Intreruperea prescriptiei extinctive

Intreruperea prescript 313g66d iei extinctive

292. Preliminarii. Pornind de la ratiunile pe care se intemeiaza, avand in vedere scopul si functiile juridice si sociale ale prescriptiei extinctive, este usor de acceptat ca imediat ce titularul dreptului la actiune iese din pasivitate si actioneaza pentru realizarea sau respectarea dreptului sau, cursul prescriptiei este sters.

293. Notiune si reglementare. Intreruperea prescript 313g66d iei extinctive este acea modi­ficare a cursului prescriptiei care consta in stergerea prescriptiei incepute inainte de ivirea unei cauze intreruptive si inceperea unei prescriptii extinctive noi

Intreruperea prescript 313g66d ie extinctive este reglementata in principal in art. 16‑17 din Decretul nr. 167/1958, care inlocuiesc prevederile corespunzatoare ale Codului civil (art. 1865‑1871). De amintit ca prevederile din decret care se refera la intreruperea prescript 313g66d iei dreptului de a incepe executarea silita au fost inlocuite de dispozitiile art. 405² C.proc.civ. introduse prin Ordonanta de urgenta a Guver­nului nr. 138/2002.

294. Cauzele intreruperii. Cauzele de intrerupere a prescriptiei extinctive au urmatoarele caractere juridice:

- sunt legale, fiind stabilite exclusiv de lege;

- sunt limitative, de stricta interpretare si aplicare;

- produc efecte de drept (ope legis), asa incat instanta numai constata pro­du­cerea lor.

Pe de alta parte, asemanator suspendarii prescriptiei, si in cazul intreruperii este necesar ca imprejurarea ce constituie, potrivit legii, cauza de intrerupere sa intervina dupa ce prescriptia extinctiva a inceput sa curga si mai inainte de implinirea termenului prevazut de lege.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, prescriptia extinctiva se intrerupe:

a) prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia;

b) prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un organ de arbitraj necompetent.

295. Recunoasterea dreptului. Pentru a produce efectul intreruptiv, recu­noasterea dreptului a carui actiune se prescrie trebuie sa fie facuta de "cel in folosul caruia curge prescriptia", adica de debitor si sa fie neindoielnica.

Recunoasterea (marturisirea) dreptului este o manifestare unilaterala de vointa a debitorului prin care atesta dreptul creditorului si renunta la beneficiul termenului de prescriptie curs pana in momentul recunoasterii. Se probeaza astfel ca titularul dreptului la actiune (creditorul) nu a fost neglijent si a avut motive sa nu actioneze, iar datoria nu este stinsa.

Pentru ca legea nu distinge, are efect intreruptiv recunoasterea expresa, dar si cea tacita. Recunoasterea expresa poate sa rezulte din orice inscris care constata marturisirea existentei dreptului, precum o scrisoare adresata creditorului in acest scop. Recunoasterea tacita poate sa rezulte din orice act sau fapt care presupune marturisirea dreptului, precum plata unei parti din datorie ori cererea unui termen pentru plata creantei . S‑a decis ca predarea bunului ce formeaza obiectul ante­contractului de vanzare‑cumparare in posesia celui ce urmeaza sa il cumpere echi­valeaza cu o recunoastere a dreptului acestuia de a cere incheierea contrac­tului de vanzare‑cumparare, care intrerupe prescriptia, iar o noua prescriptie nu va incepe sa curga atat timp cat bunul se afla in posesia celui ce urmeaza sa il cumpere

Recunoasterea dreptului dupa implinirea termenului de prescriptie nu produce efectul intreruptiv, insa daca consta intr‑o plata partiala, are efectul prevazut de art. 20 din Decretul nr. 167/1958.

296. Introducerea cererii de chemare in judecata. Cu privire la cererea de chemare in judecata, sa retinem mai intai ca este actul procedural prin care persoana indreptatita sau interesata se adreseaza instantei in scopul protectiei unui drept . In functie de calea aleasa, cererile de chemare in judecata se impart in cereri initiale (introductive de instanta) si cereri incidentale, facute in cadrul unui proces deja deschis (cererea reconventionala, cererea de interventie etc.). Pentru ca legea nu distinge, are efect intreruptiv cererea initiala, dar si cererea inci­dentala [art. 1865 pct. 1 C.civ. prevede ca intreruperea civila opereaza "printr‑o cerere de chemare in judecata, fie introductiva de instanta sau numai incidenta intr‑o instanta deja inceputa"].

Pentru a produce efect intreruptiv, cererea de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie introdusa la o instanta judecatoreasca sau alt organ cu atributii juris­dic­tionale, chiar daca acestea nu ar fi competente; notiunea de "organ cu atributii jurisdictionale" primeste aici un sens larg, dar exclude, spre exemplu, organele administrative

b) sa fie serioasa, adica facuta cu scopul de a fi admisa; retragerea sau peri­marea cererii de chemare in judecata probeaza lipsa intentiei titularului dreptului de a actiona [art. 16 alin. (2) din Decret; art. 1869 C.civ.];

c) sa fie admisa printr‑o hotarare irevocabila; conditia nu este indeplinita atunci cand cererea este respinsa ori anulata.

297. Efectele intreruperii prescriptiei. Potrivit art. 17 din Decretul nr. 167/1958, "Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt‑o. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie. In cazul cand prescriptia a fost intrerupta printr‑o cerere de chemare in judecata ori de arbitrare, noua prescriptie nu incepe sa curga cat timp hotararea de admitere a cererii nu a ramas definitiva".

Asadar, intreruperea prescriptiei produce urmatorul efect:

- anterior aparitiei cauzei de intrerupere, prescriptia este inlaturata, stearsa, ca si cand nu ar fi curs;

- dupa incetarea cauzei de intrerupere, incepe sa curga o noua prescriptie extinc­tiva, adica un nou termen de prescriptie.

In doctrina , s‑a subliniat ca natura prescriptiei care incepe sa curga dupa incetarea cauzei de intrerupere depinde de natura cauzei de intrerupere, astfel:

- daca intreruperea a operat prin efectul recunoasterii, noua prescriptie va fi de acelasi fel cu prescriptia inlaturata, adica prescriptia dreptului material la actiune, si incepe sa curga un nou termen de prescriptie de acelasi fel;

- daca intreruperea a operat prin efectul cererii de chemare in judecata sau de arbitrare (care a fost admisa printr‑o hotarare irevocabila), noua prescriptie va avea alta natura juridica, pentru ca va privi dreptul de a cere executarea silita.

Cu privire la momentul in care se produce efectul intreruptiv se face aceeasi distinctie intre recunoastere si cererea de chemare in judecata: in primul caz, efectele intreruperii se produc instantaneu (in momentul recunoasterii), iar in al doilea caz, efectele se produc pe data ramanerii definitive a hotararii de admitere a cererii (la sfarsitul procesului civil).

In fine, trebuie sa retinem ca intreruperea opereaza numai intre partile intere­sate, adica intre titularul dreptului si autorul recunoasterii, pe de o parte, si, sub rezerva limitelor autoritatii de lucru judecat, intre reclamant si parat, pe de alta parte