StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul mediului inconjurator
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Protectia juridica a fondului forestier



PROTECTIA JURIDICA A FONDULUI FORESTIER


SECTIUNEA I
NOTIUNI INTRODUCTIVE


1. Aspecte legate de necesitatea protectiei padurilor. Notiunea de padure si fond forestier
Padurile reprezinta cel mai important stalp de rezistenta al sistemului ecologic, avand o importanta existentiala in viata oricarui popor, ca factor de geneza, conservare si dezvoltare a fiintei nationale.
Binefacerile padurii asupra mediului sunt rezultatul unor functii deosebit de importante pentru desfasurarea normala a activitatii social-economice. Padurile sunt esentiale pentru dezvoltarea economica si pentru subventionarea tuturor formelor de viata (umana, animala, vegetala), avand un rol important ca surse de bunuri si de servicii.
Functiile multiple (ecologice, sociale si economice) ale padurii presupun instituirea si existenta unor mijloace de protectie adecvate ale acesteia. in acest sens, se pot stabili urmatoarele teze cu privire la rolul padurii:
- padurea asigura continuitatea poporului roman in spatiul sau geografic;1
- padurea contribuie la sanatatea fizica si spirituala a omului;
- padurea mentine o atmosfera sanatoasa;
- padurea determina atenuarea hazardului climatic;
- padurea contribuie la conservarea solului prin ecosistemele forestiere;
- padurea are rol de reglare a sistemelor ambientale si de conservare a biodiversitatii;
- padurea contribuie la dezvoltarea economica a tarii, prin functia economica pe care o indeplineste;
- padurile sunt bunuri regenerabile.
Pentru realizarea functiilor padurii este necesar un ansamblu de mijloace de protectie care sa armonizeze sfera intereselor economice, sociale si ecologice.
Un rol important in cadrul mijloacelor de protectie a fondului forestier il ocupa categoria instrumentelor juridice.
in acest sens, tara noastra a ratificat mai multe acte normative internationale care stabilesc principii si orientari de conservare si protejare a padurilor si de gestionare durabila a acestora, si a adoptat pe plan intern numeroase legi si alte acte normative.
Abordarea notiunilor de 'padure' si 'fond forestier', a caracteristicilor acestora, presupune definitia lor, precum si stabilirea semnificatiilor si implicatiilor de natura juridica si legislativa a acestuia.
Fondul forestier national este c 444g69e onstituit din totalitatea fondurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor ce servesc nevoilor de cultura, de productie sau administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse in amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.

2. Notiunea de protectie juridica a padurilor. Generalitati
Scopul instituirii mijloacelor de protectie este strans legat de caracterul de bun interes national al padurii. Astfel, art.9 din Legea nr.26/1996 (Codul silvic), stabileste ca scopul protectiei il reprezinta asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere.
Dispozitiile art.9 din Codul silvic prevad la alin.1 ca: 'Fondul forestier national este supus regimului silvic' constituit din norme tehnice silvice, economice si juridice, a caror elaborare revine autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si care exercita si controlul aplicarii acestui regim.
Aceasta inseamna ca legiuitorul are ca obiectiv protectia padurilor prin insasi elaborarea Codului silvic si stabilirea regimului silvic prin lege. Prin aceasta se confera juridic o natura imperativa majoritatii normelor tehnice silvice, economice si strict juridice ce alcatuiesc regimul silvic.
O latura distincta a protectiei juridice a padurilor o reprezinta ansamblul de norme juridice speciale privind apararea acestora. in acest context se evidentiaza normele juridice referitoare la paza padurilor. Aceasta se asigura si exercita conform art.33 din Codul silvic de catre Regia Nationala a Padurilor pentru fondul forestier aflat in administrarea sa 'impotriva taierilor ilegale de arbori, furturilor, distrugerilor, degradarilor, pasunatului, braconajului si altor fapte pagubitoare' , precum si impotriva incendiilor. Paza padurilor proprietate privata se asigura de catre proprietarii acestora in conformitate cu dispozitiile art.70 din Codul silvic, cu sprijinul organelor silvice, a unitatilor de politie, jandarmerie, de pompieri, de catre prefecti, consilii locale si judetene, in limitele atributiilor ce le revin conform legii.
intreg ansamblul de mijloace de protectie juridica a padurilor face parte componenta din ansamblul mai larg al mijloacelor de protectie juridica a mediului existand intre acestea, categorii intermediare, respectiv cele ce presupun protectia fondului forestier, a fondului funciar si a naturii in general.2 De altfel, notiunile de protectie a mediului in general, de protectie a naturii, a fondului funciar si a fondului forestier sunt strans legate intre ele existand un raport de la intreg la parte, in sensul ca, notiunea de protectie a mediului le inglobeaza pe celelalte, avand o sfera mai larga, mai cuprinzatoare decat acestea.
Incursiunea in prezentarea mijloacelor juridice de protectie presupune si relevarea unor aspecte generale privind regimul padurii.3
Padurea este un element al fondului forestier national ce reprezinta terenul ocupat cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha4 constituita dintr-o asociatie de arbori a carei intindere reprezinta 30% din suprafata uscatului, iar in tara noastra raportat la teritoriul Romaniei padurea se intinde pe o suprafata reprezentand 27% din aceasta.
Functiile padurii sunt atat economice cat si sociale si ecologice. Padurea este sursa de materie prima importanta, dar si un factor cu rol deosebit in conservarea si protejarea mediului. Padurea este o adevarata bariera impotriva aridizarii climatului, ea asigura resursele cele mai mari de apa, produce oxigenul necesar vietii si purifica aerul, servind deopotriva pentru pasunat, vanatoare si agrement. Pentru ca padurea sa protejeze, ea insasi are nevoie de protectie, functiile ei fiind cele ce o impun in grija ocrotitorilor naturii si in afectiunea calda a omului.

3. Clasificarea mijloacelor de protectie juridica a padurilor. Prezentare
Mijloacele juridice de protectie a padurilor se clasifica dupa urmatoarele criterii:
- in functie de scopul urmarit prin instiuirea mijloacelor juridice, acestea pot fi:
a) mijloace juridice de protectie cantitativa a padurilor;
b) mijloace juridice de protectie calitativa a padurilor.
- in functie de natura normei juridice ce serveste protectiei padurii, mijloacele pot fi:
a) mijloace juridice de drept constitutional;
b) mijloace juridice de drept administrativ;
c) mijloace juridice de drept penal;
d) mijloace juridice de dreptul muncii;
- dupa forma prorietatii padurii careia ii serveste, mijloacele pot fi:
a) mijloace juridice cu caracter general;
b) mijloace juridice specifice proprietatii publice;
c) mijloace juridice specifice proprietatii private;
- in raport cu functiile pe care le indeplinesc padurile, mijloacele se pot clasifica in:5
a) mijloace juridice ce servesc protectiei padurilor cu functii speciale de protectie;
b) mijloace juridice ce servesc protectiei padurilor cu functii mixte;
c) mijloace juridice destinate protectiei padurilor, in general.
- in functie de caracterul mijloacelor ce realizeaza protectia juridica, distingem:
a) mijloace juridice cu caracter reparator - represiv;
b) mijloace juridice cu caracter preventiv.
- din analiza scopului concret si domeniului vizat prin reglementare, mijloacele cu privire la protectia fondului forestier, si deci a padurilor, pot fi:
a) mijloace de protectie impotriva taierilor irationale;
b) mijloace de protectie impotriva poluarii;
c) mijloace de protectie impotriva bolilor si daunatorilor;
d) mijloace de protectie a fondului cinegetic si piscicol.
Indiferent de mijloacele prin care se realizeaza protectia padurilor, acestea trebuie sa garanteze ocrotirea mediului inconjurator si mentinerea echilibrului ecologic.6
Legislatia romaneasca ofera garantii multiple care sa constituie un scut juridic pentru existenta si dezvoltarea padurii. Cadrul legal general al ocrotirii si dezvoltarii padurilor il constituie Codul silvic prin Legea nr.26/1996, precum si legislatia aferenta.


SECTIUNEA II
MIJLOACELE JURIDICE DE PROTECTIE A PADURILOR

1. Mijloacele de drept constitutional
in aceasta materie sunt incidente o serie de norme constitutionale, cum sunt spre exemplu, cele cuprinse in art.44 si art.136 din Constitutie. Astfel, art.44 alin.1 din Constitutie, referindu-se la protectia proprietatii private, stabileste ca 'dreptul de proprietate este garantat', proprietatea privata fiind garantata si ocrotita in mod egal de lege.. in acelasi timp, la alin.6 al art.44, se prevede ca 'dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului.' Art.136 alin.2, dispune ca 'Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ- teritoriale' , stipuland astfel in sarcina statului obligatia de a depune toate diligentele necesare mentinerii integritatii proprietatii si, implicit, a padurii.
Aceste norme constitutionale, in privinta padurilor isi gasesc o consacrare legislativa expresa si speciala. Astfel, Codul silvic prevede la art.1 ca padurea face parte din fondul forestier national, iar la art.9 dispune ca fondul forestier national este supus regimului silvic. in acelasi sens, art.8 prevede ca: 'Statul, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, elaboreaza politici in domeniul fondului forestier national si al vegetatiei forestiere din afara acestuia, indiferent de natura proprietatii si exercita controlul asupra modului de gospodarire a acestora.'
2. Mijloace juridice silvice
Din categoria mijloacelor de protectie fac parte si mijloacele juridice specifice protectiei padurilor, acestea reprezentand norme juridice speciale continute de Legea nr.26/1996 si de alte legi speciale in materie.
in conceptia Codului silvic din 1996, protectia padurilor se realizeaza intr-un mod special, prin instituirea obligatiei de paza a acestora, ce incumba detinatorilor de padure,intelegandu- se prin aceasta, toate actiunile si diligentele intreprinse de catre Regia Nationala a Padurilor pentru prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori, a furturilor, distrugerilor, degradarilor, pasunatului, braconajului si altor fapte pagubitoare.
Subiectele de drept carora le revine obligatia de paza sunt determinate de Codul silvic, ele fiind toate persoanele fizice sau persoanele juridice carora le incumba sarcini prin care se realizeaza concret paza padurii, astfel:
- Regia Nationala a Padurilor, (art.33 alin.1 dispune ca aceasta 'asigura si exercita paza fondului forestier pe care-l administreaza' );
- Personalul propriu al Regiei Nationale a Padurilor;
- Prefectii, consiliile judetene si locale, unitatile de politie si jandarmerie 'potrivit atributiilor ce le revin in temeiul legii' (conform art.34 alin.1), unitati ale M.Ap.N., formatiile civile de pompieri (conform art.36 alin.1 din Codul silvic), precum si personalul desemnat de catre aceste subiecte;
- Alte persoane fizice si juridice (conform art.36 alin.2 din Codul silvic).
Activitatile ce sunt intreprinse de subiectele de drept care au sarcini ce vizeza paza padurilor si a fondului forestier constau in:
- adoptarea de catre Regia Nationala a Padurilor a tuturor masurilor necesare pentru asigurarea pazei;
- desfasurarea si indeplinirea activitatilor si procedurilor de paza, si executarea pazei de catre personalul silvic;
- emiterea, respectarea si aplicarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor de catre Regia Nationala a Padurilor si de catre persoanele fizice sau juridice ce desfasoara activitati pe teritoriul padurii;
- aducerea la cunostinta populatiei si punerea lor in aplicare de catre Regia Nationala a Padurilor;
- participarea la stingerea incendiilor a persoanelor fizice aflate in zonele forestiere supuse incendiilor;
- activitati de control, de instruire si de propaganda desfasurate de toate organele abilitate;
- constatarea si combaterea efectiva a faptelor ce constituie infractiuni si contraventii la regimul silvic, precum si sanctionarea contravenientilor.
Natura juridica a obligatiei de paza, al carei continut, este complex, difera in functie de calitatea subiectului de drept caruia ii revine, precum si de caracterul dispozitiei incidente.
3. Mijloacele de drept civil
Mijloacele de drept civil, servesc apararii dreptului de proprietate asupra padurilor. Mijloacele juridice civile pot fi directe si indirecte, in functie de temeiul juridic ce le da nastere, respectiv un drept real sau un drept de creanta.
Actiunea in revendicare este cel mai energic mijloc civil de aparare a proprietatii, prin care se apara toate formele dreptului de proprietate, fiind o actiune reala prin care proprietarul unui bun aflat in posesia nelegitima a altei persoane solicita instantei de judecata recunoasterea dreptului sau de proprietate si obligatia paratului la restituirea posesiei bunului.7
4. Mijloacele de drept administrativ
Fondul forestier in general, si padurea in special, isi gasesc o aparare deosebit de eficienta prin mijloacele de drept administrativ, in categoria carora se incadreaza normele juridice ce sanctioneaza faptele ilicite ce constituie contraventii silvice.
Legea speciala in materie este Legea nr.31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice,8 ce stabileste faptele ce constituie contraventii la regimul silvic, grupate in functie de gradul de pericol social pe care acestea il prezinta, sanctionandu- le diferentiat, in mod corespunzator.
Pentru anumite fapte care constituie contraventii silvice, Legea protectiei mediului nr.137/1995 republicata, in 2002, prevede sanctiuni mai aspre, tinand cont de functiile padurii din perspectiva ecologica.
5. Mijloacele de drept penal
Cand prin savarsirea unei fapte se aduce atingere grava valorilor silvice, eficienta protectorie se realizeaza in sfera de actiune a instrumentelor juridice penale.
Mijloacele de drept penal presupun cea mai severa sanctionare in ce priveste raspunderea juridica, datorita gradului mai ridicat de pericol social pe care-l prezinta unele fapte, calificate astfel drept infractiuni.
Institutia raspunderii penale pentru fapte care aduc atingere unor valori sociale silvice, este conforma cadrului juridic unitar instituit in privinta reglementarii regimului silvic si administrarii fondului forestier, care se justifica indiferent de forma de proprietate asupra padurilor prin scopul valorificarii functiilor ecologice si social-economice in folosul generatiilor prezente si viitoare. in consecinta, legiuitorul a prevazut ca anumite fapte prin care se aduce atingere fondului forestier si gospodaririi acestuia, sa constituie infractiuni silvice, stabilindu-le in Codul silvic, care are un caracter de lege speciala in raport cu dreptul comun in materie, respectiv, dispozitiile Codului penal.
Sanctiunile stabilite pentru savarsirea infractiunilor prevazute de Codul silvic au rolul de asigurare a pazei si integritatii fondului forestier national, considerat avutie nationala, ce trebuie ocrotita.
Totodata, prin O.G. nr.96/1998 privind regimul silvic, modificata si completata prin Legea nr.141/1999, sunt prevazute alte fapte ce constituie infractiuni la regimul silvic.
intalnim urmatoarele infractiuni silvice prevazute de legi speciale:
- Ocuparea fara drept a unor paduri, terenuri sau ape din fondul forestier national, ori distrugerea, degradarea sau mutarea semnelor de hotar, a imprejmuirilor;
- Constituie infractiune, in conditiile art.97 din Codul silvic, in functie de valoarea pagubei sau a numarului de actiuni materiale, taierea sau scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti, sau lastari din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute de art.6 din Codul silvic;
- Constituie infractiune9 conform art.98 din Codul silvic, in functie de valoarea pagubei, sau a numarului de actiuni materiale, furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale, ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini din fondul forestier national sau de pe terenurile cu vegetatie forestiera prevazute de art.6 din Codul silvic;
- Constituie de asemenea infractiune fiind reglementata prin art.99 din Codul silvic, falsificarea ciocanului silvic de marcat;
- Constituie infractiune, conform art.100 din Codul silvic, folosirea fara drept sau contrar dispozitiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat;
- Faptele de distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuintare, prin incendiere a unor paduri de pe suprafete intinse de terenuri, avand urmare un dezastru, constituie infractiuni de distrugere calificata, in conditiile art.101 din Codul silvic;
- Art.102 din Codul silvic califica drept infractiuni faptele de distrugere sau vatamare a arborilor, puietilor ori lastarilor, prin pasunare in paduri sau zone in care pasunatul este interzis;
- Art.103 din Codul silvic califica drept infractiune, distrugerea sau vatamarea in orice mod a jnepenisurilor.
in sfera infractiunilor silvice, alaturi de cele mentionate de Codul silvic, intalnim infractiunile reglementate prin Legea nr.141/1999 de aprobare cu modificari si completari a Ordonanta Guvernului nr.96/1998 privind regimul silvic (art.32).

6. Obligatiile detinatorilor de paduri si terenuri cu vegetatie forestiera
Conform dispozitiilor art.53 din Legea mediului, republicata in 2000, cei ce detin paduri sau vegetatie forestiera din afara fondului forestier, indiferent de titlu, au urmatoarele obligatii:
- sa nu reduca suprafata impadurita a terenurilor cu vegetatie forestiera, a jneperisurilor si pajistilor existente, decat in cazurile in care legea permite acest lucru;
- sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurii, potrivit amenajamentelor silvice;
- sa respecte regimul silvic;
- sa ia masuri de conservare a padurilor cu functii deosebite de protectie;
- sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, in limitele potentialului de regenerare;
- sa exploateze pasunile in mod rational, sa ia masuri de amenajare si de refacere a acestora;
- sa sesizeze autoritatile competente cu privire la eventualele accidente sau activitati ce efectueaza ecosistemele forestiere.


SECTIUNEA III
DEZVOLTAREA SI GESTIONAREA DURABILA A PADURILOR

1. Dezvoltarea durabila a padurilor. Concept10
Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare denumita Comisia Brundtland,11 a lansat in 1987, un nou concept privind dezvoltarea care este in masura sa promoveze grija pentru natura, fara sa dezavantajeze generatiile viitoare. Conceptul de 'dezvoltare durabila', conform caruia dezvoltarea durabila este acea dezvoltare ce raspunde necesitatilor prezentului, fara a le compromite pe cele ale viitorului, a fost confirmat la Conferinta ONU pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din 1992, de catre guvernele tarilor membre ale ONU participante la Conferinta, si mult mediatizat in manifestarile ulterioare cu privire la protectia si dezvoltarea mediului in general si a padurilor in special.12
Sensul 'durabil' trebuie interpretat ca o dezvoltare rationala, facuta astfel incat sa poata fi mentinuta continuu, pe timp indelungat, respectiv, durabil.
Fata de declinul patrimoniului forestier mondial, Conferinta de la Rio de Janeiro a adoptat Declaratia de principiu privind gestionarea, protejarea si dezvoltarea padurilor prin care se formuleaza si se reglementeaza principiile dezvoltarii durabile a padurii in acord cu conservarea mediului. Aceasta Declaratie a trezit interesul si responsabilitatea multor guverne pentru soarta propriilor paduri, adoptand planuri si programe nationale in acest sens, ca de exemplu, Planul national francez pentru gestionarea durabila a padurilor din 1994.
Un alt document adoptat la Rio, in 1992, a fost 'Principiile pentru un consens global asupra managementului conservarii si dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri.'
Dupa indicele dezvoltarii durabile, potrivit unor studii, Romania ocupa locul 77 in ierarhie. Adevarul este insa ca, patrimoniul forestier mondial se afla in declin: in America de Sud, Africa, Asia, ca urmare a defrisarilor masive, padurile se ingusteaza cu cca. 17 mil. ha/an in timp ce in Europa, Japonia, America de Nord, chiar daca suprafata padurilor este in crestere, ele sunt puternic afectate de poluare si factori nocivi.
Considerata ca o conditie fundamentala pentru dezvoltarea durabila a tarii, dezvoltarea durabila a padurilor, se bazeaza pe urmatoarele principii:
- principiul conservarii si ameliorarii diversitatii biologice;
- principiul precautiei in luarea deciziilor privind padurile;
- principiul 'poluatorul padurii plateste';
- principiul prevenirii riscurilor ecologice si economice;
- monitoring forestier;
- dezvoltarea constiintei ecologice;
- principiul utilizarii durabile a resurselor padurii;
- principiul reconstructiei ecologice a padurilor deteriorate;

2. Conceptul de gestionare durabila a padurilor13
2.1. Notiune si principii
Conceptul de gestionare durabila a padurilor a fost promovat pentru prima data la nivel mondial in mod categoric si pertinent, in conceptul preocuparilor si documentelor privind conceptul de dezvoltare durabila, la Conferinta Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, cand s-a adoptat o serie de Programe, Declaratii si Conventii in acest sens.
Prin gestionarea durabila se intelege administrarea si utilizarea padurilor in scopul mentinerii si ameliorarii biodiversitatii, productivitatii si capacitatii de regenerare, sanatatii si capacitatii de exercitare a functiilor ecologice, economice si sociale, fara generarea de prejudicii altor ecosisteme.
Gestionarea durabila a padurilor constituie un mijloc pentru asigurarea dezvoltarii durabile a padurilor, cu efecte pozitive pentru dezvoltarea durabila a tarii.
Gestionarea durabila a padurilor implica 2 mari actiuni:
- protejarea actualelor paduri;
- dezvoltarea patrimoniului forestier.
La Conferinta de la Helsinki, din 1993, s-a elaborat Declaratia generala privind protejarea padurilor in Europa, in cadrul caruia s-au formulat cateva principii generale privind gestionarea durabila a padurilor, astfel:
- principiul conservarii biodiversitatii;
- principiul imbunatatirii tehnologiilor de exploatari forestiere;
- adoptarea de politici si reglementari noi de mediu;
- armonizarea cerintelor generale cu cele locale;
- protejarea ecosistemelor forestiere naturale;
- tratamente intensive cu regenerare naturala;
- reasezarea obiectivelor ecologice si economice pe grupe si subdiviziuni functionale;
- cresterea ponderii speciilor cu crestere lenta longeviva.
Rezolutia H1 adoptata la Conferinta de la Helsinki defineste gestionarea durabila ca reprezentand 'administrarea si utilizarea padurilor si a terenurilor impadurite intr-un mod si intr-un ritm, care duce la mentinerea biodiversitatii, productivitatii, capacitatii reproductive, vitalitatii si a potentialului lor de a-si indeplini, acum si in viitor functiile ecologice, economice si sociale la nivel local, national si global si care nu provoaca daune altor ecosisteme.'
in scopul gestionarii durabile a padurilor, sunt stabilite, in principal, urmatoarele directii de actiune: stabilirea indicatorilor si criteriilor specifice gestionarii durabile a fondului forestier; cresterea suprafetei padurilor si a fondului forestier; conservarea diversitatii naturale a padurilor; asigurarea sanatatii si functiilor padurii; dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniu.
in martie 1999, cu ocazia Reuniunii Ministeriale privind aspecte legate de durabilitatea padurilor, s-a adoptat Declaratia de la Roma privind padurile, care cuprinde o serie de principii si de masuri menite sa dezvolte, sa amelioreze si sa protejeze terenurile forestiere.
Pornind de la faptul ca padurile sunt rezervorul cel mai bogat al diversitatii biologice, iar reducerea intinderii sau diversitatii lor genetice ar afecta si alte componente ale ecosistemelor forestiere, obligatia omenirii este aceea de a fi custode a tuturor speciilor de paduri de pe pamant.
Dezvoltarea si gestionarea durabila a padurilor presupune parteneriatul tuturor natiunilor lumii, singurul capabil sa asigure o economie globala echilibrata si eficienta.









Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact