StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Functionarea pac  instrumentarul de baza : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Functionarea pac instrumentarul de baza



Functionarea PAC instrumentarul de baza

Baza legala: articolele 32-38 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana. PAC este actualmente construit in jurul a doi piloni: (I) organizatiile comune de piata si (II) dezvoltarea rurala.





1 Organizatiile comune de piata cuprind, de fapt, masurile comune de reglementare a pietei bunurilor agricole, respectiv un complex de reguli (reglementare) pe aria dintre productie si comercializare: (1) preturile, (2) interventa pe piata, (3) ajutoarele financiare si (4) schimburile internationale si politica vamala comuna.

(1) Preturile instrumentate, respectiv sistemul de preturi PAC se compune din:

(a) Pretul indicativ (de orientare): pretul la care Consiliul recomanda comercializarea produselor agricole pe piata unica (interna). Este un nivel ideal al pretului, tinand seama atat de nevoile si volumul productiei,cat si de satisfactia consumatorului. Este destinat sa ajute pe producatori sa decida asupra nivelului productiei;

(b) Pretul de interventie: pretul minim garantat, care poate fi obtiinut pentru productia comercializata pe piata unica. Este pretul sub care importurile de produse agricole nu pot patrunde in Uniunea Europeana.. Isi gaseste nivelul de regula si sub cel de orientare si este destinat sustinerii agricultorilor este vorba de situatiile in care acestia nu reusesc sa isi vanda intreg stocul si apeleaza la interventia autoritatii Comunitare, nivelul pretului de interventie fiind stabilit chiar la nivelul Comunitatii;

(c) Pretul-prag se aplica de astadata in relatiile comerciale cu exteriorul Comunitatii se formeaza drept fundament de calcul al taxelor vamale si prelevarilor agricole impuse bunurilor agricole de origine straina Uniunii pe teritoriul acesteia.

Iar atunci cand preturile de piata coboara sub sau numai se apropie de preturile de interventie al PAC, intervin agentiile autorizate, care cumpara bunurile respective si le stocheaza in scopul restabilirii pretului initial. Este astfel incurajata insasi activitatea de stocare, ceea ce presupune inclusiv atasarea la ea a unor agenti privati, care intreprind acelasi lucru si sunt incurajati sa o faca prin sprijin financiar Comunitar. Bunurile stocate, la randul lor, urmeaza sa fie sau revandute la momentul restabilirii preturilor initiale --, fie exportate pe pietele internationale bineinteles, la preturi derizorii --, fie chiar distruse in special, in cazul alterarilor fizice.

Interventia pe piata interna se constituie din oferta strategica de cereale, zahar, lactate, carne de vita etc. Pana in 1984, a fost practicata garantia nelimitata pentru producatori, in sensul achizitiilor din partea Comunitatii. Costurile ridicate ale acestui sistem aveau insa sa isi spuna cuvantul, astfel, in 1984 lua nastere sistemul de cote, inlocuindu-l pe celal garantiilor nelimitate. Cotele de productie reprezinta cantitati maxim admise de bunuri agricole individuale a fi produse in perioadele urmatoare. Se stabilesc la nivel Comunitar, dupa care se defalca si se negociaza pe tari, iar de la acest nivel la cel al fermelor. Pentru acestea din urma, depasirea cotelor se penalizeaza fie direct, fie prin diminuarea nivelului pretului de interventie pe perioada urmatoare. Cu alte cuvinte, cotele inseamna plafonarea productiilor specifice la cantitati de referinta de partea Uniunii in mod imperativ, depasirea lor atragand sanctiuni in general consistente se poate da exemplul depasirii cotelor la lapte, unde sanctiunile ajung pana la 125% din pretul de orientare al produsului.

(3) Ajutoarele financiare pot fi, la randul lor, platile directe si restitutiile la export.

Platile directe pot diferi metodologic si legal in plan national, in tarile membre UE[1]. Pot fi enumerate aici: schemele de plata unica pe suprafata , platile complementare in sectorul vegetal, idem, in sectorul zootehnic, schemele de platapentru culturi energetice, schema de plata pentru zahar etc.

Restitutiile la import compenseaza diferenta intre pretul comunitar si preturile de pe pietele internationale. Exportatorul european dorind restitutii depune copii ale documentatiei de export corespunzatoare cerute de legea locala, adaptata la normele europene[3].

(4) Schimburile internationale (cu tari terte Uniunii) se refera, fireste, la exportul-importul de bunuri agricole din si respectiv in spatiul Uniunii Europene. Ca si in cazul interventiilor pe piata interna, si aici este vorba de doua perioade de reglementare, de astadata refacand referirea la legatura de viata intre PAC si reglementarile organismelor internationale in materie de libertatea schimburilor vezi aici trecerea de la mai vechiul Acord General pentru Tarife si Comert (GATT[4]) la actuala Organizatie Mondiala a Comertului (WTO). Mai precis, pentru importuri, Uniunea percepea diferenta dintre pretul prag intra-unional si pretul efectiv de import (deobicei mai redus), procedura purtand numele de prelevare agricola. Acordul international al WTO de la Marakech este insa la originea inlocuirii prelevarii agricole cu drepturile de vama. Or, politica vamala comuna, in speta protectia vamala porneste de la instituirea (a) licentelor de import pentru bunurile agricole din afara Uniunii si respectiv (b) taxarii vamale in sistem unic a acestora bunurile agricole fiind doar unul dintre capitolele tarifului vamal comun al UE. Invers, in cazul exporturilor, respectiv Uniunea le subventioneaza cu diferenta similara de pret pentru a se depasi dificultatile de aceasta natura la desfacerea bunurilor pe pietele straine. Aici, Organizatia Mondiala a Comertului s-a dovedit mai flexibila, in sensul in care nedepasirea, de catre un stat individual sau o uniune de state, cum este cazul UE, a unei parti rezonabile din piata mondiala, nu atrage sanctionarea inernationala a acestora.




2 Dezvoltarea rurala constituie cel de al doilea pilon al PAC actual. Politica aferenta vizeaza obiective ca:

ameliorarea exploatatiior agricole;

siguranta si calitatea bunurilor agricole, garantate;

niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;

protectia mediului;

contracararea depopularii si intarirea economica a zonelor rurale prin dezvoltarea de activitati complementare si/sau alternative, generatoare de locuri de munca;

imbunatatirea conditiilor de munca si de viata in zonele rurale, pana la promovarea egalitatii de sansa in aceste zone.

Dar demersul actual pune accentul pe acceptarea unanima a statelor membre asupra detaliilor problematice.


Sinteza elementelor reformei actuale a PAC contine astfel:

(a)       eliminarea legaturii (decuplarea) intre productie si platile directe. Categoria diversa de plati directe urmeaza sa fie inlocuita de un ajutor unic pe ferma individuala, astfel incat sa se recastige independenta de volumul si structura prodcutiei;

(b)       obligativitatea respectarii unor standarde minime, de catre producatorii individuali relativ la mediu, securitate alimentara, sanatate si bunastare a plantelor si animalelor, pastrarea terenurilor agricole in bune conditii. Constrangerea revine in reducerea pana la eliminare a ajutoarelor directe, iar statele membre sunt tinute sa inspecteze sistematic cate un esantion de ferme procedura cross-compliance;

(c)        suplimentarea resurselor financiare pentru dezvoltarea rurala, pe seama reducerii ajutoarelor directe, respectiv prin transferul de resurse financiare dinspre piata (pilonul 1) inspre dezvoltarea rurala (pilonul 2) procedura numita modulare.




In Romania, sunt reglementate de OUG nr. 125/2006, care enumera drept beneficiari pe utilizatorii terenurilor agricole inscrisi in Registrul Fermelor, apoi regiile autonome, societatile comerciale, organizatiile cooperatiste, asociatiile familiale, institutele si statiunile de cercetare, unitatile scolare, institutiile publice, persoanele fizice si alte forme organizatorice (incluzand fundatiile si bisericile). Sunt exclusi astfel numai persoanele care isi cedeaza pamantul in arenda, dar ramane dreptul arendasilor in context. Obiectual, sunt inregistrate terenurile arabile, pasunile si fanetele naturale, plantatiile pomicole, viile, alte culturi permanente si gradinile familiale se exclud padurile.

Finantat din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), iar responsabilul direct in Romania, conform Ordonantei aqmintite este Agentia de Plati si Interventie in Agricultura. Platile se acorda independent de situarea terenului in lucru sau nu, ceea ce conteaza fiind starea agricola si de mediu a acestuia.

Vezi, din nou, in Romania, Legea nr. 1/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

General Agreement for Tarifs and Trade (engl).






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact