tehnosfera, care reprezinta totalitatea creatiilor materiale ale omului, respectiv, ansamblul obiectivelor artificiale creatie a omului.
Fiind expus permanent poluarii, degradarii, se impune protectia juridica a acestuia, fapt ce rezulta din necesitatea protectiei factorilor necesari dezvoltarii vietii si activitatii oamenilor.
Mediul artificial cuprinde atat asezarile umane cat si obiectivele din afara asezarilor umane.

1.1. Asezarea umana si obiectivele din afara asezarilor umane
Prin asezare umana1 se intelege o localitate de orice nivel (sat, comuna, oras, municipiu) ce cuprinde ansamblul de locuinte, institutii, strazi, piete, locuri de odihna si agrement, respectiv, tot ce se afla in interiorul granitelor administrative ale unei localitati si este creat de om.
Asezarile umane se cer a fi astfel concepute incat sa satisfaca nevoile de liniste, sanatate si bunastare a populatiei, sa evite si sa dimineze consecintele negative ale poluarii.
Obiectivele din afara asezarilor umane sunt constituite din totalitatea creatiilor umane situate in afara localitatilor (sosele, autostrazi, cai ferate, conducte, viaducte, baraje, sisteme de transport a energiei electrice, alte constructii) .
Prin protectia mediului artificial se urmareste protectia omului, crearea conditiilor necesare pen 737e41h tru respectarea exigentelor dezvoltarii asezarilor umane, crearea conditiilor de mediu si ridicarea nivelului de viata al populatiei din cadrul acestora.


SECTIUNEA II
PROTECTIA JURIDICA A ASEZARILOR UMANE 2


1. Generalitati
Scopul urmarit prin protectia juridica a asezarilor umane il constituie asigurarea unor conditii mai bune de viata si de munca a populatiei.
Obiectivele protectiei asezarilor umane au fost stabilite in cadrul Conferintei de la Vancouver din 1976, fiind motivate de conditiile de viata ale unei parti din populatia Globului, a caror agravare este determinata de: cresterea economica inechitabila, cresterea demografica, urbanizarea necontrolata, boli si saracie, segregatie rasiala, somaj, degradarea resurselor indispensabile vietii, etc..

2. Atributii si raspunderi in scopul protectiei juridice a asezarilor umane
Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos in asezarile umane, in procesul de dezvoltare social-economica, a planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului si a localitatilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice. in acest scop, art. 61 din Legea mediului stabileste raspunderi in sarcina consiliilor locale pentru:
- imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea surselor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, infrumusetarea si protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale;
- amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a se aduce prejudicii salubritatii, spatiilor de odihna, tratament, starii de sanatate si de confort a populatiei;
- respectarea regimului de protectie speciala a localitatilor balneo-climaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii, fiind interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie ale acestora;
- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;
- reglementarea accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor cu predominanta spatiilor de locuit, zone destinate tratamentului, recreerii si agrementului;
- adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice si juridice cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si a imprejmuirilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;
- initierea pe plan local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare a canalizarii stradale.
Autoritatile pentru protectia mediului si consiliile locale sunt competente sa initieze actiuni de informare si participare privind programele de dezvoltare urbanistica si gospodarire comunala, asupra importantei masurilor destinate protectiei mediului si asezarilor umane (art.62-65 din Legea - cadru).
Multe aspecte ale activitatilor din localitati (cum sunt: diminuarea noxelor si combaterea celorlalti factori poluanti, realizarea actiunilor de salubrizare, de colectare si valorificare a reziduurilor menajere si stradale, efectuarea de deratizari, dezinsectii etc.), fac obiectul gospodaririi comunale.
Executarea lucrarilor de gospodarire comunala, precum si a celorlalte lucrari tehnico - edilitare se face in mod etapizat, in raport cu posibilitatile economiei nationale, prin utilizarea in cat mai mare masura a resurselor locale, asigurandu-se folosirea economicoasa a terenurilor si respectarea stricta a perimetrelor construibile.
Coordonarea proiectarii si realizarii corelate a tuturor lucrarilor edilitare, indiferent de beneficiarii sau executantii acestora se asigura, in conditiile legii, de catre primarii.
Pentru satisfacerea cerintelor cetatenilor, unitatile de gospodarire comunala din municipii, orase si comune, impreuna cu primariile au o serie de atributii si raspunderi.
in indeplinirea acestor atributii, unitatile de gospodarire comunala emit autorizatii sau acorduri pentru efectuarea unor servicii si lucrari de gospodarire comunala.
La eliberarea acordului de mediu pentru urbanism si amenajarea teritoriului, autoritatile de mediu precizeaza masurile de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic al fiecarei zone si localitati, zonele deteriorate si conditiile de refacere peisagistica si ecologica a acestora, de dezvoltare a spatiilor verzi si controleaza realizarea acestora.
Sunt de asemenea, stabilite atributii in sarcina Ministerului Sanatatii (art.71), a Ministerului Apararii Nationale (art.72) a Ministerului de Interne si a Ministerului Transporturilor (art.75), Agentiei Nationale pentru Turism (art.76), Autoritatilor vamale, Politiei, persoanelor fizice si juridice.

2.1.Atributiile si obligatiile persoanelor fizice si juridice
Atributiilor persoanelor in domeniul protectiei mediului le corespund, in general, anumite obligatii legale.
Conform dispozitiilor art.80 din Legea nr.137/1995, 'protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice', scop in care acestea sunt obligate:
- sa solicite autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau autorizatie de mediu, dupa caz3;
- sa acorde sprijin si asistenta persoanelor imputernicite cu inspectia activitatilor desfasurate;
- sa se supuna ordinului de incetare temporara sau definitiva a activitatii;
- sa suporte costul pentru repararea prejudiciului si sa inlature urmarile produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului4;
- sa asigure sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice;
- sa informeze autoritatile competente si populatia in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major;
- sa nu degradeze mediul amenajat prin depozitari de deseuri de orice fel;
- sa contribuie la imbunatatirea microclimatului5 urban prin diferite activitati;
- sa amplaseze diferite obiective industriale si sa desfasoare activitati fara sa prejudicieze salubritatea, ambientul, spatiile de odihna de tratamente si recreere etc.;
- sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneo-climaterice, a zonelor de interes turistic, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii;
- sa adopte elemente arhitecturale adecvate si sa respecte dispozitiile locale privitoare la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, curtilor si imprejmuirilor acestora, etc.
Proprietarii (persoane fizice sau juridice) au obligatia, sa obtina la darea in exploatare a cladirilor inalte si foarte inalte ori cu sali aglomerate, hotelurilor, spitalelor si caminelor pentru copii si batrani, precum si a unor constructii in care se desfasoara activitati cu pericol de incendiu, sa obtina autorizatie de prevenire si stingere a incendiilor.


SECTIUNEA III
PROCEDURA DE REGLEMENTARE A ACTIVITATILOR ECONOMICE SI SOCIALE CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI


1. Obiective
Pentru oprirea deteriorarii mediului si reconstructia ecologica a zonelor deteriorate, in activitatea de proiectare, amplasare, executie si exploatare a noilor obiective economico-sociale, in mod obligatoriu trebuie sa se aiba in vedere:
- amenajarea corespunzatoare a teritoriului;
- dimensionarea noilor investitii si activitati in limitele capacitatii de suport a resurselor naturale si a mediului;
- adoptarea de tehnologii si procese de productie care sa asigure un randament superior de prelucrare si valorificare eficienta a resurselor materiale si energetice;
- adoptarea de solutii pentru prelucrarea, reciclarea si neutralizarea deseurilor poluante, etc.
Agentii economici, persoane fizice si juridice, sunt obligati sa restructureze capacitatile de productie corespunzator cerintelor de gospodarire si valorificare rationala a resurselor, sa retehnologizeze procesele de productie in sensul cresterii gradului de prelucrare a resurselor regenerabile si neregenerabile.

2. Impactul asupra mediului
2.1. Notiune
Pentru orice activitate care poate avea un climat deosebit asupra mediului, in Legea privind protectia mediului, Anexa II, sunt prevazute activitatile care necesita studii de impact necesare inainte de emiterea acordului sau autorizatiei de mediu. Dintre aceste activitati6 amintim: activitati de transport, energie, constructii hidrotehnice, eliminarea deseurilor si ambalajelor, activitati de sport, turism si agrement, apararea nationala etc.
Pentru activitatile cunoscute si necuprinse in aceasta anexa, autoritatea competenta pentru protectia mediului va stabili daca aceste activitati pot avea un impact deosebit asupra mediului, pe baza unor criterii.
Prin 'impact asupra mediului' se intelege orice efect direct sau indirect al unei activitati umane desfasurate intr-o anumita zona, care produce o schimbare a sensului de evolutie a calitatii mediului si ecosistemelor, schimbare ce poate afecta sanatatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau a conditiilor socio-economice.
Modificarea mediului ca rezultat al activitatilor, produselor sau serviciilor, poate fi daunatoare sau benefica, totala sau partiala.
Probabilitatea producerii unor efecte negative asupra mediului, pot fi prevenite pe baza unor studii de evaluare.

2.2. Efectuarea studiului de impact
Obiectivele studiului de impact au in vedere stabilirea:
- modului de amplasare a obiectivului in mediu;
- modificarile posibile ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu prin promovarea proiectului sau activitatii;
- nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sanatatii populatiei si a riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
- modului de incadrare in reglementarile legale privind protectia mediului;
- posibilitatile de acceptare sau nu a proiectului sau activitatii
Pentru efectuarea studiului de impact, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului impreuna cu titularul proiectului sau activitatii si, dupa caz, cu un colectiv de analiza tehnica stabilit de aceasta autoritate analizeaza scopul actiunii propuse si stabileste daca proiectul sau activitatea poate fi reglementata pe linie de protectie a mediului.
in cazul in care raspunsul este afirmativ, autoritatea pentru protectia mediului intocmeste indrumarul cu probleme rezultate in urma analizei, probleme care vor fi tratate in studiul de impact asupra mediului si urmarite in raportul la acest studiu. indrumarul se comunica titularului o data cu lista avizelor necesare eliberarii acordului de mediu, in termen de trei zile de la data cand a avut loc analiza. Competenta de realizare a studiilor de impact apartine unitatilor specializate, persoanelor fizice si juridice atestate, cheltuielile fiind suportate de titularul proiectului sau al activitatii.

2.3. Procedura de evaluare
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului consta din fazele: preliminara, propriu-zisa si cea de analiza si validare7. Autoritatea pentru protectia mediului organizeaza si decide aplicarea fazelor procedurii astfel:
- cererea, insotita de descrierea proiectului;
- incadrarea actiunii propuse in tipurile de activitati care se supun sau nu studiului de impact asupra mediului; daca sunt necesare informatii suplimentare se poate cere titularului un studiu preliminar;
- analiza scopului actiunii propuse;
- intocmirea indrumarului cu problemele rezultate pe baza analizei facute;
- prezentarea de catre titularul proiectului sau al activitatii, a raportului privind studiul de impact asupra mediului;
- analiza preliminara a raportului de catre autoritatea pentru protectia mediului si acceptarea sau dispunerea motivata a refacerii acestuia;
- aducerea la cunostinta si dezbatere publica a raportului; comunicarea observatiilor si a concluziilor rezultate;
- decizia finala a autoritatii de mediu (facuta publica si motivata);
- eliberarea sau respingerea motivata a acordului sau autorizatiei.

2.4. Efectele juridice ale studiului de impact
Studiul de impact da nastere unor efecte administrative al caror obiect este ajungerea la o decizie cat mai buna in vederea protectiei mediului si a unor efecte juridice care tin de procedura si consecintele amanarii executiei.
Studiul de impact este un studiu previzional ce anticipeaza aparitia efectelor complexe, generand scenarii si strategii de actiune.

3. Eliberarea acordului de mediu si autorizatiei de mediu

3.1. Notiunea de acord de mediu si activitatile ce necesita in prealabil obtinerea acestuia
Acordul de mediu este actul tehnico-juridic ce se emite in prima faza de proiectare a obiectivelor de investitii, potrivit prevederilor legale privind protectia factorilor de mediu si se solicita pentru fiecare investitie in parte. Prin el se stabilesc conditiile de realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.
La construirea si darea in functiune a obiectivelor economico-sociale, pentru lucrarile de amenajare a teritoriului si de sistematizare a localitatilor rurale si urbane, pentru constructii edilitare, pentru efectuarea de lucrari necesare transportului, eliminarea deseurilor si ambalajelor, producerea, transportul si stocarea energiei, lucrari de imbunatatiri funciare, precum si pentru stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor din fondul funciar, infiintarea de plantatii, exploatarea si explorarea resurselor naturale si alte activitati ce presupun schimbarea cadrului natural, este obligatorie obtinerea acordului si/sau autorizatiei de mediu.

3.2. Subiectii obligatiei de a solicita eliberarea acordului de mediu si activitatile pentru care se obtine
Acordul de mediu se solicita de proiectantul general al ansamblului investitiei, pe baza unei documentatii tehnice elaborata unitar, pentru toti factorii de mediu si cu respectarea normativului de continut aprobat. Proiectantul, beneficiarul si constructorul au obligatia respectarii stricte a acordului de mediu emis, precum si a lucrarilor suplimentare, fata de documentatia de baza inscrise in acestea.
Acordul de mediu constituie un act de reglementare care se emite numai pentru promovarea si aprobarea investitiei.
Acordul de mediu se emite pentru o serie de obiective si activitati, astfel:
- parcari pentru stationare pentru mai mult de 1000 de locuitori, de catre minister, iar sub 1000 de locuitori, de agentia teritoriala de mediu;
- uzine de gaz, cocserii, instalatii de lichefiere a carbunelui, de catre agentia teritoriala;
- depozite de resurse minerale de interes national, de catre minister, iar pentru cele de interes local, de catre agentia teritoriala;
- stadioane mai mari de 50.000 locuri de catre minister si de agentia teritoriala pentru cele sub aceasta capacitate;
- uzine de metale neferoase, de catre minister;
- abatoare si macelarii cu o capacitate mai mare de 5000 t/an, de catre minister iar pentru cele cu o capacitate mai mica de agentia teritoriala de mediu;
- tehnologii de fabricatie, echipamente, aparatura in domeniul protectiei mediului, de catre minister.

3.3. Etapele obtinerii acordului de mediu
In vederea obtinerii acordului de mediu titularul proiectului sau al activitatii este obligat sa depuna la autoritatea teritoriala pentru protectia mediului urmatoarele documente:
- cerere pentru eliberarea acordului de mediu;
- descrierea proiectului sau a activitatii cu principalele informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului;
- nota privind stadiul de realizare a programului de conformare existent daca este cazul;
- dovada platii taxei de autorizare;
- dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una din metodele de informare.
Indiferent de metoda utilizata, se va afisa (publica) o prezentare rezumativa a proiectului sau a actiunii propuse dezbaterii publice8.
Autoritatea teritoriala analizeaza documentele depuse, incadreaza actiunea propusa in tipurile de obiective si activitati care se supun sau nu studiului de impact asupra mediului, stabileste competenta de emitere a acordului de mediu. Pentru obiectivele sau activitatile care necesita studiu de impact, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului solicita informatii suplimentare sau studiu preliminar de impact, daca este cazul si cand considera ca este necesar va verifica pe teren veridicitatea datelor prezentate.
In cazul in care proiectul sau activitatea poate fi reglementata, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului intocmeste indrumarul cu probleme rezultate in urma analizei.
Dupa executarea studiului de impact asupra mediului, urmeaza o noua etapa in care titularul proiectului (activitatii) prezinta autoritatii teritoriale raportul privind studiul de impact. Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului analizeaza raportul prezentat si daca il accepta, il supune dezbaterii publice.
Dupa ce acest raport a fost facut public, autoritatea teritoriala va lua decizia daca se continua sau nu procedura de reglementare.
Daca decizia este favorabila, urmeaza depunerea memoriului tehnic, care va cuprinde date generale ale investitiei, date specifice, descrierea lucrarilor, precum si sursele de poluanti si masurile ce se impun pentru prevenirea poluarii mediului.
La memoriul tehnic se vor anexa: planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie.
Memoriul tehnic, celelalte avize sau autorizatii, buletinele de analiza, studiul de impact asupra mediului si alte documente cerute, se supun analizei autoritatii teritoriale pentru protectia mediului si dupa caz colectivului de analiza tehnica, dupa care, se poate dispune refacerea, completarea sau emiterea acordului de mediu, respectiv a autorizatiei de mediu.

4. Autorizatia de mediu
4.1. Notiunea de autorizatie de mediu
Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Autorizatia de mediu este obligatorie pentru: activitati industriale si de transport, spalatorii chimice, activitati de gospodarire a apelor, activitati de producere de energie electrica si termica, de constructii de montaj si demolari; activitati de invatamant si cultura, de aparare nationala; gradini zoologice, cimitire si crematorii umane etc..

4.2. Etapele procedurii de obtinere a autorizatiei de mediu
La solicitarea unei autorizatii de mediu, titularul obiectivului sau al activitatii este obligat sa depuna autoritatii teritoriale pentru protectia mediului documentele prevazute de lege:
- cerere de eliberare a autorizatiei de mediu insotita de o declaratie in acest sens;
- fisa de prezentare a activitatii;
- dovada platii taxei de autorizare;
- dovada ca a facut publica solicitarea;
- nota privind studiul de realizare a programului de conformare existent, daca este cazul;
- alte acte sau documente relevante dupa caz, care pot sustine cererea.
Daca pe baza documentelor prezentate obiectivul sau activitatea pot fi autorizate, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului face publica decizia sa prin afisare la sediul propriu. Dupa 30 de zile acordat pentru contestarea deciziei, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului elibereaza autorizatia de mediu.
Autorizatia de mediu nu se emite in urmatoarele situatii:
- daca nici o varianta a programului de conformare nu prevede incadrarea in conditiile care permit autorizarea, rapoarte la standardele si reglementarile in vigoare;
- daca titularul obiectivului sau al activitatii nu respecta obligatiile ce-i revin.

5. Programul de conformare
5.1. Notiune
Programul de conformare este un plan de masuri care cuprinde etape ce trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea competenta, in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului.
Pentru intocmirea programului de conformare este necesara si evaluarea prejudiciului cauzat mediului, care se realizeaza prin bilantul de mediu.
Bilantul de mediu este procedura prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor negative, care fac parte din actiunea de evaluare a impactului asupra mediului.
Programul stabileste masurile de conformare si etapele necesare realizarii acestora, fiind parte integranta din autorizatia de mediu, vizeaza:
- realizarea lucrarilor, urmarindu-se incadrarea in standardele, normele si alte reglementari legale in vigoare privind protectia mediului;
- prevenirea poluarii accidentale;
- introducerea unor tehnologii nepoluante sau mai putin poluante si modernizarea celor existente;
- exploatarea rationala a resurselor naturale pentru asigurarea unor dezvoltari durabile;
- protectia si ocrotirea monumentelor naturii, parcurilor nationale si rezervatiilor naturale, precum si conservarea biodiversitatii;
- valorificarea bazei de materii prime secundare;
- respectarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului;
- realizarea lucrarilor de reconstructie ecologica necesara;
- aplicarea si respectarea conventiilor si a reglementarilor internationale la care Romania a aderat;
- aplicarea reglementarilor elaborate de autoritatea centrala pentru protectia mediului si de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.
Programul de conformare cuprinde lucrarile si masurile ce se vor lua pentru protectia mediului. in functie de situatia concreta, programul de conformare cuprinde doua tipuri de masuri:
- masuri pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor cu impact asupra mediului;
- masurile de remediere a efectelor activitatilor anterioare asupra mediului.
Titularul activitatii intocmeste un proiect de program de conformare, cu termene realizabile, cu responsabilitati si cu identificarea celor carora li s-a repartizat sarcina de executare a masurilor programului de conformare.
Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului va analiza proiectul programului de conformare, il accepta sau dispune completarea sau refacerea acestuia.
Un program de conformare nu poate depasi perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu, cu exceptia masurilor de remediere a prejudiciilor cauzate mediului prin activitatile anterioare.

6. Revizuirea sau suspendarea acordului de mediu si a autorizatiei de mediu
Titularul proiectului sau al activitatii are obligatia sa informeze in scris autoritatea competenta pentru protectia mediului ori de cate ori intervine o schimbare de fond a datelor care stau la baza eliberarii acordului de mediu sau autorizatiei.
Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste daca este necesara revizuirea sau suspendarea acordului sau autorizatiei de mediu.

6.1. Revizuirea
Revizuirea acordului sau autorizatiei de mediu este necesara daca apar elemente noi, necunoscute la data emiterii si in cazul reinnoirii acestora cand se poate cere refacerea raportului privind studiul de impact asupra mediului. Revizuirea se face conform procedurii de emitere a autorizatiei de mediu, respectiv a acordului de mediu.
Poate fi revizuit si programul de conformare, la schimbarea titularului activitatii si in urma efectuarii bilantului de mediu. in acest caz, continutul programului de conformare se reface, specificandu- se sursa de finantare si daca este necesar responsabilitatea.
Daca titularul activitatii nu respecta termenele negociate si stipulate in programul de conformare din cauze obiective ce nu pot fi imputate, autoritatea teritoriala pentru protectia mediului poate proceda la decalarea termenelor initiale.

6.2. Suspendarea
Suspendarea acordului si autorizatiei de mediu poate avea loc dupa o somatie prealabila cu termen, pentru nerespectarea prevederilor mentionate si pentru nerealizarea prevederilor programului de conformare.
Somatia va include o descriere a motivului pentru suspendare si se va mentiona o perioada de timp pana la intrarea in vigoare a suspendarii.
La expirarea perioadei de somatie, autoritatea competenta va suspenda acordul sau autorizatia de mediu. Perioada de suspendare se va mentine pana la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de sase luni.

7. incetarea activitatii
Dupa expirarea perioadei de suspendare, autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune oprirea executiei proiectului sau incetarea activitatii, dispozitia de incetare fiind executorie.
La schimbarea destinatiei sau a proprietarului activitatilor sau a oricaruia dintre obiectivele aferente acestora, precum si in alte situatii apreciate de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, fostul proprietar efectueaza bilantul de mediu, in scopul eliberarii unei noi autorizatii de mediu, cu program de conformare daca este cazul.


SECTIUNEA III
PROTECTIA JURIDICA A OBIECTIVELOR DIN AFARA ASEZARILOR UMANE


1. Consideratii introductive
Mediul artificial din afara asezarilor umane cuprinde toate obiectivele pe care omul le-a creat prin mintea si mana sa si le-a asezat in mijlocul naturii. Aceste obiective sunt supuse poluarii si degradarii si ele trebuie protejate pentru a le pastra destinatia si utilitatea in interesul bunului mers al activitatilor economico-sociale.
in procesul dezvoltarii economico-sociale, al elaborarii planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, se urmareste protectia mediului nu numai in interiorul asezarilor umane ci si in exteriorul acestora, deoarece instalarea acestor obiective se desfasoara in mediul natural care este supus astfel poluarii. Aceste obiective apar ca bunuri specifice, cu regim juridic propriu fiind supuse fiecare unor poluari specifice. De aici rezulta necesitatea protejarii acestora atat tehnic, cat si impotriva unor efecte mecanice, uzurii lor permanente in urma exploatarii. Aceste exploatari au dus la elaborarea de regulamente de exploatare care stabilesc norme, masuri tehnice de intretinere si protejare a acestor obiective artificiale.


SECTIUNEA IV
PROTECTIA FACTORILOR NATURALI DE MEDIU IN ASEZARILE UMANE

Protectia mediului in asezarile umane se realizeaza in mod specializat, in functie de factorii de mediu (aer, apa, sol, zgomot, deseuri etc.), prin metode de combatere a poluarii cu ajutorul unor masuri si procedee tehnice ca: amplasarea industriilor poluante la distanta fata de localitati; folosirea de metode tehnologice care produc cat mai putini poluanti; evacuarea gazelor la altitudine prin cosuri prevazute cu filtre poluante; reducerea poluarii determinata de mijloacele de transport si altele.
Poluarea la nivel global a cunoscut o amploare deosebita dupa secolul al XIX-lea - industriile fiind cele mai mari purtatoare ale formelor poluarii. O alta cauza a poluarii ar fi cresterea accentuata a populatiei si dezvoltarea oraselor insotita de concentrarea activitatilor industriale in mediul urban.
Principalele tipuri de poluare sunt: poluare microbiana, poluare artizanala si poluare industriala.
Poluarea microbiana - este o poluare naturala, provocata de bacteriile care traiesc si se dezvolta in materiile aflate in stare de descompunere ori putrefactie, precum si in apele statatoare.
Poluarea artizanala - este legata de activitatile economice umane care sunt surse de poluare sonora, de poluare a apei si aerului si de deseuri.
Poluarea industriala - care se datoreaza dezvoltarii civilizatiei industriale care de la mijlocul secolului trecut a produs modificari profunde si accelerate mediului inconjurator, datorita solicitarii din ce in ce mai mari a resurselor naturale, a extinderii suprafetelor cultivate si a schimbarii sistemelor de cultura a despaduririlor masive pentru obtinerea de masa lemnoasa si de terenuri noi pentru agricultura, a dezvoltarii exploatarii subsolului, precum si a altor activitati cu impact asupra mediului.
Civilizatia industriala a facut posibila o crestere demografica rapida, ceea ce a dus la o puternica dezvoltare a procesului de urbanizare, a creat noi aglomerari umane pe spatii tot mai restranse, etc.


SECTIUNEA V
PROTECTIA MEDIULUI DE VIATA AL POPULATIEI


In promovarea unui 'mediu de viata sanatos' un rol important revine normelor de igiena a mediului de viata al populatiei, care se refera la: zonele de locuit, aprovizionarea cu apa a populatiei, colectarea si indepartarea reziduurilor, activitatea unitatilor in care se desfasoara actiuni social-culturale, unitatile de prestari servicii pentru populatie, unitati sanitare cu paturi, prevenirea si combaterea bolilor transmisibile, conditiile de transport, alimentele si protectia sanitara a acestora.

1. Normele de igiena referitoare la zonele de locuit9
Prin sistematizarea teritoriului, trebuie sa se urmareasca ca pe terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii asezarilor umane sa se asigure protectia populatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului. Trebuie avute in vedere, de asemenea, si posibilitatile de alimentare cu apa potabila, de indepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor, dezvoltarea normala a zonelor verzi, a zonelor de recreere si odihna.
Amplasarea locuintelor trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure insorirea acestora, iar distanta dintre cladiri trebuie sa fie corespunzatoare pentru a nu se umbri reciproc.
Unitatile de mica industrie, comerciale si de prestari servicii, care pot crea riscuri pentru sanatate sau disconfort pentru populatie prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf si fum, gaze toxice sau iritante, se amplaseaza la distante de minimum 15 m de ferestrele locuintelor.
Pentru unitatile aflate in interiorul si exteriorul locuintelor, se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor.
Zonele necesare odihnei si recreatiei se amplaseaza in locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, fiind interzisa amplasarea: intreprinderilor care prin activitatea lor produc zgomot, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul; unitatilor zootehnice; unitatilor de transport; a statiilor de epurare a apelor uzate si locurilor de depozitare a reziduurilor.
intre intreprinderile industriale care pot polua atmosfera sau produc zgomot sau vibratii si teritoriile protejate invecinate se asigura zone de protectie sanitara. Prin teritorii protejate in acest sens se inteleg: zone de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreatie etc.. Se interzice amplasarea oricaror obiective, cu exceptia celor destinate personalului de intretinere si interventie in zonele de protectie.
Obiectivele economice care, prin natura activitatii lor pot polua atmosfera, se amplaseaza in zonele destinate industriilor poluante.

2. Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localitatilor
Pentru aprovizionarea cu apa a localitatilor se pot folosi surse subterane si surse de suprafata care indeplinesc conditiile de calitate din standardul de stat pentru apa potabila.
Sursele de apa, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila, precum si retelele de distributie se vor proteja prin instituirea zonelor de protectie sanitara.
Tehnologiile si substantele folosite in tratarea apei in scopul potabilizarii vor fi avizate sanitar.
Distributia apei trebuie sa fie continua, iar in caz de revizii, remedieri ale instalatiilor sau intreruperi accidentale, se va relua distributia apei potabile, dupa spalarea si dezinfectia retelei.
Pentru protectia sanitara a apei este necesara o stricta supraveghere si buna intretinere a retelei de distributie. intretinerea si buna functionare a instalatiilor de alimentare cu apa (izvoare, fantani) se asigura de catre detinator prin instituirea perimetrelor de protectie sanitara si amenajarea igienica a instalatiilor.

3. Norme de igiena referitoare la colectarea si indepartarea reziduurilor10
Primariile si agentii economici sunt obligati sa asigure indepartarea apelor uzate (menajere, industriale, orasenesti), apelor meteorice, precum si intretinerea salubritatii domeniului public si privat. Cetatenii sunt obligati sa respecte masurile stabilite de primarie pentru asigurarea igienei publice si salubritatii locale, regulile de igiena in gospodaria sau locuinta proprie, astfel incat sa nu creeze disconfort vecinilor.
indepartarea apelor uzate menajere si industriale se face numai prin reteaua de canalizare a apelor uzate.
Este interzisa raspandirea direct pe sol sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate, menajere si industriale, deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si instalatiilor de alimentare cu apa.
Apele uzate provenite de la instalatiile sanitare precum si de la orice unitati, care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenti patogeni sau polueaza cu substante chimice ori radioactive, se vor trata in incinta unitatilor respective, asigurandu-se dezinfectia inainte de evacuare in colectorul stradal. Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice.
Agentii economici, asociatiile de locatari si cetatenii au obligatia de a colecta si indeparta reziduurile solide, menajere si industriale, in locuri amenajate special si autorizate sanitar.
Precolectarea reziduurilor menajere si stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in buna stare, amplasate in conditii salubre, in spatii special amenajate. Sistemul individual de indepartare si neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai in localitatile rurale.
Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, ca si cele pentru depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale de specialitate (in nici un caz pe malul apelor) si la distanta de cartierele de locuinte.
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie sa fie acoperite, intretinute igienic si dezinfectate periodic.

4. Norme de igiena privitoare la unitatile de folosinta publica
Prin unitati de folosinta publica se inteleg categoriile de institutii in care se desfasoara activitati social-culturale, unde se gasesc temporar colectivitati de munca sau de recreere, precum si unitatile in care se efectueaza prestatii de servicii pentru populatie, denumite 'unitati'.
Unitatile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabila sau la surse proprii de apa potabila si vor fi prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa si de canalizare corespunzatoare. De asemenea vor fi racordate la sisteme publice de canalizare a apelor uzate, iar in lipsa acestora vor utiliza instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate. Instalatiile de distributie a apei potabile si de evacuare a apelor uzate si obiectele sanitare vor fi mentinute in permanenta stare de functionare si curatenie.
Conducerile unitatilor se vor ingriji de mentinerea starii de curatenie si confort in fiecare unitate si anexele aferente, iar instalatiile de iluminat, incalzit si ventilatie existente in dotarea unitatilor, vor fi mentinute in permanenta stare de functionare.
in salile unitatilor de cultura nu se va permite accesul unui numar de persoane mai mare decat capacitatea proiectata si autorizata sanitar.
in colectivitatile temporare (santiere, campinguri, cabane), precum si in unitatile de folosinta publica se vor asigura conditiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor.
intreprinderile care detin sau exploateaza bai publice se vor ingriji de intretinerea constructiilor aferente pentru ca acestea sa functioneze in permanenta la parametrii proiectati in permanenta stare de curatenie. Strandurile pot fi amenajate pe malurile raurilor, lacurilor sau marii cu respectarea unor cerinte stricte in scopul protectiei sanitare a acestora, iar bazinele de inot vor fi umplute numai cu apa din retea sau apa de mare.

5. Norme de igiena pentru transporturile de persoane
La proiectarea, executia si functionarea constructiilor, vehiculelor si cailor de transport, este necesar sa se respecte conditiile minimale indispensabile pentru asigurarea protectiei sanatatii pasagerilor si personalului. Societatile comerciale sau regiile autonome care fac servicii de transport au obligatia sa respecte aceste conditii si sa-si intocmeasca regulamente de functionare si exploatare.

5.1. Transportul in comun si preorasenesc
La proiectarea si constructia autobuzelor, troleibuzelor si tramvaielor si a utilitatilor legate de traseele acestora, se vor lua masuri pentru a evita emisiile poluante si sursele de zgomot si pentru a evita accidentarea cetatenilor.
La constructia si amenajarea mijloacelor de transport in comun se vor lua masuri de reducere la minimum a emisiilor de poluanti chimici, de zgomot si de vibratii.

5.2. Transportul aerian
La proiectarea, construirea si in timpul exploatarii navelor si aeroporturilor este necesar sa se respecte normele de protectie sanitara a echipajului, a calatorilor si personalului din aeroporturi. Aeroporturile trebuie sa beneficieze de apa potabila si sa fie dotate cu instalatii de evacuare a deseurilor solide si lichide de la aeronave si de la sol, precum si cu instalatii adecvate prepararii, manipularii si servirii in conditii igienice a alimentelor si bauturilor.
Aeroportul trebuie sa dispuna de cabinet medical dotat cu personal, materiale si local corespunzator, iar aeronavele trebuie sa dispuna de apa potabila.

5.3. Transporturi feroviare, navale si rutiere
Elementele fixe trebuie sa dispuna de sisteme de alimentare cu apa potabila, de indepartare a apelor uzate si a deseurilor, de unitati de alimentatie publica colectiva si asistenta medicala. Vagoanele pentru calatori vor fi construite conform standardelor cerute in acest sens.
Amplasarea, proiectarea si realizarea porturilor se vor face tinandu-se seama de distantele fata de apa si de localitate, de posibilitatea de amenajare a malurilor, a cheiurilor, a instalatiilor de acostare a navelor si a spatiilor de depozitare, pentru a se evita afectarea starii de sanatate si de confort a populatiei.
Portul trebuie sa dispuna de o retea de distributie a apei potabile racordata la reteaua localitatii sau la surse proprii, si de o retea de canalizare racordata la reteaua de canalizare a localitatii sau la sisteme proprii de tratare si neutralizare a apelor uzate. Navele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de inmagazinare a apei potabile si cu retea de distributie.
Colectarea si evacuarea apelor uzate se fac in instalatii proprii, cu evacuare in apa marii dupa separarea deseurilor lichide uleioase si a grasimilor si dupa dezinfectia cu substante clorigene.
Mijloacele de transport destinate transportului rutier interurban de calatori se vor construi si amenaja potrivit cerintelor legii, fiind stabilite reguli si conditii obligatorii pentru proiectarea, constructia, amenajarea si functionarea autogarilor si a drumurilor publice.11
in concluzie, precizam ca nivelul de trai al unei tari, precum si incadrarea acesteia in randul tarilor civilizate, sunt conditionate si de cadrul legislativ consistent in materia normelor de igiena, precum si de aplicarea cu eficienta a acestora, conditii ce constituie in acelasi timp premise fundamentale a existentei unui popor sanatos.
Sanatatea si viata oamenilor, precum si calitatea mediului pot fi afectate nu numai prin noxele datorate diferitelor activitati industriale, ci si prin calitatea produselor si serviciilor ce li se ofera.
Un domeniu important al protectiei vietii, sanatatii populatiei si a mediului il constituie satisfacerea necesitatilor de consum de produse alimentare si respectarea conditiilor de igiena si de mediu la fabricarea, manipularea, depozitarea si transportul acestora.

SECTIUNEA VI
RASPUNDEREA JURIDICA

Protectia juridica a mediului artificial se realizeaza in principal, prin instituirea unor mijloace juridice specifice, reprezentate de norme juridice civile, administrative, penale, de dreptul muncii.
Raspunderea juridica pentru incalcarea normelor de drept ce privesc protectia asezarilor umane si a obiectivelor artificiale din afara asezarilor umane poate fi: contraventionala, civila sau penala.

1. Raspunderea contraventionala
O aparare eficienta a mediului artificial se realizeaza prin mijloacele de drept administrativ, deoarece legiuitorul a stabilit in domeniul activitatilor sociale cu impact asupra mediului, o serie de norme a caror incalcare atrage aplicarea sanctiunii contraventionale sub forma amenzii.
Destinatarii normelor administrative incidente in materie sunt persoanele fizice si juridice, autoritatile publice locale cu atributii in protectia mediului artificial.
Art. 83 din Legea nr. 137/1995 republicata, stabileste faptele contraventionale in materie si sanctiunile corespunzatoare.
Cuantumul amenzilor contraventionale se reactualizeaza anual prin Hotarare de Guvern.

2. Raspunderea civila
Aceasta forma a raspunderii juridice intervine in situatia cauzarii de daune ecologice mediului artificial. Daunele ecologice sunt cauzate cel mai adesea prin aplicarea diferitelor tehnologii, folosirea de instalatii, utilaje si materiale periculoase pentru mediu.
Raspunderea civila pentru pagubele cauzate prin poluare mediului artificial, este o raspundere civila obiectiva, independenta de culpa autorului.

3. Raspunderea penala
Mijloacele de drept penal sunt unele dintre cele mai severe si eficiente mijloace juridice de protectie a mediului artificial, datorita gradului ridicat de pericol social pe care-l prezinta faptele penale care prejudiciaza mediul creat de om, calificate de lege ca fiind infractiuni.
Infractiunile prin care se aduc atingeri activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului sunt12, in principal, urmatoarele:
- continuarea activitatii dupa suspendarea acordului si/sau autorizatiei de mediu;
- eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu fara documentatia obligatorie completa;
- prezentarea de concluzii sau informatii false in studiile si analizele de impact asupra mediului;
- provocarea de poluare accidentala datorita nesupravegherii lucrarilor, instalatiilor, echipamentelor prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu;
- continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia.
Constatarea si cercetarea infractiunilor se face de catre organele de urmarire penala, conform competentei legale.










Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact