StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie europeana
Trimite articolul prin email Migratia internationala a fortei de munca : Economie europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Migratia internationala a fortei de munca



Migratia internationala a fortei de munca


Nu exista o intelegere unitara asupra definitiei migratiei si respectiv e- sau i-migrantului[1]. Acest aspect (de ordin calitativ) nu numai ca poate conduce la confuzii si aprecieri eronate, dar mai intai poate explica insuficienta datelor (cantitative) asupra fenomenului migratiei in statisticile internationale. Statisticile nationale sunt, astfel, cu atat mai expuse a furniza date incoerente cu cele ale altor statistici natioale.





1 Aprecieri si evaluari. Precizari si restrictii de intelegere

Chestiunea de baza care se cere conceptual unificata priveste migratia – eveniment – si respectiv migrantul e-, sau i-migrantul, persoana[2]. Iar pentru practica cercetarii este fireste cautata acea modalitate de convertire a datelor asupra celor doua notiuni. Se pare ca un nod al diferentelor de acceptiune revine in perioada la care se face referire pentru migrant si respectiv migratie .

Mai in profunzime, se vede nevoia convertirii caracteristicilor celor doua concepte. Pe partea migratiei (eveniment) se disting originea, destinatia si respectiv motivatia. Ceea ce conduce la migratia urbana si rurala, atunci cand se limiteaza la spatiul intern, sau pe tari de origine si destinatie, cand este in afara frontierelor, respectiv, dupa un alt criteriu, ea se motiveaza ca pentru familie sau pentru cariera. Pe partea migrantului (persoana) se vor distinge varsta, sexul, nivelul educatiei, starea civila, incadrarea profesionala si in activitate, tara de origine si cea de rezidenta.

Masura migratiei este data de (1) numarul emigrantilor dintr-o anume perioada, (2) procentul emigrantilor in populatie, la momentul dat, si respectiv (3) rata e- si i-migratiei[4].


Migratia populatiei este oricum un subiect intins si complex. Ne vom limita la migratia pentru munca.  Aceasta poate fi o parte mai mica sau mai mare in masa totala a fenomenului migrator, dar in literatura de specialitate este deja vazuta drept partea cea mai dinamica a migratiei . Implicit, se exclude din masa migratoare pentru munca migratia interna.

Urmatoarea limitare consta i 121i87b n a vedea migratia in interiorul regiunii europene. Mai departe, fenomenul migratiei intalneste si se coreleaza cu fenomenul(procesul) investitiilor straine directe (ISD). In Romania, sa mentionam, pregatirea pentru un astfel de fenomen a inceput a fi facuta prin reglementarea de catre guvern a “Strategiei Nationale asupra Migratiei”[6], in care, de facto, este inglobata legislatia Comunitara, in materie .

In urmatorul rand, intelegandu-se ca studiul de fata nu este unul de esenta demografica, ci este cautat impactul economic atat pe partea terta, cat si pe aceea a tarilor Uniunii, detaliile emigratiei-imigratiei pe grupe de varste, sexe si mai ales profesii se vor subordona limitarii la migratia pentru munca. Ne vom limita la populatia activa in miscare, ceea ce, bineinteles, pune accentul pe varstele pana la 40 ani si oarecum nuanteaza asupra structurii pe sexe.

O alta limitare tine, fireste, de intervalul de timp considerat. In afara unei referiri istorice la migratia est-vest, in Europa, dezbatem in cele de fata despre ceea ce a inceput, in Romania si tarile est-europene, odata cu inceputul anilor nouazeci, respectiv continua cu relatia intre aceste tari si fenomenul vecin, vest-european si, mai cu seama, unional. In speta, nu ne preocupa fenomenul migratiei din perioada comunista, iar emigratia de astazi catre alte zone din lume, decat Uniunea Europeana, vor fi evaluate numai rezidual.

In fine, jonctiunea dintre migratia internationala a fortei de munca (MIFM)  si investitiile straine directe (ISD) este una destul de delicata.


2. Teorie si fapte privind migratia internationala a fortei de munca (MIFM) si relatia ei cu investitiile straine directe (ISD)


2.1 Fundamente clasice si neoclasice

Legatura pleaca inca din teorie. Modelul clasic al lui David Ricardo asupra comertului international si, respectiv, economiei mondiale, fundamenta, inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, cele doua avantaje – absolut si comparativ[8]. Sa nu uitam, insa, Ricardo presupunea, corespunzator mobilitatii perfecte a bunurilor produse intre frontierele nationale, imobilitatea perfecta a factorilor de productie.

In faza urmatoare a dezbaterii teoretice, neoclasicii Hecksker, Ohlin si Samuelson  indicau imobilitatea factorilor, in planul international, drept o inertie imanenta a economiei si o caracteristica afectand esential dimensiunea concurentiala a economiei internationale . Contra-reactia la “petele albe” ale concurentei internationale urmeaza sa fie investitiile straine directe (ISD) – de facto exportul de capital, incepand mai semnificativ din secolul al XX-lea, urmator, odata cu primele societati multinationale.

Exportul de capital survine pe alta dimensiune decat exportul de bunuri si servicii. Care bunuri si servicii pastreaza, in propria structura valorica, factorii capital (aici masini, utilaje si tehnologie), in proportie mai semnificativa. Exportul de capital este, insa, altceva: isi are propria specificitate – in sensul in care capitalul exportat este singurul factor care nu isi instraineaza proprietatea, ca si in sensul in care in locul produsului, este exportata productia – dar se comporta si aidoma oricarui export: migreaza factorul (ca si bunul sau produsul) din economia in care acesta se gaseste in exces catre economia in care, dimpotriva, se simte nevoia sa. Factorii materiali (materiile prime etc.) se comporta aidoma pentru export-importul dintre natiuni.



2.2 Specificul fortei de munca in economia internationala

Ajungem astfel la forta de munca, un factor si el destul de specific, in sine. Oferta de forta de munca este mai rigida, pe toate pietele (inclusiv pe cele nationale si locale), decat este chiar cererea corespunzatoare. Salariul este categorisit ca “pret al fortei de munca” in conditii destul de controversate, cata vreme este la fel de rigid, dar si diferentiat intre economiile nationale.



Apoi, daca materiile prime si factorii materiali au facut dintotdeauna parte din nomenclatorul comertului international, iar dupa aproape un secol a venit si randul  capitalului – cu o mobilitate dovedita cel mai bine dupa ultimul razboi mondial --, export-importul de forta de munca a fost dintotdeauna si este altceva.

Miscarea fortei de munca extra-frontiere se numeste migratie (MIFM), iar ea este mult mai discontinua si mai problematica decat export-importul de bunuri si servicii (comertul international), sau decat procesul ISD. Factorii materii prime si materiali si-au format usor preturi internationale, iar miscarea internationala a capitalului a fost prima determinanta a globalizarii anilor nouazeci. Concomitent, forta de munca ramane cronic cantonata intre frontierele natiunii, iar salariile raman si ele la “nivelul national”. Daca ceilalti factori au depasit, in conditiile internationale, restrictiile modelului ricardian, de la anii 1830, ceva mai demult, forta de munca a ramas cel mai aproape de acesta.

Un lucru reuseste, insa, forta de munca, prin relativa sa imobilitate internationala – este ceea ce a reusit si temporara imobilitate a capitalurilor, pana la un moment dat: sa asigure acel “ceteris paribus”[10] de care a avut si are nevoie evaluarea fluxurilor comerciale si trendurilor lor. Bunaoara, odata afirmate intr-o anume economie sau zona, ISD au reusit si reusesc cotituri (de la cresteri-descresteri de fluxuri la restructurari ale exporturilor si importurilor si schimbarea fizionomiei balantelor de plati externe) si chiar rupturi de trenduri. Crearea fluxurilor migrationiste ar reusi, la randul ei, sa influenteze decisiv atat fluxurile internationale de capital, cat si pe cele comerciale, in urmatoarea instanta.

Forta de munca este mai putin mobila decat capitalul, in spatiul international. Astfel, pe parcursul ultimului deceniu al secolului al XX-lea, comertul international a crescut de doua ori cat productia, iar ISD au crescut de trei ori cat comertul international. Numarul total al strainilor in tarile OCDE a crescut cu numai 50%, in aceeasi perioada. Aceasta in conditiile un fenomen migrationist in cresere, in ultima perioada [11].



2.3 ISD si MIFM: combinarea factorilor de productie capital si munca, in plan international

Intalnirea capitalului cu munca pune, apoi, problema combinarii celor doi factori. Aceasta inseamna, mai intai, (i) complementaritate: capitalul si munca sunt atrase unul de celalalt[12], pe toate spatiile, adica inclusiv pe cel dintre natiuni. Spatiul international este, fireste, cel mai larg si apartine, ca faza distincta, economiei moderne a ultimelor decenii si perioadei in curs. O astfel de relatie directa este prioritara pe termene scurte si face ca munca sa fie motivata prin capital si invers. ISD (parte integranta de prima marime a fluxului international de capital) cauta un factor munca ieftin, si gasesc salariile mai joase decat in tara de origine a capitalului. Dimpotriva, reducerea afluxului de capital strain face absent factorul decisiv care ar fi motivat munca, la ea acasa. Este momentul constituirii fluxului MIFM, cu efecte asupra ambelor spatii – de origine, si respectiv de destinatie.

Vorbim apoi de (ii)(inter)substitutie, pe termen lung – cu implicatii de ultima instanta asupra nivelului salarizarii, la acelasi loc de intalnire. Efectul intalnirii intre ISD si MIFM este, in timp, unul contrar relatiei directe, pe termen scurt: pe un oarecare orizont de timp, in tarile de origine a ISD afluxul de forta de munca calificata stopeaza plecarea capitalurilor in strainatate. Dimpotriva, salariile cresc in tarile gazda ale ISD, iar faptul se leaga obiectiv de nivelul relativ mai inalt de tehnicitate, adus cu sine de compania straina. Astfel, investitia straina directa initiala reduce, in timp, motivatia emigratiei – altfel spus, mobilitatea internationala sporita a capitalului poate accentua imobilitatea corespunzatoare a  fortei de munca, motivata de o crestere a cererii de munca locale.

Se petrece si un alt fenomen interesant. Presupunand impactul ISD drept insuficient sa stavileasca fluxul sau inclinatia autohtona catre emigrare, in tarile gazda, emigratia (MIFM) se asociaza efectului pozitiv al ISD asupra salariilor (si veniturilor) autohtone. Or, mai departe, efectul benefic asupra nivelului de trai ramane, de o parte, unul contradictoriu – in sensul in care sunt avantajati angajatii companiilor straine, fata de ceilalti - de cealalta parte se evapora (incet dar sigur) factorul autohton de competitivitate, care era costul redus al fortei de munca. Ca atare, nu numai ca ISD reduc dimensiunea MIFM, ci pe termen mediu-lung, procesul ISD se franeaza (auto-satureaza) pe sine. Situarea inversa a raportului capital-munca, si respectiv ISD-MIFM, pe termen lung, fata de relatia directa pe termen scurt, tine fireste de faptul general ca termenul prelungit este propriu atragerii si altor factori, in raportul dintre variabile, impotriva apropierii de “ceteris paribus” in relatia de pe termen scurt. Concret, intre munca si capital, in miscare internationala, intervine fenomenul de egalizare a preturilor factorilor, concomitent creerii pietelor specifice acestora, in acelasi spatiu international.


2.4 Tara de origine si tara gazda pentru ISD si MIFM. Emigratie si imigratie

Un alt punct de vedere este cel in care comparatia ISD-MIFM se face interesanta. Ambele fluxuri cunosc tari de origine si, respectiv, de destinatie pentru care atat cauzele[13], cat si efectele sunt sensibil diferite.

Pentru ISD, tarile de origine sunt, in cea mai mare parte, cele dezvoltate, cu excedent de capital, iar tarile gazda sunt cele mai putin dezvoltate, cu exces de factori materiali si de forta de munca. Sub raportul efectelor, tarile de origine sufera efecte mai reduse la numar si de intensitate mai mica decat este cazul tarilor de destinatie (tari gazda) – este vorba de reducerea partii active a balantei de plati externe si de reducerea investitiilor autohtone, cu efect negativ imediat asupra altor doi parametri, respectiv cursul de schimb al monedei autohtone si somajul. Efecte care se vor rasfrange, tot negativ, asupra PIB.

In schimb, tarile gazda apar mai influentate de ISD, iar efectele sunt mai profunde, pe termene diferite si pe mai multe planuri. Astfel, pe termen scurt afluxul ISD poate compensa ceva din deficitul balantei externe, cu precadere al celei comerciale, deficit tradus deobicei prin incapacitatea cronica exporturilor si productiilor de export. ISD angajeaza forta de munca locala, astfel reduce somajul si, in urmatorul pas, contribuie la cresterea economica autohtona. Companiile multinationale, dintru inceput mai mari, reorganizeaza structurile manageriale si forta de munca. Aduc noi repere de export, dar si importa (in spatiul autohton) alte materii prime si subansamble, urmand sa genereze o adevarata restructurare si la nivelul fluxului comercial autohton. Efectele asupra balantei externe, pe termen prelungit, nu mai sunt totdeauna la fel de favorabile precum cele pe termen scurt: importurile de completare, transferul si repatrierea profiturilor raman out-fluxuri cronice. Si tot pe termen lung, creste influenta tehnologica pozitiva a firmelor straine in spatiul autohton si este provocata cresterea (mai lenta a) nivelului de trai autohton – acelasi care de-motiveaza migratia, dar se manifesta si diferentiat asupra populatiei. Paradoxal, poate, cresterea nivelului de trai se face concomitenta intaririi sindicalismului, legat mai direct de dimensiunile largite ale companiilor. Creste si influenta companiilor multinationale, in detrimentul controlului politic autohton si eficientei manageriatului politic.

Pentru MIFM, directionarea (sensul) fluxului este cea opusa: tarile de origine sunt cel mai putin dezvoltate, tari mai dezvoltate pot fi destinatii intermediare sau finale emigratiei. Desi inferioare ca amploare efectelor ISD, cele ale MIFM sunt aproape la fel de pronuntate pentru tara de origine si cea gazda. Pe termen scurt, presiunea somajului se transfera din tara de origine catre tara gazda, odata cu migratia propriuzisa. Structura fortei de munca, in cele doua spatii, se modifica corespunzator. Tarii de origine ii revine fenomenul de “scurgere” a profesiilor in a carei calificare s-a investit in plan autohton; in vreme ce tara gazda capata atractie pentru forta de munca a carei calificare a scutit costuri autohtone – aceasta este chiar substitutia ISD-MIFM, pe partea economiilor dezvoltate, sau un adevarat “transfer invers de capital” intre natiuni.

Transferul fortei de munca intre natiuni diferite este insotit de unul al populatiei, nu numai in volum absolut si pe structuri profesionale, ci si pe grupuri de varsta, pe niveluri de educatie si scolarizare si chiar pe sexe[14]. In tara gazda se formeaza adevarate retele profesionale . Autorii ajung, cu studiul consecintelor imigrarii, pana la influenta asupra cererii pe piata locativa.



Specificul fortei de munca, in calitatea sa de factor de productie, se face insa si el simtit. In ceea ce tine de masa fortei de munca, amploarea fenomenului migratiei este variabila de la tara la tara, atat pe partea de origine cat si pe destinatie. Cel mai vizibil se face acest aspect intr-un studiu aferent unui grup de tari, cum este cel al UE, in formare[17]: ca atare, disponibilitatii diferite la emigrare, in tarile de origine, ii corespunde diversitatea procentului de imigranti, in tarile de origine. Factorul de risc, respectiv costurile emigrarii franeaza fenomenul in mod vizibil la nivel de masa . Structura pe varste, sexe si nivelul educatiei pot fi si ele cuantificate la nivel de masa – iar conditionarile si consecintele, inclusiv asupra ISD, se diferentiaza.

Dar in ce priveste migratia fortei de munca – in speta, a populatiei – fenomenul nu tine numai de motivatia economica, asa cum studiul ei nu o poate reduce la latura de masa. Emigrarea este o optiune individuala (sau familiala), scara la care devine un adevarat “eveniment”[19]. Printre altele, este asteptata limitarea in timp a fenomenului, ceea ce se traduce prin reintoarcerea subiectilor emigranti in tarile de origine - odata satisfacute scopurile emigrarii, bineinteles cel al ridicarii nivelului de trai individual, dar si bazat pe diferentele culturale fata de populatia autohtona din tarile gazda. La care se poate adauga chiar aspectul reintoarcerii emigrantilor individuali la familiile lasate acasa. Revenind la scara de masa a fortei de munca, efectele pot fi mai putin vizibile in date si oarecum amanate pe termenul lung care identifica schimbarea conditiilor generale din tarile de origine. Tot pe partea individuala sunt schitate chiar portrete-robot ale emigrantilor . Individualizarea si personalizarea emigrantului presupune peste tot subiectivismul deciziei si ceea ce indeparteaza capacitatea de modelare si previziune.


3 Probleme proprii contextului integrationist european


In fine, daca migrarea internationala a fortei de munca ramane problematica, altfel se intampla in contextul integrarii economiilor si aprofundarii acesteia. Aidoma tabloului concurentei perfecte paretiene, mobilitatea fortei de munca creste, intre frontierele conventionale si economice ale natiunii, in raport cu cea internationala. Or, pentru tema de fata contextul Uniunii Europene, in faza ei actuala si imediata, ofera tabloul cel mai interesant. Diviziunea dintre tarile candidate si cele membre UE, iar in interiorul acestora din urma distinctia noilor membri, refac tiparul teoretic dual pe care ne-am axat deja mai sus:

(i)         tarile membre UE, egal tari de origine a ISD si gazda (receptoare de MIFM);

(ii)      tarile candidate pentru UE, dar si noile tari membre UE (2004), egal, dimpotriva, tari de origine a MIFM si receptoare de ISD.

Dar aceasta situatie urmeaza sa fie una temporara. Apoi, cum am mentionat mai sus, forta de munca presupune peste tot individualism, psihologie, mentalitati, rezerve si subiectivism – mai concret, este nevoie de “constientizarea” deplina a noii situatii, a caderii frontierelor. Ca atare, credem ca si integrarea europeana va presupune aici un soc, dar nu unul de foarte mari proportii. Or astfel, mobilitatea fortei de munca nu va deveni perfecta intr-un timp foarte scurt.

Se mai adauga aici o mentalitate europeana ceva mai statornica decat este cazul Americii, spre cel mai bun exemplu, dar nu mai putin un nivel al somajului, in cele mai dezvoltate economii europene, ramas inalt si de nemiscat de peste doua decenii.

In urmatorul rand, credem ca aceeasi mobilitatea a fortei de munca in interiorul Uniunii este si una inegala, cel putin intre “centrul” si “periferia” teritorului Unional – de unde, este evident ca mobilitatea factorului munca din tarile est-europene este mai mare. Cu toate acestea, nu se intrevad nici aici fluxuri (out-fluxuri) extrem de mari

Or, fenomenele transformatoare si restructuratorii, ca si rupturile de trenduri asteptate odata cu mobilizarea si a acestui factor, vor fi cel putin franate. Concomitent, ceea ce se intelege drept ISD astazi se va reduce substantial, la timpul viitor. Pe partea europeana piata se va inchide semnificativ fata de restul lumii. Inertia fortei de munca va frana insa aceasta evolutie.

Concomitent, si in ce priveste MIFM situatia va fi similara ISD: migratia fortei de munca in UE nu va mai fi nici ea una internationala. O MIFM accentuata va afecta balanta de plati externe autohtona, dar o va face in mod indirect si subteran, atata vreme cat aceasta va exista inca – respectiv pana in momentul trecerii la moneda europeana. Partea cea mai vizibila a balantei externe vor fi afluxurile de devize ale emigrantilor. Partea nevazuta va fi pierderea resurselor de oferta munca, resimtita ulterior (decalat) pe profesii si in plan intra-regional.

Odata cu trecerea la Euro, dispare balanta de plati externe a natiunii (inlocuita de aceea a Uniunii, in ansamblul ei), iar evaluarile locale se vor face tot mai dificile. Va dispare astfel oricare premisa ca excedentele-deficitele platilor – intre aria nationala si cea a Uniunii – sa mai fie compensate prin politici monetare sau ajustari ale cursului de schimb, ca in ipostazele devenite clasice. Compensarile vor lua forma fluxurilor de factori de productie – capital si forta de munca.  Or, acest lucru va accentua in mod nedorit diferentierea inter-regionala din spatiul Comunitatii, imprejurari in care creste incertitudinea economiilor nationale.

In fine, ne oprim astfel la imaginea ipotetica a unui spatiu economic national deopotriva caracterizat drept bazin de forta de munca, ulterior cu oferta de munca rarefiata si cu ISD auto-saturate, datorita alinierii salariilor autohtone la cele comunitare. La randul ei, natiunea se vede dezarmata de instrumentele politicilor macro, in favoarea deciziei Uniunii, dupa ce mobilitatea factorilor reusea importante ruperi de trenduri si rasturnari de situatii.


Ca o concluzie, relatia dintre MIFM si ISD – aidoma unui alt nivel de combinare a celor doi factori in folosul productiei si dezvoltarii – este una complicata, nu se auto-regleaza si poate usor scapa de sub control. Integrarea regionala poate accelera MIFM, dar pastreaza efecte contradictorii asupra ISD, re-directioneaza fluxuri comerciale (ca si de ISD) si re-pozitioneaza economiile nationale. Inertia fortei de munca poate, totusi, frana benefic tendinte din cadrul Uniunii, in folosul studiului aprofundat si deciziei politice, care poate veni atat de la centrul Unional, cat si (inca) de la cel national. Franarea sau intarzierea unor procese nu va insemna, insa, nici oprirea lor si nici ca o astfel de oprire ar fi ea-insasi benefica.






Maurice Kugler & Hillel Rapoport: Skilled Emigration, Business Networks and Foreign Direct Investment. Martie 2005. On line. Universitatile Southampton si Bar-Ilan

Courgeau, D: Migrants et migrations. Population”, Nr. 28 / 1973. P. 95-128.

Long, J.F. & Boertlein, C.G.: Using migration measures having different intervals. Nepublicat. Biroul “Census” , Washington DC.

Frans Willekens: Models of Migration by Age and Spatial Structures, On-line. Netherlands Interdisciplinary Demographic Insitute (NIDI). Contributie prezentata la Conferinta asupra Estimarii Migratiei in 24-26 septembrie, 2004.

Prof.unidr. Daniela Luminita Constantin (coord.): Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii la UE, Studiul de Impact Nr. 5 al pree-aderarii la UE, Institutul European din Romania, Bucuresti 2004.

Publicata in: Monitorul Oficial Nr. 406 din 6 mai 2004.

Reglementarea este aferenta teritoriului autohton, urmand astfel sa afecteze pe imigrantii straini in Romania. Emigrantii romani in strainatate sunt afectati numai indirect, prin tratamentul corespunzator (similar), aplicat de statele gazda.

Vezi Partea I.

Contrazicand, astfel, viziunea lui Ricardo, care presupunea economia dintre natiuni ca dispunand de concurenta perfecta.

Reper de factor ramas constant, in raport cu ceilalti, care isi masoara dinamica.

Kugler, Maurice & Rapoport, Hillel: op.cit. Autorii observa si ca datele asupra MIFM sunt dificil de obtinut din mai multe motive.

Klenow, Peter J & Rodrigues-Clare, Andres: Externalities and growth. NBER “Working Paper”. Nr. 11009. Decembrie, 2004.

Pe care le-am examinat ceva mai mult pana aici.

Frans Willekens: op. cit..

“Business Networks” (Kugler & Rapoport, op.cit.).

Kugler & Rappoport, op. Cit.

Mariyana Radeva: East-West Migration in the Context of an Enlarging European Union: New Opportunities and New Challenges, Tufts University, Boston MA. On-line. 2004.

Willekens: op.cit.

Willekens: op.cit.

Kugler & Rappoport, op. Cit.

Prof.unidr. Daniela Luminita Constantin: op.cit. & Mariyana Radeva: op.cit.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact