StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Nulitatea actelor juridice civile - notiuni generale

Nulitatea actelor juridice civile - Notiuni generale


327. Definitie. Au fost prezentate pana aici conditiile actului juridic civil, elementele care trebuie sau pot sa intre in structura acestuia, precum si conditiile impuse de lege pentru valabilitatea acestora. Incheierea unui act juridic civil cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile de validitate a actului atrage nulitatea acestuia.



In dreptul nostru nu exista o definitie legala a nulitatii actului juridic civil, doctrina fiind aceea care a incercat elaborarea unor definitii . S-a impus opinia potrivit careia nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila

Din aceasta definitie pot fi desprinse trasaturile caracteristice nulitatii actului juridic civil, anume:

- nulitatea actului juridic este o sanctiune de drept civil;

- afecteaza doar actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu;

- intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile de validitat 444b11e e a actului juridic;

- are drept consecinta lipsirea actului juridic de efectele ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic si, ca urmare, nu afecteaza actul juridic in intregul lui;

- pentru stabilirea concordantei sau neconcordantei cu legea a efectelor actului juridc, se recurge la finalitatea legii, in sensul ca actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravin scopului urmarit de dispozitia legala incalcata;

- momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic.

Avand in vedere conceptia consacrata de dreptul civil roman, ce constituie temeiul principiului mentinerii actului juridic, se poate spune ca actul juridic trebuie sa-si produca efectele cat mai deplin cu putinta, in vederea realizarii scopului urmarit de parti la incheierea lui, insa doar in masura in care aceste efecte nu sunt potrivnice legii. Existenta unui asemenea principiu este confirmata si de regula de interpretare a actelor juridice conform careia clauza susceptibila de a primi doua intelesuri se va interpreta in sensul in care ea poate avea un efect, iar nu in acela in care n-ar putea produce niciunul (art. 978 C.civ.).


328. Reglementare. Normele juridice care reglementeaza aceasta institutie se gasesc atat in Codul civil, precum: art. 5, art. 790 alin. (1), art. 803, art. 822, art. 823, art. 839, art. 886, art. 910 alin. (2), art. 953, art. 961, art. 965, art. 966, art. 1008, art. 1010, art. 1067, art. 1156, art. 1167, art. 1168, art. 1910, art. 1308, art. 1309, art. 1211, art. 1689, art. 1712, art. 1716, art. 1774-1776, art. 1897, art. 1900, cat si in alte acte normative ce constituie izvoare ale dreptului civil, precum: art. 20 si art. 34 din Decretul nr. 31/1954; art. 11 din Legea nr. 112/1995; art. 9 din Ordonanta nr. 9/2000 etc.


329. Functiile nulitatii. Nulitatea actului juridic civil indeplineste urmatoarele functii principale: functia preventiva si functia sanctionatorie.

Functia preventiva consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, intrucat ea consta in amenintarea cu inlaturarea efectelor actului juridic, in cazul in care acesta se incheie cu nesocotirea dispozitiilor normative ce reglementeaza conditiile sale de validitate. Avand in vedere acest fapt, este preferabil sa se verifice, in prealabil, indeplinirea conditiilor de validitate a actului juridic, pentru a preveni inlaturarea efectelor lui dupa ce acesta s-a incheiat. Chiar daca legiuitorul a instituit o asemenea verificare prealabila doar pentru actele solemne, este in interesul partilor de a o realiza si pentru actele juridice in privinta carora nu se cere forma ad validitatem, pentru a se preintampina inlaturarea efectelor actului juridic si functia sanctionatorie.

Functia sanctionatorie opereaza atunci cand functia preventiva nu si-a dovedit eficienta si consta in inlaturarea efectelor ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic civil.

Trebuie retinut ca nulitatea actului juridic (negotium iuris) nu se confunda cu nulitatea inscrisului constatator (instrumentum probationem). Dupa cum vom vedea, pentru dovedirea anumitor acte juridice, legea a instituit obligativitatea intocmirii unui inscris ce trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Nerespectarea acestor conditii determina ineficienta inscrisului doveditor, ceea ce inseamna ca inscrisul este lipsit de efectele sale pe plan probator, dar nu afecteaza validitatea operatiei juridice (negotium), care poate fi dovedita, in conditiile legii, prin alte mijloace de proba.

Prin realizarea celor doua functii de mai sus, nulitatea apare ca un mijloc de garantie a principiului legalitatii in domeniul actelor juridice civile , un instrument eficient pentru asigurarea respectarii ordinii publice si bunelor moravuri


330. Evolutia conceptiei despre nulitate. In decursul timpului, conceptia despre nulitatea actului juridic a cunoscut o anumita evolutie. Astfel, in dreptul roman, conceptia asupra nulitatii era cristalizata in doua adagii: qui contra lege agit, nihil agit (cel care face un act impotriva legii, nu face nimic), precum si quod nullum est, nullum producit efectum. De aici rezulta ca nulitatea era totala si iremediabila sau, altfel spus, actul juridic era desfiintat in totalitate, neexistand posibilitatea mentinerii lui partiale, cu inlaturarea clauzelor prin care s-a incalcat legea.

In conceptia clasica, aflata sub influenta dreptului roman, nulitatea era asimilata cu ineficacitatea actului juridic in totalitatea sa, fiind tratata ca o stare organica a acestuia, deoarece s-a incheiat cu nesocotirea dispozitiilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiintarea actului juridic in intregime si, ca urmare, ca si in dreptul roman, nulitatea era totala si iremediabila.

In conceptia moderna, s-a formulat teoria proportionalitatii efectelor nulitatii in raport cu acele cauze care au determinat-o, consecintele nulitatii urmand a se limita numai la acele efecte care contravin legii, celelalte efecte ale actului ramanand valabile. Finalitatea nulitatii, urmarita in aceasta conceptie, era apararea actului juridic, prin mentinerea lui, dupa ce s-au inlaturat efectele care contravin legii. Se considera deci, ca nulitatea era, in principiu, partiala si remediabila. In sprijinul acestei conceptii au fost aduse doua argumente de text. Astfel, potrivit art. 1008 C.civ., "conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibita de lege, este nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa", iar conform art. 1 alin. (3) din Decretul nr. 167/1958, "orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula".

In prezent se admite ca nulitatea este, in principiu, partiala si remediabila, intrucat are drept scop suprimarea numai a efectelor care contravin dispozitiilor legale incalcate la incheierea actului, lasand neatinse celelalte efecte. In cadrul acestei conceptii, nulitatea totala intervine numai atunci cand clauzele care contravin legii au constituit "cauza principala si determinanta" a incheierii actului juridic




"sanctiunea incalcarii printr-un act juridic a unei dispozitii a legii", Tr. Ionascu, E. Barrasch, Nulitatea actului juridic civil, Tratat de drept civil. Partea generala, vol. I, Ed. Academiei, Bucuresti, 1967, p. 320; "sanctiunea care intervine dupa infrangerea dispozitiei legale, lipsind actul juridic de efectele in vederea carora el a fost incheiat", A. Ionascu, Drept civil. Partea generala, 1963, p. 105; "acea sanctiune civila care intervine dupa incalcarea normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urmarite la incheierea lui", T. Pop, op. cit., p. 178-179; "o sanctiune de drept civil care suprima, in masura stabilita prin hotarare judecatoreasca, efectele actului juridic, potrivnice scopului urmarit de dispozitiile legale referitoare la conditiile sale de validitate", O. Capatina, Nulitatea actului juridic, in Tratat de drept civil. Partea generala, vol. I, Ed. Academiei, Bucuresti, 1989, p. 212.

A. Pop, Gh. Beleiu, op. cit., p. 348-350; Gh. Beleiu, Drept civil roman, 2001, p. 210 si urm.; G. Boroi, Drept civil, 2001, p. 221 si urm.; D. Cosma, op. cit., p. 293 si urm.; I. Dogaru, op. cit., p. 223 si urm.; M. Nicolae, Actul juridic civil, op. cit., p. 74-75.

D. Cosma, op. cit., p. 295.

Gh. Beleiu, Drept civil roman, 2001, op. cit., p. 211; I. Dogaru, Drept civil roman, 2000, p. 225.

Pentru evolutia conceptiei despre nulitate: I. Micescu, Curs de drept civil, 2000, p. 134-142; N. Titulescu, Drept civil, 2004, p. 110-117; Gh. Beleiu, Drept civil roman, 2001, p. 211-212.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact