StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul intreprinderii
Trimite articolul prin email Relatiile intreprinderii cu mediul : Managementul intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Relatiile intreprinderii cu mediul



RELATIILE INTREPRINDERII CU MEDIUL

Intreprinderea este o componenta activa ce contribuie in mod esential la configurarea mediului natural, geografic, economic, social, tehnologic, politic, juridic, informational si la dinamica acestuia. Rolul intreprinderii este sesizabil din toate aceste perspective chiar daca actiunea ei este predominant economica.

Intreprinderea intra in relatii cu toate celelalte entitati active in natura si societate. Relatiile se realizeaza prin circulatia de bunuri, servicii, informatii, drepturi si obligatii, bani, prin comportamentul, atitudinea si activitatea oamenilor antrenati in fiecare din aceste entitati. Relatiile pot fi de tip pozitiv (suport, cooperare,acceptare, comunitate de interese) sau de tip negativ (neacceptare, competitie, conflict, distrugere). Unele dintre aceste relatii sunt normate, orientate prin reglementari larg acceptate intrucat altfel devine imposibila coexistenta entitatilor. De exemplu: reglementarile din domeniul protectiei mediului sau cele care privesc pedepsirea furtului.





Ca agent economic, intreprinderea se afla in relatii stranse cu ceilalti agenti economici importanti

alte intreprinderi


gospodariile populatiei


institutiile financiare


statul si admi 939c23j nistratia


agentii economici din alte tari



Relatiile cu unii agenti sunt organizate prin piete ca loc de intalnire a cererii si ofertei O intreprindere va stabili relatii cu altele pe pietele de aprovizionare (materii prime, materiale, semifabricate, masini, utilaje, instalatii, servicii) sau pe pietele de desfacere pentru bunurile si serviciile realizate. Resursele de munca sunt asigurate prin piata fortei de munca iar cele financiare de pe pietele de capitaluri. Pe piete se stabilesc relatii de vanzare-cumparare, de cooperare, asociere, dar si relatii de competitie, concurenta – pana la lupte pentru eliminarea competitorilor. Economiile de piata contemporane se bazeaza in buna parte pe functionarea mecanismului concurentei intre intreprinderi simultan cu o anumita interventie a autoritatii publice.

Gospodariile populatiei (populatia in general) consuma bunurile si serviciile produse in intreprinderi platind pretul acestora. Ele au rolul de a furniza intreprinderilor forta de munca prin formarea continua a noi resurse de munca si de a finanta intreprinderile direct (prin credite acordate, prin participari la capital sau asocieri) sau indirect prin economiile banesti depuse in banci, in fonduri de pensii, de garantare, de asigurare sau de investitii. O economie in care populatia nu poate consuma bunurile si serviciile produse si nu finanteaza productia prin economiile sale este in mare pericol! Intreprinderile asigura populatiei locuri de munca si conditii de subzistenta prin salarii si alte venituri banesti (dividende, dobanzi, contributii pentru asigurari sociale si pentru pensii) ca si conditii pentru satisfacerea directa a nevoilor de apartenenta, afiliere, recunoastere, stima, securitate, implinire si autorealizare profesionala.


Statul, prin institutiile sale, contribuie la asigurarea cadrului necesar functionarii intreprinderii (legislatie, stabilitate, securitate, acorduri cu alte state) si organizeaza prestarea unor servicii de utilitate publica comportandu-se in unele situatii ca un agent economic. Intreprinderile pot beneficia de alocatii sub forma subventiilor pentru anumite sectoare, de masuri protectioniste, de comenzi de stat, de scutiri si reduceri fiscale sau vamale, prime pentru export sau promovarea unor productii etc. In exercitarea rolului sau statul utilizeaza resurse colectate sub forma impozitelor si taxelor de la intreprinderi. Regimul fiscal din economie si alocarea resurselor bugetare pot constitui factori de crestere economica (sau dimpotriva, pot avea efecte negative, in cazul unor politici neadecvate - si nu sunt rare cazurile in care guverne sunt acuzate de politica antinationala si erori costisitoare).

Orice flux real (de bunuri sau servicii) este insotit de un flux monetar care exprima transferul banilor intre agentii economici sau nasterea unor creante intre agenti. Rolul institutiilor financiare in raporturile cu intreprinderile devine deosebit de important avand urmatoarele componente: atragerea economiilor banesti ale populatiei si concentrarea temporara a disponibilitatilor banesti ale altor agenti concomitent cu utilizarea sumelor in activitati economice prin credite si alte forme de finantare, organizarea si facilitarea circulatiei banilor, a decontarilor intre agentii economici. Alaturi de banci, fonduri de investitii, fonduri de asigurari, de pensii, un rol extrem de important in finantarea intreprinderilor revine burselor de valori.



Intreprinderile stabilesc relatii directe cu intreprinderi si institutii din alte tari in cadrul operatiunilor de import, export, cooperare si finantare. Scopul il constituie valorificarea oportunitatilor de pe aceste piete, extinderea pietelor, obtinerea unor venituri suplimentare. Exportul permite un aport de resurse financiare pentru dezvoltarea oricarei firme si implicit in folosul economiei nationale. Masura succesului unei intreprinderi il constituie, dintr-o anumita perspectiva, patrunderea si dezvoltarea activitatii pe piete externe

Viziunea preponderent economica trebuie intregita prin considerarea relatiilor cu alte structuri cum ar fi: sindicatele, unitatile de invatamant, organizatiile politice, culturale, religioase, asociatiile cu cele mai diverse roluri, institutiile juridice.

Sindicatele sunt asociatii voluntare ale salariatilor unei intreprinderi cu un numar minim de membri, avand rolul de a-i reprezenta si a le apara interesele salariale, privind conditiile de munca si sociale, in raporturile cu patronatul si/sau managerii firmei. Obiectivele sindicatelor sunt atat convergente cat si divergente in raport cu cele ale intreprinderii. Ambele structuri sunt interesate in mentinerea si dezvoltarea firmei.

Divergentele apar in privinta eforturilor de crestere a productivitatii muncii, masurilor de reducere si restructurare a personalului in perioade de criza sau conjunctura nefavorabila, nivelului si sistemului de salarizare, acordarii altor drepturi si facilitati, conditiilor de munca, programului de munca si a timpului liber. Pentru atingerea scopurilor lor sindicatele recurg la negocieri sau diferite forme ale luptei sindicale mergand pana la intreruperea lucrului sau greva. Conducerea intreprinderii trebuie sa dezvolte politici si actiuni specifice pentru prevenirea, evitarea, aplanarea sau stingerea conflictelor de munca. Confruntarile deschise in intreprindere, intre patronat si sindicate (eventual uniunile acestora) aduc pierderi insemnate oricarei intreprinderi.

Asociatiile patronale grupeaza in diferite forme juridice (asociatii, fundatii, camere de comert si industrie, intelegeri scrise, consortii) firme active in anumite ramuri, pe aceleasi piete sau avand unele interese comune.

Ele realizeaza in folosul membrilor o serie de actiuni de informare, studii, reprezentare, armonizare a pozitiilor in probleme de interes comun, promovare, aparare a intereselor in fata autoritatii publice, a sindicatelor si a altor grupari, sustinere financiara, promovare a noilor tehnologii, formare profesionala, facilitarea relatiilor internationale.

Reunirea in asociatii este o solutie moderna prin care, mai ales firmele mici si mijlocii, pot surmonta dificultatile foarte mari din perioade de tranzitie si pot face fata competitiei dure din partea marilor corporatii. Regula “unde-s doi puterea creste” se confirma si in afaceri.

Relatiile intreprinderii cu comunitatea locala si cu publicul larg contribuie la formarea unei imagini asupra intreprinderii cu efecte directe asupra pozitiei si acceptarii ei pe piata si in final asupra vanzarilor. Relatiile publice constituie o componenta importanta a politicii de marketing a firmei. Intreprinderile mari aloca bugete semnificative pentru conferinte, participari la si organizari de simpozioane, organizarea vizitarii firmei, relatiile cu presa scrisa si audiovizuala, aparitii in public ale managerilor, sustinerea unor evenimente culturale, sportive, de interes comunitar, sigla si antetul firmei, imbracamintea salariatilor, evenimente mondene, actiuni cu scopuri caritabile. Practica demonstreaza ca sumele alocate dupa programe judicioase pentru asemenea activitati sunt investitii foarte profitabile pentru firma pe termen mediu si lung.

Intreprinderile fiind conduse de oameni si reprezentate de acestia se “comporta” si in functie de simpatiile, relatiile, influentele si interesele personale ale managerilor sau proprietarilor. O atractie si interactiune deosebita exista intre mediul de afaceri si cel politic. Apare uneori o impletire a intereselor unor firme cu cel al formatiunilor sau al unor lideri politici.

Mediul de viata este o resursa limitata a omenirii. Prin activitatea lor intreprinderile diminueaza aceasta resursa gratuita. Consumul de aer, apa, energie, materii prime, folosirea solului, emisia de gaze, apa uzata, evacuarea deseurilor degradeaza mediul si pun in pericol ecosistemele.

Sub presiunea constientizarii importantei protectiei mediului de catre cetateni si a reglementarilor legale intreprinderile isi asuma activitati si costuri de protectie a mediului. Nerespectarea normelor legale atrage sanctiuni pentru intreprindere mergand pana la suspendarea activitatii iar consumatorii, pe de alta parte, sanctioneaza intreprinderile poluante prin evitarea produselor si serviciilor.

Realizarea de produse ecologice si utilizarea tehnologiilor nepoluante contribuie la formarea unei imagini favorabile a intreprinderii, la dezvoltarea ei. De multe ori, costurile mai mari cerute de realizarea produselor ecologice se acopera si prin acceptarea de catre piata a unor preturi de vanzare mai mari. Monitorizarea impactului de mediu se realizeaza printr-un bilant de mediu la nivelul fiecarei intreprinderi.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact