StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul investitiilor
Trimite articolul prin email Impactul investitiilor straine asupra mediului de afaceri romanesc : Managementul investitiilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impactul investitiilor straine asupra mediului de afaceri romanesc



IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI ROMANESC


Definirea conceptului de investitii straine directe




Dinamica investitiilor straine directe

Investitiile straine directe din Romania

Cauzele nivelului redus al Investitiilor Straine Directe in Romania           

Investitiile in Romania, mai putin atractive decat in alte tari

Evolutia investitiilor straine in Romania

Atitudinea investitorilor straini fata de Romania anului 2005


Procesul de restructurare si de tranzitie la economia de piata, proces aflat in plina derulare in economia romaneasca, nu poate fi conceput fara un curs  ascendent al investitiilor. Investitiile la randul lor au nevoie de resurse financiare, resurse generate atat de sectorul public cat si de cel privat. Romania, tara aflata in plin proces de aderare la Uniunea Europeana, nu dispune de resurse suficiente pentru ca agentii economici publici sau privati sa reprezinte un motor al relansarii investitiilor in conditiile in care capitalul autohton se afla inca intr-un amplu proces de formare. Astfel, sursele financiare pentru investitii pot fi generate de procesul de economisire si de aportul investitiilor straine directe. Deoarece gradul de economisire in tara noastra este destul de redus datorita dificultatilor inerente tranzitiei, sursa cea mai facila o poate reprezenta atragerea investitiilor straine directe, iar in privinta acestora cel mai reprezentativ exemplu il reprezinta investitiile straine directe realizate de societatile transnationale. Experienta statelor angrenate in procesul de aderare la U.E. a demonstrat pana in prezent ca aceasta sursa de finantare si dezvoltare a investitiilor este viabila si genereaza pe langa resurse financiare insemnate si progres tehnologic, managerial si de marketing si, nu in ultimul rand, o crestere a gradului de ocupare a  fortei de munca.

Definirea conceptului de investitii straine directe

Investitiile straine directe au aparut in economia internationala inca din perioada capitalismului timpuriu, inregistrand insa un adevarat boom in tranzactiile internationale in ultimele decenii ale secolului al XX lea, evolutie datorata in special activitatii companiilor transnationale.

Investitiile straine sunt definite ca „proprietatea unui rezident strain asupra unor mijloace fixe, cu scopul de a controla aceste active”

Investitiile straine directe (ISD) reprezinta complexe fluxuri internationale ce includ resurse diverse ( tehnologice, financiare, manageriale si organizationale), resurse pe care se grefeaza interesul de durata si controlul antreprenorial al firmei sau persoanei fizice investitoare cu scopul desfasurarii de activitati de productie intr-un alt stat decat cel in care firma sau persoana fizica este rezidenta . Resursele enuntate mai sus nu se regasesc in totalitate in structura unei ISD.

Fluxurile investitionale atasate de regula investitiilor straine directe sunt compuse din:

Ø      Capitalul varsat de investitor pentru cumpararea de actiuni la o societate din strainatate;

Ø      Profiturile reinvestite obtinute din activitatea economica din strainatate (proportional cu ponderea investitorului la capitalul social);

Ø      Imprumuturile din cadrul intreprinderii – credite acordate de firma mama filialelor sale din strainatate.

Investitiile straine directe constau in transferul unui pachet industrial ce cuprinde capitalul, tehnologiile, organizarea industriala, expertiza manageriala, elementele de marketing etc., transfer ce permite investitorului sa-si exercite dreptul de control asupra investitiei sale

Formele pe care le pot imbraca investitiile straine sunt:

Ø      Achizitionarea de actiuni de pe o piata externa sau emise de o firma dintr-o terta tara;

Ø      Achizitionarea de obligatiuni de pe  o piata externa sau emise de o firma dintr-o terta tara;

Ø      Infiintarea unei societati noi ori deschiderea unei filiale intr-un alt stat;

Ø      Oferirea unui credit financiar unei firme straine sau unei firme ce isi desfasoara activitatea pe propria piata;

Ø      Achizitionarea unei firme straine sau fuzionarea cu aceasta;

Ø      Participarea cu capital investitional la realizarea de societati mixte.

Investitiile straine directe reprezinta nu doar un transfer de capital, „ ci, mai degraba, o prelungire a intreprinderii din tara de origine intr-o tara-gazda straina. Activitatea unei intreprinderi intr-o tara straina presupune fluxuri de capital, de tehnologie si de experienta antreprenoriala care, in combinatie cu factori locali, genereaza productie de bunuri sau servicii destinate pietei interne sau exportului. Transferul acestui pachet de servicii ramane sub controlul intreprinderii investitoare, ca dealtfel si activitatile ulterioare de productie sau comercializare pe care le efectueaza in tara gazda.”

In literatura de specialitate din Romania teoriile si evolutiile privind investitiile straine directe au fost abordate de economisti, cum sunt: Misu Negritoiu, Anda Mazilu, Costea Munteanu, Daniel Daianu, Ion Anghel etc.

Dinamica investitiilor straine directe

Sfarsitul secolului al XX lea a fost marcat de o accelerare fara precedent a globalizarii, fenomen in care dinamica fuziunilor si achizitiilor internationale, incluzand cumpararea de catre investitorii straini a intreprinderilor de stat privatizate (in statele aflate in tranzitie), a stabilit noi recorduri ale volumului de investitii straine directe. Cresterea fluxului de investitii straine directe a depasit ritmul de crestere a comertului mondial in unele perioade ale ultimelor doua decenii

Se poate spune ca investitiile straine directe pot fi mai importante decat comertul, din punctul de vedere  al furnizarii de bunuri si servicii catre pietele straine. In plus investitiile straine directe au devenit cea mai importanta sursa de finantare pentru tarile in curs de dezvoltare. Totodata, in ultimii ani, investitiile straine directe s-au dovedit si cea mai stabila sursa de finantare fata de investitiile de portofoliu sau imprumuturile la banci, ele fiind mai putin afectate de crizele financiare”



Obiectivele concrete in raport de care se formeaza fluxurile investitionale directe sunt privite din doua perspective, ale statului investitor si ale statului gazda, astfel :

Pentru statul ce investeste:

- aprovizionarea din statul gazda cu materii prime si resurse energetice;

- folosirea pietelor gazda pentru desfacerea produselor;

- utilizarea eficienta a factorilor de productie de care dispune gazda.

Pentru statul gazda:

- procurarea pe aceasta cale a unor tehnologii de ultima ora;

- modernizarea productiei prin retehnologizare si generare a progresului tehnic;

- cresterea numarului de locuri de munca;

- aparitia si dezvoltarea unor noi ramuri de activitate;

- eficientizarea managementului.

Economistul John Dunning aprecia faptul ca investitiile straine directe sunt determinate de o multitudine de factori, printre care cei mai importanti ar fi:

- avantajele specifice statului in care se realizeaza investitia;

- avantajele specifice statului, in special firmei care realizeaza investitia;

- capacitatea firmei care investeste de a internaliza aceste avantaje.

Romania are o mare sansa in ceea ce priveste afluxurile de capital extern, ce vor intra in urmatorii ani, prin fondurile acordate de U.E statelor care doresc sa adere la marea familie europeana. Pentru a obtine acesti bani, tara noastra trebuie sa faca dovada vointei de a indeplini programele de dezvoltare pe care si le-a asumat singura.

Dupa anul 1990 intrarile de capital strain in economia romaneasca au crescut semnificativ fata de iesirile de capital romanesc ce prezinta un nivel foarte scazut.

Investitiile straine directe din Romania

Pentru Romania ruptura de sistemul politic si economic socialist care s-a produs dupa 1989 a facut ca nevoia de capital sa devina mai acuta decat in perioadele precedente.

Dorinta de a trece de la sistemul economic centralizat la sistemul economiei de piata a necesitat ample restructurari si transformari politice, economice si sociale in vederea integrarii economiei romanesti la economiile dezvoltate si in primul rand la cea a Uniunii Europene

Fara indoiala ca in timp aceasta acutizare a nevoii de capital s-a produs ca urmare a intarzierilor inregistrate in restructurarea si reformarea economiei romanesti, dar si ca urmare a distrugerilor si administrarii defectuoase a unitatilor economice din industrie, agricultura, transporturi, comert, turism, etc.

In aceste conditii problematica investitiilor straine in Romania devine o componenta importanta a strategiei macroeconomice.

Cu toate acestea o grava eroare care s-a produs in administrarea reformei economiei romanesti dupa 1989, aceea ca in preocuparile strategice ale structurilor de putere, capitalului intern al dezvoltarii, i-a fost acordata o importanta redusa. Totusi, pentru Romania interesul fata de investitiile straine directe, in aceasta perioada de trecere a economiei romanesti la economia de piata si racordarea la economia mondiala are la baza urmatoarele motivatii:

Ø      nevoia de capital in vederea retehnologizarii si refacerii economice;

Ø      transferul de tehnologie si de know-haw este una din caile de prima aplicabilitate in realizarea progresului tehnic. Aceasta se realizeaza prin asocierea cu parteneri straini din tarile puternic dezvoltate. Atragerea in acest mod a capitalului strain faciliteaza accesul la tehnologie;

Ø      preluarea si aplicarea unor metode de conducere mai performante ;

Ø      accesul la piata occidentala (produsele obtinute in cadrul acestor forme de cooperare si participare straina la fabricatie au acces mai usor pe pietele externe).

Dupa revolutia din decembrie 1989, Romania a fost nevoita sa inceapa un proces de tranzitie de la economia de comanda la economia de piata libera. Startul acestui proces s-a dovedit a fi dificil. Economia nationala se gasea intr-o stare aproape integral etatizata, sectorul de stat participand la formarea PIB - ului in proportie de circa 87% , restul revenind sectorului privat. Ca urmare a acestei situatii, inlocuirea economiei de comanda cu economia de piata apare ca un proces realmente necesar. Modalitatea prin care s-a realizat trecerea la economia de piata a fost privatizarea. In acest context s-au formulat doua modele posibile de interventie, si anume, „terapia soc” si /sau „terapia graduala”, o terapie rapida, sau una lenta . Trecerea de la sistemul public la cel privat s-a facut pe fondul unui vid legislativ, care a permis abuzul, coruptia si jaful patrimoniului national. Ca rezultat al acestor greseli, economia romaneasca a cunoscut un declin al cresterii economice, proces care, odata declansat necesita eforturi mari si durata pentru a fi stopat.

Modernizarea si restructurarea economiei nationale este o actiune complexa care vizeaza toate nivelurile activitatii economice: ansamblul economiei nationale, ramurile economiei unitatile economice, locurile de munca.

Activitatea de modernizare si restructurare este un proces dinamic care asigura modernizarea capitalului fix, crearea unor structuri complexe si mobile, introducerea celor mai performante metode si tehnici de munca. In cadrul activitatii de restructurare si modernizare a economiei nationale se acorda un loc important imbunatatirii activitatii fiecarei ramuri in parte, cresterii gradului de participare la circuitul economic al firmelor mici si mijlocii, producatoare de bunuri si servicii, in investitii.  Statului ii revine un rol determinant atat datorita rolului sau de moderator in economia nationala, cat si fortei sale financiare si economice. Prin parghiile fiscale si monetare pe care le poseda, statul poate reorienta agentii economici, publici si privati spre investitii, spre modernizarea capacitatilor de productie.

In perioada anilor 1948 - 1990, cooperarea economica internationala a Romaniei prin participarea la investitii cu tarile capitaliste dezvoltate, cele in curs de dezvoltare si cele socialiste a cunoscut o evolutie pozitiva. Cooperarea cu tarile capitaliste si cele in curs de dezvoltare a trecut treptat de la forme simple, traditionale sau multinationale, in domeniul investitional, in domeniul productiei, pentru realizarea unor obiective industriale, a unor produse sau subproduse, in timp ce cu tarile socialiste cooperarea s-a desfasurat in cadrul CAER, avand la baza programul complex. Au fost vizate forme de cooperare care sa corespunda unor obiective economice din perioada mentionata.

Obiectivele care s-au urmarit prin largirea si diversificarea formelor de cooperare internationala in domeniul investitiilor au fost:

Ø      atragerea unor mijloace externe, fie pe calea creditului international cu rambursarea acestuia prin produsele rezultate, fie pe calea efectuarii unor investitii directe in colaborare cu alte tari;

Ø      cooperarea economica si multilaterala intre tarile socialiste pentru solutionarea problemelor energiei si a materiilor prime;

Ø      realizarea in cooperare bilaterala  si multilaterala a unor produse noi, complexe, de tehnicitate superioara;

Ø      pregatirea cadrelor de specialitate pentru noile obiective, asistenta tehnica in productie, asistenta manageriala si de marketing;



Evolutia investitiilor straine in Romania

In continuare voi face o succinta prezentare a investitiilor straine directe in Romania dupa anul 1990 unde, ca urmare a trecerii la constructia unei economii de piata libera si racordarea acesteia la economia mondiala, economia romaneasca a devenit un domeniu de interes pentru investitiile straine, indeosebi din tarile dezvoltate si intr-o mica masura din cele in curs de dezvoltare. Intrarile de capital strain in economia romaneasca detin ponderea, in comparatie cu iesirile de capital romanesc in strainatate care sunt nesemnificative.

O caracteristica a intrarilor de capital strain (in valuta) in economia romaneasca este aceea ca de la un an la altul acestea au cunoscut oscilatii)



In 1991 cele mai mari investitii straine directe au fost realizate de Franta, respectiv 143 milioane de dolari subscrisi in firme romanesti, urmata de firme din Germania si Italia.

In anul 1992 SUA trece pe primul loc in clasamentul investitorilor straini cu o cifra de 155 milioane de dolari, urmata de Marea Birtanie, Turcia si Siria;

In 1993 firmele din Turcia investesc 51 milioane de dolari, consolidandu-si pozitia din anul anterior, an in care investisera doar 14 milioane de dolari;

In anul 1994 acestor firme li se adauga si firmele din Coreea de Sud cu puternica investitie de la Craiova de 156 de milioane dolari, investitie majorata in anii urmatori pana la nivelul de 800 de milioane de dolari;

In anul 1995 firmele din SUA (US Food Network-KFC -2 mil. dolari) investesc peste 41 de milioane de dolari in economia romaneasca, urmata de Elvetia si Olanda.

Anul 1996 este anul investitorilor olandezi cu o suma totala de 262 de milioane de dolari plasata in special in domeniul bancar (ABN Amro si ING Bank), in sectorul comunicatiilor prin cablu (RCS), Firme ca Shell BV, Telefonica International sau Reynolds Tobacco BV sunt inregistrate, de asemenea, in Olanda. Rompetrol Group, care are in proprietate rafinariile Petromidia si Vega, este inregistrat tot in Olanda;

In anul 1997 acestor firme de mai sus li se adauga noi firme din Italia (investitii de 83 milioane de dolari), urmata de firmele germane cu 58 milioane dolari;

In 1999 se fac investitii masive de capital din Cipru (326 milioane de dolari) urmate de intrarea mai accentuata pe piata romaneasca a firmelor din Ungaria (32 mil. dolari);

In 2000, firmele maghiare isi consolideaza pozitia cu noi investitii de 76 milioane de dolari in industria petroliera (benzinariile MOL), industria alimentara, textila si a cherestelei. Interesant de remarcat in anul 2000 sunt investitiile din Monaco (16 mil. dolari), stat perceput ca un adevarat paradis fiscal;

In anul 2001, se realizeaza o seama de investitii importante ale firmelor din Austria (252 milioane de dolari) in special in domeniul bancar (Raifeisen Bank, RFZ, Bank Austria Creditanstalt (HVB) si Volksbank Romania). Dar Austria este prezenta si in domeniul asigurarilor si in cel imobiliar, in industria alimentara sau in industria softului. Billa, specializata in comertul cu amanuntul, sau Complexul hotelier Grand (din care face parte Hotel Marriot, care numai dupa un an de functionare au realizat o cifra de afaceri de 20 mil dolari ) sunt alte cateva exemple. Pe locul patru in top, apar noi offshore-uri: investitorii din Insulele Virgine au subscris un capital de peste 65 milioane dolari in societatile comerciale din Romania.

In anul 2003, Romania a atras investitii straine in valoare de 1,5 miliarde USD, a declarat ex-presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Marian Saniuta, pe baza datelor provizorii furnizate de Banca Nationala a Romaniei. Aceasta valoare este in crestere cu 37,6% fata de nivelul din 2002. Insa in aceasta suma nu sunt cuprinse cele 222 milioane USD prevazute in contractul de vanzare catre Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale), care reprezinta contravaloarea pachetului de 25% plus doua actiuni din capitalul Bancii Comerciale Romane.

ARIS a atras in cursul anului 2003 16 proiecte de investitii, cu o valoare totala de circa 750 milioane USD, cu finalitate in 2004.

Media anuala a investitiilor straine a fost, in perioada 1991-2003, de 803 milioane USD, volumul total al investitiilor a depasit 10 miliarde USD, atingand la sfarsitul anului 2003, circa 10,4 miliarde USD.

Anul 2004 este cunoscut ca fiind - anul vanzarii Petrom, dupa mai multi ani de amanari si la presiunea organismelor financiare internationale, in 2004 a inceput privatizarea sectorului energetic . Primele societati din domeniu, Electrica Banat si Electrica Dobrogea, au fost vandute grupului italian ENEL, contra unei sume de 36 de milioane de euro. Urmatoarea privatizare in domeniu, cea a SNP Petrom, a adus in vistieria statului cei mai multi bani din istoria privatizarilor,  669 de milioane de euro virati la buget si alti aproape 850 de milioane pentru investitii. Cea mai disputata privatizare a fost insa distributia de gaze naturale. Privatizarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord a strans la un loc liderii europeni in domeniu, furnizand totodata surpriza anului. Gazprom, liderul mondial in productia de gaze naturale, cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa, a fost eliminat din cursa, desi promisese un contract ferm de livrare pentru piata romaneasca.

Cele doua Distrigaz-uri au fost atribuite francezilor de la Gaz de France - Distrigaz Sud si a germanilor de la E.On Ruhrgas, Distrigaz Nord. E.On Ruhrgas este pe punctul de a semna contractul de preluare a societatii Electrica Moldova, scoasa si ea la privatizare.

Nu toate privatizarile au avut un final fericit insa, preluarea societatii brasovene Tractorul este cel mai bun exemplu. Declarata un succes la semnarea contractului cu firma italiana Landini, privatizarea Tractorul s-a transformat in esec in 2004, cand investitorii au anuntat ca s-au razgandit in privinta preluarii. ARO Campulung este un exemplu de “ciudatenii ale privatizarii” in 2004, la scurta vreme dupa ce a preluat pe un pret de nimic, societatea din Campulung, firma Cross Lander a vandut fabrica de scule si matrite din cadrul ARO contra unei sume de 40 de ori mai mari. Electroputere Craiova este un alt exemplu de privatizare esuata, scoasa la privatizare in 2000, societatea din Craiova este in continuare in custodia statului. Responsabilii cu privatizarea spun ca nu au putut sa o vanda pentru ca fie ofertele erau prea mici, fie investitorii erau interesati doar de o parte din activele scoase la vanzare.

Conform informatiilor furnizate de BNR, in primele noua luni ale anului 2004 fluxul investitiilor straine directe a atins valoarea de 1.639 milioane euro, valoare care depaseste capitalul strain atras de Romania pe tot parcursul anului 2003, cand s-au atins 1.627 milioane euro. Se estimeaza, astfel, ca exista premisele depasirii valorii de 3 miliarde de euro pana la sfarsitul anului 2004, ceea ce ar reprezenta o dublare a volumului investitional fata de anul 2003. O data cu aceasta, Romania trece in pozitia de competitor pentru primele locuri in topul tarilor din regiunea central si est-europeana, dupa criteriul volumului de investitii straine directe atrase. Revizuirea estimarilor se datoreaza prognozei de intrare in Romania, in anul 2004, a capitalului de 1,5 miliarde euro rezultat din privatizarea SNP Petrom. Aceasta evolutie se datoreaza si privatizarilor precum BCR, dar si majorarilor de capital la Automobile Dacia, Michelin, Carpatcement SA, Unilever, Santierul Naval Constanta, Industria Sarmei Campia Turzii, ISPAT-SIDEX, ARO SA sau investitiilor noi de tip greenfield - Holzindustrie Schweighofer, YKK SRL, Medisystem Hospital SA, Lek Farmatech, precum si importante investitii brownfield, cum sunt Anchor Mall Development, Roti Auto SA etc

Investitiile straine in 2005, sunt deja asigurate, la fel ca o buna parte a premiselor, prin proiectele asumate in 2004 de investitorii straini, care au finalizare preconizata in urmatorii ani. Astfel, privatizarile perfectate in 2004 (cele doua societati Electrica, Dobrogea si Banat, precum si societatile de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Sud SA Bucuresti si Distrigaz Nord SA Targu Mures) vor contribui in total cu 700 de milioane de euro la volumul de ISD al anului 2005.

La acestea se adauga derularea unui numar record de proiecte investitionale de tip greenfield, ce urmeaza sa se finalizeze si sa produca impact in economie in perioada 2005-2006. Astfel, numai in toamna anului 2004 au fost anuntate noi proiecte de investitii ale liderilor globali din industria auto, comertul cu amanuntul, industria sticlei a lemnului, serviciile medicale.

In 2005, cel mai mare procent din investitiile straine il va detine industria auto. Compania Montupet va aduce o investitie de 120 de milioane de euro, alaturi de aceasta fiind Pirelli - cu 110 milioane de euro. Nici Japonia si Portugalia nu se lasa mai prejos, suma propusa a fi investita de aceste doua tari in industria auto fiind 30 de milioane, prin companiile Yazaki, respectiv Coindu. Pe langa acestea, si-au anuntat prezenta Snr Roulments - cu 60 de milioane euro cifra de investitie, Michelini si Coficab - cu cate 25 milioane de euro.

In industria alimentara, noutatea pietei o reprezinta compania germana Tengelmenn, care va investi suma de 200 milioane de euro. Noutatea adusa de ei o reprezinta hipermarketurile cu un discount mult mai mare fata de al celor existente pe piata romaneasca.

Si in domeniul farmaceutic s-au anuntat firme care vor sa investeasca. Astfel, companiile israeliene Elran Holdings si NewPharm vor investi 4 milioane de euro intr-o noua retea de farmacii in Romania, administrata de o societate mixta, la care fiecare firma va detine jumatate din actiuni.

Toate societatile revenite in portofoliul Autoritatii pentru valorificarea Activelor Statului (AVAS)[14] vor fi privatizate sau lichidate in cel mult sase luni din momentul in care vor fi preluate de AVAS, se arata in proiectul privind calendarul masurilor de aplicare a programului de guvernare. Aceasta masura este inclusa ca o conditie de reforma si ajustare structurala PAL3, convenit cu Banca Mondiala.

Potrivit AVAS comisia de privatizare a BCR a semnat un act aditional pentru continuarea contractului de consultanta cu Daiwa Securities SMB Europe, iar procesul de vanzare catre un investitor strategic va incepe in acest an.

In luna aprilie s-au semnat documentele finale ale tranzactiei prin care compania italiana Enel a preluat societatile de distributie a energie Electrica Banat si Electrica Dobrogea, Paolo Scaroni a estimat ca cele doua companii, pentru cere Enel a platit 112 milioane de euro, vor necisita investitii de 300 de milioane de euro pe termen mediu. Enel  a depus, de asemenea. o oferta finala pentru preluarea Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, dar contractul a fost adjudecat de compania Gaz de France si, respectiv Ruhragas.

Predictii 2005-2007 - Potrivit Agentiei Romane de Investitii Straine, in urmatorii ani investitorii se vor orienta catre sectoarele a caror dezvoltare presupune utilizarea inaltei tehnologii, cu o valoare adaugata mai mare. Sectoarele traditionale - lohnul, textilele si sectoarele cu valoare adaugata mica - vor fi tot mai neglijate.

Alexandru Popa, ex-presedintele ARIS, este de parere ca Romania ar trebui sa adopte modelul irlandez de dezvoltare economica. „Este momentul si este posibil ca Romania sa urmeze o dezvoltare economica bazata pe o dezvoltare exponentiala a investitiilor straine, in cascada“, a spus Popa. Explicand faptul ca aceasta metoda trebuie aplicata in industrii moderne - componentele auto, electronicele, farmaceuticele, serviciile sau IT&C.

Ce inseamna acest lucru? Romania ar trebui sa-si regandeasca atat facilitatile acordate investitorilor straini, cat si reteaua de comunicare cu acestia. Totodata, Popa considera ca normele fiscale ar trebui aliniate la strategia de dezvoltare economica.

Ilie Serbanescu, analist economic, este de parere ca investitorii straini se vor orienta in 2005 in domeniul energetic, deoarece aici profitul este sigur si mare. Totodata, el considera cota unica de impozitare benefica pentru investitorii straini, dar nefavorabila pentru cei autohtoni.




Atitudinea investitorilor straini fata de Romania anului 2005


Conform datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONCR) in primele doua luni ale anului 2005, investitorii straini au retras din Romania, prin radierea unor companii mixte, un capital de aproape patru ori mai mare decat au investit, astfel ca totalul capitalului social investit abia depaseste nivelul de 7,4 milioane de euro, in timp ce capitalul social al firmelor radiate din Registrul Comertului, in primele luni ale anului 2005 insumeaza peste 26,4 milioane de euro.

De-a lungul ultimilor 15 ani, in Romania au venit multi investitori cea mai mare parte a acestora preferand municipiul Bucuresti si judetul Ilfov. Din datele furnizate de ONRC rezulta ca in perioada 1 ianuarie-28 februarie 2005, din aceste regiuni au fost radiate peste 100 de companii mixte, capitalul social cumulat al acestora fiind de 22,3 milioane de euro, toate acestea in timp ce cele 705 firmele nou infiintate, in aceeasi regiune, abea acumuleaza un capital de 4,7 milioane de euro.

In aceeasi perioada, la capitolul radieri s-au mai remarcat judetele Brasov, de unde 6 societati au retras aproape 2 milioane de euro, Prahova cu 4 societati retrase cu un capital 344140 euro si Bihor cu 4 societati retrase cu un capital de 241975 euro.

Analizand diferenta intre volumul de capital investit de 7,4 milioane de euro, in cele 1713 companii inmatriculate, si cel retras de 26,4 milioane de euro, din radierea celor 201 firme straine, am putea pune intrebarea de ce pleaca investitorii din Romania?

Raspunsul la aceasta intrebare ar putea fi dat de nemultumirile oamenilor de afaceri mai ales datorita modificarii celor doua acte normative de o importanta deosebita pentru mediul de afaceri, modificarea Codului fiscal si a Codului Muncii, modificare facuta intr-o maniera prea putin transparenta, a instabilitatii legislative, a cresterii fiscalitatii, predictibilitatea precara a evolutiilor macroeconomice si chiar in destabilizarea cursului de schimb valutar.

Daca investitorilor straini le e mult mai simplu sa isi radieze afacerile din Romania si sa migreze spre tari cu mai putine probleme in acest domeniu investitorii autohtoni, care au ajuns la limita rabdarii, prefera sa isi restranga activitatea, dar sa nu inchida afacerile.

Conform aceleiasi surse, peste 50% din totalul companiilor straine prezente in Romania au drept principal obiect de activitate comertul cu amanuntul si cu ridicata. In functie de obiectul principal de activitate declarat de investitori in momentul inmatricularii se remarca cu un procent de 56,3% cele din industrie in timp ce firmele de comert detin o pondere de numai 15,3%.

In pofida introducerii cotei unice de impozitare[16], respectiv a reducerii fiscalitatii, investitorii straini nu s-au grabit sa vina in Romania. Potrivit datelor furnizate de Baca Nationala a Romaniei, in primele doua luni ale anului 2005, investitiile straine directe atrase de Romania au fost de 196 milioane de euro, in scadere cu 20% fata de perioada similara a anului trecut. In lunile ianuarie si februarie 2004, investitiile straine directe au fost de 245 milioane de euro.

Oficiul National al Registrului Comertului (ONCR) a anuntat ca in primele doua luni ale anului 2005, capitalul social subscris la firmele cu capital strain s-a redus de la 323,6 milioane de euro la 157,69 de euro. „Investitorii straini au nevoie de stabilitate si de credibilitate, iar in ultimul timp au fost foarte multe schimbari de ordin legislativ si nu numai. Doua luni este o perioada foarte scurta de timp in ce priveste evolutia investitiilor straine”, sustin surse autorizate din randul investitorilor straini pentru Romania, lucru care se va vedea in statistici din a doua jumatate a anului.

Atat BNR cat si Agentia Romana pentru Investitii Straine au estimat pentru acest an un volum al investitiilor straine directe de 3 miliare de euro.




Graham E.; Krugman Paul, „Foreign Direct Investment in the United States”, Institute for International Economics, Washington D.C., 1992

Mazilu Anda , „Transnationalele si competitivitatea-o perspectiva est-europeana”, Ed. Economica, Bucuresti, 1999

Voinea Liviu, „Corporatiile transnationale si economiile nationale”, I.R.L.I., Bucuresti, 2001

Negritoiu Misu, „Salt inainte – dezvoltarea si investitiile straine directe” Ed. Expert, Bucuresti,1997, p.53

Negritoiu Misu, „Salt inainte – dezvoltarea si investitiile straine directe” Ed. Expert, Bucuresti,1997, p.54

Cobzaru Ionel, „Relatii economice internationale”, Ed. Economica, Bucuresti, 2000, p.23

Ricupero Ruben World Invesment Report 2000”, UNCTAD, 2000

Anghel E. Ion, „Investitiile straine directe in Romania”, Ed. Expert, Bucuresti, 2002

Zaman, G., G. Valceanu, „Investitiile in economia Romaniei.” Institutul National de Cercetari Economice, Centrul de Informare si Documentare Economica , Bucuresti, 1998


spicuiri din datele oficiale publicate anual de Registrul Comertului

Badea Mihaela - Romania Libera, decembrie 2004

Valentin Mateescu - Romania Libera, noiembrie 2004

ziarul Capital, mai 2005


Dan Straut, ziarul Curentul, aprilie 2005

Cristina Tefas, ziarul Gandul, mai 2005






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact