StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare ξn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » drept » drept civil » Codul civil
Trimite articolul prin email Izvoarele obligatiilor - despre contract - categorii de contracte : Codul civil Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Izvoarele obligatiilor - despre contract - categorii de contracte



Despre contract



Sectiunea 1


Dispozitii generale




Contractul



Art.905 – Contractul este acordul de vointa intre doua sau mai multe parti cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.





Regulile aplicabile contractelor




Art.906 – (1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol.


(2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevazute in Titlul VIII al prezentei carti, iar regulile privitoare la anumite tranzactii comerciale sunt stabilite prin legile speciale respective.





Regulile aplicabile contractelor nenumite

Art.907 – Contractele nereglementate de lege se completeaza, daca este cazul, cu regulile aplicabile contractului cu care prezinta cele mai stranse legaturi, iar, in lipsa, cu dispozitiile prezentului capitol.





Libertatea de a contracta

Art.908 – Nu se poate deroga prin contracte de la dispozitiile legale care privesc ordinea publica si bunele moravuri.





Buna - credinta

Art.909 – Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale.





Actele unilaterale



Art.910 – In lipsa de prevedere legala sau stipulatie contrara, dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale.













Sectiunea a 2-a


Despre unele categorii de contracte




Contractul sinalagmatic



Art.911 – Contractul prin care partile se obliga reciproc este sinalagmatic numai daca obligatiile asumate sunt interdependente.




Contractul cu titlu oneros

Art.912 – (1) Contractele prin care fiecare parte doreste sa isi procure un avantaj in schimbul obligatiilor asumate sunt cu titlu oneros.


(2) Celelalte contracte sunt cu titlu gratuit.




Contractul aleatoriu

Art.913 – (1) Sunt aleatorii contractele care, prin natura lor, ofera fiecarei parti speranta unui castig, dar si riscul unei pierderi, determinate de un eveniment incert survenit ulterior incheierii lor.


(2) Celelalte contracte sunt comutative.




Contractul de adeziune





Art.914 – Contractul este de adeziune atunci cand clauzele esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una din parti, pentru aceasta sau urmand instructiunile sale astfel incat nu au putut fi negociate in mod liber de parti.




Contractul incheiat cu consumatorii



Art.915 – Contractul incheiat cu consumatorii este cel care int 353c24d ra sub incidenta legilor privitoare la protectia consumatorilor si prin care una dintre parti, consumatorul, dobandeste, imprumuta sau isi procura in orice alt mod, pentru scopuri personale, familiale sau gospodaresti bunuri sau servicii de la cealalta parte, care ofera aceste bunuri sau servicii in cadrul unei intreprinderi pe care o exploateaza. Sunt asimilate acestora si contractele incheiate de parti intre care exista un dezechilibru economic sau informational major.







Sectiunea a 3-a


Incheierea contractelor




§.1 Dispozitii preliminare




Incheierea contractelor



Art.916 – Contractul se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o anumita formalitate pentru incheierea sa valabila.




Conditiile esentiale pentru validitatea contractelor

Art.917 – Conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt:


capacitatea de a contracta;


consimtamantul valabil al partilor;


un obiect determinat, posibil si licit;


o cauza valabila a obligatiilor;


o anumita forma, in masura in care este impusa de lege, sub sanctiunea nulitatii.







§.2 Despre capacitatea partilor




Capacitatea partilor Art.918 – (1) Poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa incheie anumite contracte.


(2) Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate in principal in cartea privitoare la persoane.




Incapacitatea naturala

Art.919 – (1) Este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la momentul incheierii acestuia, se afla, fie numai si vremelnic, intr-o stare care o punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale.


(2) Este, de asemenea, lovit de nulitate relativa si contractul incheiat de o persoana pusa, ulterior, sub interdictie, daca, la momentul cand actul a fost facut, cauzele punerii sub interdictie existau si erau indeobste cunoscute.







§.3 Consimtamantul




Formarea contractului




Momentul si locul incheierii contractelor

Art.920 – (1) Contractele se incheie in momentul si in locul in care ofertantul ia cunostinta de acceptare.


(2) Daca acceptarea nu este ceruta ori nu este necesara potrivit naturii afacerii sau obiceiurilor, contractul se considera incheiat in locul si momentul inceperii executarii contractului. Acceptantul este obligat sa comunice de indata ofertantului inceperea executarii.




Oferta de a contracta



Art.921 – Oferta trebuie sa cuprinda elementele esentiale ale contractului si sa reflecte intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii.




Acceptarea ofertei

Art.922 – Acceptarea poate fi tacita numai daca legea, obiceiul sau relatiile contractuale anterioare o permit.




Acceptarea partiala

Art.923 – Nu constituie acceptare raspunsul destinatarului atunci cand contine modificari ori completari, ajunge la cunostinta ofertantului dupa expirarea termenului de acceptare sau dupa ce oferta a devenit caduca; un asemenea raspuns poate fi insa privit, dupa imprejurari, ca o noua oferta.




Revocarea ofertei si a acceptarii

Art.924 – Oferta si acceptarea nu produc efecte daca revocarea ajunge la cunostinta celeilalte persoane anterior ori concomitent cu actul revocat.




Revocarea ofertei publice

Art.925 – Revocarea ofertei adresate publicului produce efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta sau intr-o modalitate care permite sa fie cunoscuta in masura in care a fost cunoscuta oferta insasi.




Revocarea intempestiva a ofertei



Art.926 – Ofertantul raspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei inaintea expirarii termenului stabilit pentru acceptare.




Caducitatea ofertei

Art.927 – Decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei.




Comunicarea ofertei, acceptarii si revocarii

Art.928 – Oferta, acceptarea sau revocarea, precum si orice instiintare ori declaratie este prezumata a fi cunoscuta din momentul in care ajunge la destinatar, afara numai daca acesta dovedeste ca nu a luat la cunostinta de ele din motive ce nu-i sunt imputabile.




Promisiunea publica de recompensa



Art.929 – (1) Cel care promite public o suma de bani in schimbul executarii unei prestatii este obligat sa o plateasca, potrivit promisiunii sale.


(2) Daca promisiunea este retrasa inainte de a primi executarea prestatiei, promitentul este obligat sa restituie, pana la concurenta pretului promis, cheltuielile facute cu buna-credinta daca nu demonstreaza ca prestatia ceruta nu putea fi obtinuta.







II. Despre consimtamant



Consimtamantul liber

Art.930 – (1) Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber si exprimat in cunostinta de cauza.


(2) Consimtamantul este viciat cand este dat prin eroare, smuls prin violenta ori provocat prin dol. De asemenea, consimtamantul este viciat in caz de leziune.




Eroarea

Art.931 – Eroarea de fapt nu atrage anularea decat atunci cand poarta asupra substantei obiectului sau a unei alte imprejurari considerate esentiale de catre parti, ori care, potrivit naturii contractului si conditiilor in care a fost incheiat, trebuie privite ca esentiale.




Eroarea de drept

Art.932 – Eroarea de drept atrage anularea contractului cand este singura ori principala sa cauza.




Eroarea nescuzabila



Art.933 – Eroarea care, dupa imprejurari, putea fi cunoscuta cu diligente rezonabile nu atrage anularea contractului.




Eroarea-obstacol

Art.934 – Contractul este lovit de nulitate absoluta in caz de eroare asupra obiectului contractului sau al obligatiei.




Dolul

Art.935 – (1) Eroarea provocata prin manopere dolosive viciaza consimtamantul cand este evident ca, daca nu s-ar fi aflat in eroare, partea nu ar fi incheiat contractul sau l-ar fi incheiat in conditii substantial diferite.


(2) Dolul nu se presupune; el trebuie sa rezulte neindoielnic din fapte grave.


(3) Daca dolul a fost savarsit de un tert, anularea va fi pronuntata numai daca partea al carei consimtamant nu a fost viciat a cunoscut manoperele dolosive sau putea sa le cunoasca la data incheierii contractului.




Violenta

Art.936 – (1) Violenta viciaza consimtamantul cand partea incheie contractul sub amenintarea unui rau considerabil si actual sau, cel putin, iminent, in ce priveste fie persoana, fie averea sa.


(2) Violenta poate atrage anularea contractului si atunci cand este indreptata impotriva unei alte persoane, precum sotul, sotia, ascendentii ori descendentii partii al carei consimtamant a fost viciat.


(3) Existenta violentei se apreciaza tinand seama de varsta, starea sociala, sanatatea persoanei, precum si de orice alta imprejurare care a favorizat-o.




Temerea reverentiara

Art.937 - Simpla temere izvorata din respect, fara sa fi fost violenta, nu indreptateste anularea contractului.




Violenta savarsita de un tert

Art.938 – Violenta atrage anularea contractului si atunci cand este exercitata de un tert, chiar daca partea al carei consimtamant nu a fost viciat nu o cunostea si nici nu putea sa o cunoasca.


Leziunea

Art.939 – (1) Cu exceptia cazurilor prevazute de lege, leziunea nu viciaza consimtamantul decat in privinta minorilor si a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca.


(2) Exista leziune atunci cand una din parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienta sau de cunostinte a celeilalte parti stipuleaza pentru sine ori pentru altul o prestatie de o valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea propriei prestatii.


(3) Leziunea se prezuma in cazul existentei unei disproportii considerabile intre prestatii.


(4) Leziunea poate exista si cand minorul isi asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor.




Inadmisibilitate leziunii in diferite contracte



Art.940 – Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si contracte prevazute de lege.





§.4 Despre obiectul contractului




Obiectul contractului

Art.941 – Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica convenita de parti, astfel cum reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor izvorate din acesta.




Conditiile obiectului obligatiei



Art.942 – Obligatia trebuie sa aiba un obiect posibil si determinat sau, cel putin, determinabil.


Bunurile viitoare

Art.943 – In lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor viitoare.







§.5 Despre cauza




Notiune Art.944 Cauza este scopul urmarit de cel care se obliga.




Conditii

Art.945 – (1) Obligatia fara cauza ori intemeiata pe o cauza contrara legii, ordinii publice sau bunelor moravuri nu poate produce efecte.


(2) Cauza este prezumata ilicita atunci cand contractul este incheiat pentru a se eluda aplicarea unei prevederi legale imperative.


(3) Cauza ilicita trebuie sa fie comuna, iar in lipsa, nu poate atrage nulitatea contractului decat daca cealalta parte contractanta a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia s-o cunoasca.


(4) Contractul este valabil chiar daca nu prevede expres cauza obligatiilor.


(5) Existenta unei cauze valabile se prezuma pana la proba contrara.







§.6 Despre forma contractului


I. Dispozitii comune




Modalitati ale consimtamantului

Art.946 – (1) Vointa de a contracta poate fi manifestata verbal sau in scris.


(2) Vointa poate fi manifestata si printr-o comportare care nu lasa nici o indoiala asupra intentiei de a produce efectele juridice corespunzatoare.


(3) Tacerea nu este manifestare de vointa, afara de cazurile anume prevazute de lege sau prin invoiala lor.




Forma scrisa

Art.947 – Inscrisul care constata incheierea contractului poate fi sub semnatura privata sau autentic.




Inscrisul sub semnatura privata

Art.948 – (1) Inscrisul sub semnatura privata este acela a carui forta juridica este data de semnatura partilor.


(2) Semnatura trebuie sa fie olografa.


(3) Semnatura reprodusa prin mijloace mecanice nu este valabila decat atunci cand este admisa potrivit obiceiurilor, spre exemplu in cazul titlurilor de valoare emise in numar considerabil.




Imposibilitatea semnarii inscrisului

Art.949 – (1) Cei care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din alte cauze, nu pot sau nu stiu sa citeasca, pot contracta numai in forma autentica.




(2) Atestarea imprejurarii care impiedica semnarea va tine locul semnaturii.




Inscrisul autentic

Art.950 – (1) Inscrisul autentic este acela facut cu formele cerute de lege si in limita atributiilor sale de un functionar public competent, avand dreptul sa instrumenteze in locul unde s-a facut inscrisul sau cel intocmit tot astfel de un notar public sau executor judecatoresc.


(2) Sunt asimilate inscrisurilor autentice si inscrisurile intocmite in conditiile si cazurile anume prevazute de lege.




Conversiunea inscrisului autentic

Art.951 – Inscrisul autentic care nu este valabil din cauza unui viciu de forma sau care este instrumentat de un functionar public incompatibil ori, dupa caz, necompetent, este valabil ca inscris sub semnatura privata, daca a fost semnat de parti.




Forma contractului

Art.952 – (1) Este lovit de nulitate absoluta contractul perfectat in lipsa formei pe care, in chip neindoielnic, legea o cere pentru incheierea sa valabila.


(2) Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie intocmit intr-o anumita forma, pe care legea nu o cere, contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost indeplinita.


(3) Orice modificare a contractului este supusa conditiilor de forma cerute de lege pentru incheierea sa.




Forma solemna ceruta in vederea inscrierii in cartea funciara

Art.953 – (1) In afara altor cazuri prevazute de lege, trebuie sa fie incheiate prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in cartea funciara.


(2) Ori de cate ori inscrierea dreptului este respinsa prin hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila pronuntata in temeiul unei cauze de nulitate ce reiese din cuprinsul contractului, partea prejudiciata are dreptul de a pretinde notarului public despagubiri pentru repararea tuturor prejudiciilor suferite




Dovada contractului

Art.954 – (1) Orice contract al carui obiect are o valoare mai mare de 250 EURO nu se poate dovedi decat prin inscris autentic sau sub semnatura privata.


(2) In cazul prevazut de alin 1), ca si in cazurile in care, chiar pentru contractele a caror valoare nu depaseste 250 EURO legea cere ca un contract sa fie facut in forma scrisa fara sa se prevada sanctiunea nulitatii, iar inscrisul cerut nu se intocmeste, dovada contactului nu se va putea face cu martori, afara de cazul in care prin Codul de procedura civila sau prin alte legi se dispune altfel.




Opozabilitatea datei. Data certa

Art.955 – (1) Data unui inscris sub semnatura privata nu poate fi opusa succesorilor in drepturi cu titlu particular ai oricareia dintre parti decat din ziua in care inscrisul a obtinut data certa.


(2) Data devine certa din ziua cand a fost indeplinita vreuna din formalitatile prevazute in acest scop de Codul de procedura civila sau din ziua decesului oricaruia dintre cei care au semnat inscrisul.


(3) Lipsa de data certa va putea fi invocata si de succesorul in drepturi, universal sau cu titlu universal, ori de catre creditorii chirografari, in cazul in care invoca un drept propriu.




Opozabilitatea datei fara indeplinirea vreunei formalitati



Art.956 – (1) Cel care a cunoscut imprejurarea ca inscrisul a fost intocmit la data trecuta in el de catre parti nu se va putea prevala de dispozitiile art.952.


(2) Data trecuta intr-un inscris sub semnatura privata care constata un contract al carui obiect are o valoare ce nu depaseste 250 EURO sau aceea dintr-o chitanta adeverind plata primita va fi de asemenea opozabila tertelor persoane, chiar daca nu a devenit data certa potrivit art.952 alin.(2).







II. Dispozitii particulare privind inscrierile pe suport informatic



Inscrierile pe suport informatic

Art.957 – (1) Cand datele unui contract sunt redate pe un suport informatic, documentul care reproduce aceste date face dovada a continutului contractului, daca este inteligibil si prezinta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta.


(2) Pentru a aprecia calitatea documentului, instanta trebuie sa tina seama de circumstantele in care datele au fost inscrise si documentul le-a reprodus.




Prezumtia de validitate a inscrierii

Art.958 - Inscrierea datelor unui contract pe suport informatic este prezumata a prezenta garantii suficient de serioase pentru a face deplina credinta atunci cand ea este facuta de o maniera sistematica si fara lacune si cand datele inscrise sunt protejate contra alterarilor si contrafacerilor. O astfel de prezumtie exista in favoarea tertilor din simplul fapt ca inscrierea este efectuata de catre un profesionist.




Puterea doveditoare a inscrierii

Art.959 – Documentul care reproduce datele unui contract inscrise pe un suport informatic poate fi combatut prin orice mijloc de proba.







Sectiunea a 4-a


Despre nulitatea contractelor




I. Dispozitii generale




Categorii de nulitate

Art.960 – (1) Orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este lovit de nulitate.


(2) Nulitatea poate fi absoluta sau relativa.




Nulitatea absoluta

Art.961 – (1) Este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.


(2) Nulitatea absoluta opereaza de drept; ea poate fi invocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune sau de exceptie.


(3) Cand nulitatea este evidenta, instanta este obligata sa o invoce din oficiu.


(4) Contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare decat in cazurile prevazute de lege.




Nulitatea relativa

Art.962 – (1) Contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil.


(2) Nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes particular este ocrotit prin dispozitia legala incalcata. Cocontractantul poate invoca nulitatea relativa numai daca dovedeste ca nu a cunoscut cauza de nulitate, iar mentinerea contractului i-ar cauza un prejudiciu serios.


(3) Nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de instanta judecatoreasca.


(4) Contractul lovit de nulitate relativa este susceptibil de confirmare.




Prescriptia nulitatii

Art.963 – (1) Nulitatea absoluta este imprescriptibila extinctiv, daca prin lege nu se prevede altfel.


(2) Nulitatea relativa poate fi invocata pe cale actiune numai in termenul de prescriptie stabilit de lege.


(3) Partea careia i se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea contractului chiar atunci cand dreptul la actiune in anulare s-ar fi stins prin prescriptie.




Prescriptia nulitatii pentru leziune

Art.964 – Dreptul la actiune in anulare pentru leziune se prescrie in termen de trei ani de la data incheierii contractului.







II. Cauzele de nulitate



Cauzele de nulitate absoluta

Art.965 – Contractul este lovit de nulitate absoluta cand lipseste consimtamantul uneia dintre parti, cand obiectul sau cauza sunt ilicite, contrare ordinii publice ori bunelor moravuri, precum si in alte cazuri anume stabilite de lege.




Cauzele de nulitate relativa

Art.966 – Contractul este lovit de nulitate relativa cand au fost nesocotite dispozitiile legale privitoare la capacitatea de exercitiu, cand consimtamantul uneia dintre parti a fost viciat, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege.




Frauda comisa de incapabil

Art.967 – Nulitatea relativa nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ca este capabil sa contracteze; daca insa a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate considera valabil contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune adecvata.




Prezumtia de nulitate relativa

Art.968 – In cazurile in care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in chip neindoielnic din dispozitia legii, contractul este supus nulitatii relative.




Nulitatea virtuala

Art.969 – Afara de cazurile prevazute de lege, contractul se desfiinteaza si atunci cand sanctiunea nulitatii, desi nu este expres prevazuta, trebuie aplicata pentru a fi satisfacut scopul dispozitiei legale incalcate.







III. Efectele nulitatii



Desfiintarea retroactiva a contractului

Art.970 – (1) Contractul lovit de nulitate este considerat a nu fi existat niciodata.


(2) Fiecare dintre parti este, in acest caz, tinuta sa restituie cocontractantului prestatiile pe care le-a primit de la acesta.




Principiul nulitatii partiale

Art.971 – Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri si care, potrivit legii, nu sunt reputate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca, avand in vedere natura lor esentiala, contractul nu s-ar fi incheiat in lipsa acestora.




Nulitatea contractului plurilateral

Art.972 – In cazul contractelor cu mai multe parti in care prestatia fiecarei parti este facuta in considerarea unui scop comun, nulitatea contractului in privinta unei dintre parti nu atrage desfiintarea in intregime a contractului, afara de cazul in care participarea acesteia este esentiala pentru existenta contractului.




Reducerea prestatiilor

Art.973 – In caz de violenta ori de eroare provocata prin dol, cel al carui consimtamant este viciat are alegerea de a pretinde anularea si daune interese sau reducerea prestatiei sale cu valoarea echivalenta a daunelor interese la care este indreptatit.





Mentinerea contractului

Art.974 – Instanta poate dispune mentinerea contractului a carui nulitate se cere pentru leziune atunci cand paratul ofera reducerea creantei sale sau ofera, dupa caz, o prestatie suplimentara echitabila.




Conversiunea contractului nul

Art.975 – (1) In cazul in care contractul cuprinde o cauza de nulitate, instanta poate aplica in raporturile dintre parti efectele pe care legea le recunoaste unui alt contract, insa numai daca in cauza sunt indeplinite toate conditiile de fond si de forma cerute pentru acest din urma contract.


(2) Cu toate acestea, dispozitiile alin 1) nu se aplica daca intentia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulata in contractul lovit de nulitate sau reiese, in chip neindoielnic, din scopurile urmarite de parti la data incheierii contractului.







IV. Validarea contractului lovit de nulitate



Cauze de validare Art.976 – (1) Contractul care cuprinde o cauza de nulitate este validat atunci cand nulitatea este acoperita.


(2) Nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege.




Confirmarea contractului

Art.977 – (1) Confirmarea unui contract anulabil rezulta din vointa, expresa sau tacita, de a renunta la dreptul de a invoca nulitatea.


(2) Vointa de a renunta trebuie sa fie certa.




Conditiile confirmarii

Art.978 – (1) Un contract anulabil poate fi confirmat daca in momentul confirmarii conditiile sale de validitate sunt intrunite.


(2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscand cauza de nulitate si, in caz de violenta, numai dupa incetarea acesteia.


(3) Persoana chemata de lege sa incuviinteze actele minorului poate, in numele si in interesul acestuia, sa ceara anularea contractului facut fara incuviintarea sa ori a instantei tutelare, ori sa confirme contractul atunci cand incuviintarea sa era suficienta pentru incheierea acestuia.


(4) Dispozitiile alin 3) se aplica si instantei tutelare in cazul in care incuviintarea acesteia a fost omisa.


(5) Contractele anulabile pentru leziune nu pot fi confirmate.




Efectele confirmarii

Art.979 – (1) Confirmarea isi produce efectele din momentul incheierii contractului si atrage renuntarea la mijloacele si exceptiile ce puteau fi opuse, sub rezerva insa a drepturilor dobandite si conservate de tertii de buna credinta.


(2) Cand fiecare dintre parti poate invoca nulitatea contractului, sau mai multe parti o pot invoca impotriva alteia, confirmarea facuta de una dintre acestea nu impiedica invocarea nulitatii de catre celelalte parti.







Sectiunea a 5-a


Despre interpretarea contractelor




Interpretarea dupa vointa interna a partilor



Art.980 – Contractele se interpreteaza dupa intentia comuna a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor.




Interpretarea sistematica

Art.981 – Clauzele se interpreteaza unele prin altele, dand fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul contractului.




Interpretarea clauzelor indoielnice

Art.982 – (1) Clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului.


(2) Clauzele indoielnice se interpreteaza tinand cont de natura contractului, de imprejurarile in care a fost incheiat, de interpretarea data anterior de parti, precum si de practica generala de la locul incheierii contractului.


(3) Clauzele se interpreteaza mai degraba in sensul in care pot produce efecte, decat in acela ce n-ar putea produce nici unul.


(4) Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia se pare ca partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi termenii folositi.


(5) Clauzele destinate sa inlature orice indoiala asupra aplicarii contractului la un caz particular nu-i restrang aplicarea in alte cazuri, atunci cand este formulat in termeni generali.




Interpretarea conditiilor generale

Art.983 – Clauzele inscrise in conditiile generale ale contractului ori in formularele tipizate se interpreteaza impotriva celui care le propune.




Interpretarea in favoarea debitorului

Art.984 – Daca, dupa aplicarea regulilor de interpretare, contractul ramane neclar, acesta se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga. In toate cazurile el se va interpreta in favoarea consumatorului sau a persoanei care adera la contract.







Sectiunea a 6-a


Despre efectele contractelor




§.1 Despre efectele contractelor intre parti




Forta obligatorie a contractelor

Art.985 – Contractele valabil incheiate au putere de lege intre parti. Ele se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor sau din cauze autorizate de lege.




Intinderea obligatiilor

Art.986 1) Contractul valabil incheiat obliga nu numai la ceea ce este expres stipulat dar si la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.


(2) Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt expres stipulate.




Constituirea sau transferul drepturilor reale

Art.987 – (1) Drepturile reale se transmit prin acordul de vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fost predate, cand poarta asupra unor bunuri determinate si in momentul individualizarii bunurilor, daca poarta asupra bunurilor determinate generic.



(2) Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.






Transmiterea succesiva a bunului

Art.988 – (1) Daca cineva s-a obligat succesiv catre mai multe persoane sa dea un bun mobil, cea care a dobandit cu buna-credinta posesiunea reala a bunului ramane titulara dreptului, chiar daca titlul sau are data ulterioara.


(2) Este de buna-credinta dobanditorul care, la data intrarii in posesie, nu a cunoscut si nici nu putea, in mod rezonabil, sa cunoasca obligatia asumata anterior de instrainator.


(3) Daca bunul nu a fost inca predat, cel al carui titlu are data certa anterioara devine titularul dreptului.




Denuntarea unilaterala

Art.989 – (1) Dreptul unei parti de a denunta unilateral contractul poate fi exercitat numai pana la inceperea executarii acestuia.


(2) In contractele cu executare succesiva sau continua, facultatea de denuntare unilaterala exercitata dupa inceperea executarii contractului nu va afecta prestatiile executate.




Promisiunea de a contracta

Art.990 – (1) Promisiunea de a contracta este valabila daca cuprinde clauzele esentiale ale contractului promis precum si data la care acesta urmeaza sa se incheie.


(2) Sunt socotite esentiale clauzele in lipsa carora partile nu ar putea executa contractul promis.


(3) Daca prin lege nu se prevede altfel, neexecutarea promisiunii de a contracta nu da dreptul decat la daune-interese.


(4) Contractul prin care partile se obliga sa negocieze ori sa ofere preferinta la incheierea unui contract viitor nu constituie promisiune de a contracta.




Clauzele externe

Art.991 – (1) Clauzele externe la care partile fac trimitere intr-un contract obliga partile.


(2) Cu toate acestea, intr-un contract cu consumatorii sau de adeziune o astfel de clauza este nula daca, in momentul incheierii contractului, nu a fost in mod expres adusa la cunostinta consumatorului sau a partii care adera la contract.


(3) Clauzele externe care prevad in folosul celui ce le propune limitari ale raspunderii, dreptul de denuntare unilaterala, de suspendare a executarii sau daca prevad in detrimentul celeilalte parti decaderi din drepturi ori termene, limitari ale dreptului de a opune exceptii, restrangeri ale libertatii de a contracta cu tertii, tacita reinnoire a contractului, clauzele compromisorii sau prin care se deroga de la normele privind competenta instantelor judecatoresti si altele asemenea nu vor produce efecte decat daca sunt aprobate in scris.




Clauzele ilizibile

Art.992 – Clauza pe care o persoana rezonabila nu o poate citi sau intelege si care aduce un prejudiciu consumatorului sau partii care adera la un contract, este considerata nescrisa daca cealalta parte nu dovedeste ca, inaintea incheierii contractului, a explicat atat natura cat si efectele clauzei.




Clauzele abuzive

Art.993 – (1) Clauza abuziva intr-un contract cu consumatorii sau de adeziune este reputata nescrisa.


(2) O clauza este abuziva cand dezavantajeaza consumatorul sau persoana care adera la contract intr-o maniera excesiva sau nerezonabila, cu incalcarea exigentelor bunei-credinte, cum ar fi clauza care se indeparteaza substantial de obligatiile esentiale ce rezulta din regulile care guverneaza in mod obisnuit contractul respectiv, denaturandu-l.




Clauzele reputate nescrise

Art.994 – (1) Sunt reputate nescrise clauzele care deroga de la dispozitiile legale imperative sau contrare ordinii publice si sunt considerate astfel de lege.


(2) Clauzele reputate nescrise se inlocuiesc de drept cu dispozitiile legale corespunzatoare aplicabile contractului respectiv.







§.2 Efectele contractului fata de terti




I. Dispozitii generale




Relativitatea efectelor contractului



Art.995 – Contractul produce efecte numai intre parti, daca prin lege nu se prevede altfel.




Transmiterea drepturilor si obligatiilor catre succesori

Art.996 – (1) La moartea partii, drepturile si obligatiile sale contractuale se transmit succesorilor sai universali sau cu titlu universal, daca din lege, din stipulatia partilor ori din natura contractului nu rezulta contrariul.


(2) Drepturile contractuale accesorii unui bun sau care sunt strans legate de acesta, se transmit, odata cu bunul, succesorilor cu titlu particular.







II. Promisiunea faptei altuia



Promisiunea faptei altuia

Art.997 – (1) Nimeni nu poate promite fapta altuia decat in cazurile permise de lege.


(2) Cel care se angajeaza personal sa determine un tert sa incheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare prejudiciul cauzat daca tertul refuza sa se oblige.


(3) Intentia de a se angaja personal nu se prezuma; ea trebuie sa reiasa neindoielnic din contract sau din imprejurarile in care acesta a fost incheiat.







III. Stipulatia pentru altul



Stipulatia pentru altul

Art.998 – (1) Oricine poate stipula in numele sau, dar in folosul unui tert.


(2) Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului executarea prestatiei.




Conditii privind tertul beneficiar

Art.999 – Sub sanctiunea nulitatii, la data incheierii stipulatiei beneficiarul trebuie sa fie determinat sau, cel putin, determinabil si sa existe in momentul in care promitentul trebuie sa isi execute obligatia.




Acceptarea stipulatiei

Art.1000 – Stipulatia poate fi revocata cat timp acceptarea din partea beneficiarului nu a ajuns la cunostinta stipulantului sau promitentului. Stipulatia poate fi acceptata si dupa decesul stipulantului sau promitentului.




Refuzul stipulatiei

Art.1001 – Dreptul tertului beneficiar este socotit a nu fi existat niciodata daca acesta refuza stipulatia.




Revocarea stipulatiei

Art.1002 – (1) Stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipulatia; nici creditorii si nici mostenitorii sai nu o pot face. Stipulantul nu poate insa revoca stipulatia fara acordul promitentului cand acesta este interesat de executarea acesteia.


(2) Revocarea stipulatiei isi produce efectele indata ce a fost adusa la cunostinta promitentului. Daca nu a fost desemnat un nou beneficiar, revocarea profita stipulantului sau mostenitorilor acestuia, fara a agrava insa sarcina promitentului.




Mijloacele de aparare ale promitentului

Art.1003 – Promitentul poate opune beneficiarului toate apararile pe care le-ar avea la dispozitie contra stipulantului.







IV. Simulatia



Simulatia Art.1004 – (1) Contractul secret, ce exprima vointa reala a partilor, isi produce efectele intre acestea, succesorii lor universali sau cu titlu universal, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul.


(2) Tertii de buna-credinta se pot insa prevala de contractul aparent ori pot cere constatarea simulatiei incheiate in prejudiciul lor.


(3) In cazul unui conflict de interese intre terti, vor fi preferati cei care, la data cand s-au nascut drepturile lor, s-au intemeiat cu buna-credinta pe contractul aparent.







Sectiunea a 7-a


Despre executarea contractului




§.1 Despre executarea obligatiilor contractuale




Diligenta ceruta in executarea obligatiilor contractuale



Art.1005 – (1) Debitorul este tinut sa-si execute obligatiile cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale, afara de cazul in care prin lege sau prin contract s-ar dispune altfel.


(2) Obligatiile inerente exercitarii unei activitati profesionale trebuie indeplinite cu diligenta unui bun profesionist, tinand cont de natura acelei activitati.




Intinderea obligatiei de a da

Art.1006 – Obligatia de a da un bun individual determinat cuprinde si pe aceea de a-l conserva pana la predare.












§2 Despre neexecutarea obligatiilor contractuale




Dispozitii generale




Drepturile creditorului



Art.1007 – (1) Creditorul are dreptul la indeplinirea exacta si la timp a obligatiei.


(2) In caz de neexecutare, creditorul are dreptul, la alegere, sa ceara executarea silita, rezolutiunea contractului ori sa suspende executarea propriei obligatii.




Prejudiciul

Art.1008 – In toate cazurile, debitorul este tinut sa repare prejudiciile cauzate din culpa sa.




Culpa

Art.1009 – Culpa debitorului se prezuma din simplul fapt al neexecutarii.




Interzicerea dreptului de optiune



Art.1010 – In caz de neexecutare a unei obligatii contractuale, partea prejudiciata nu poate invoca reguli prevazute de lege pentru neexecutarea obligatiilor extracontractuale decat in cazurile si conditiile mentionate in sectiunea de fata.







II. Executarea silita in natura



Obligatia de a face Art.1011 – (1) Orice obligatie de a face sau de a nu face, daca nu se executa de bunavoie, se preface in daune-interese, cuvenite potrivit legii.


(2) In nici un caz, debitorul nu poate fi constrans la executarea in natura a obligatiei, cu exceptia obligatiei de a preda un bun mobil sau imobil care poate fi adusa la indeplinire pe cale silita in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura civila.




Executarea silita a obligatiilor de a face si de a nu face

Art.1012 – (1) In cazul neexecutarii obligatiei de a face, creditorul poate cere incuviintarea pentru a o aduce la indeplinire, pe cheltuiala debitorului in limita stabilita prin hotarare judecatoreasca, data cu citarea partilor.


(2) Dispozitiile alin 1) sunt aplicabile in mod corespunzator in cazul in care creditorul obligatiei de a nu face urmareste sa se inlature ceea ce debitorul a facut prin incalcarea acestei obligatii.


(3) In toate cazurile, creditorul are dreptul la daune-interese in privinta prejudiciilor ce ar ramane neacoperite.







III. Daunele-interese



Obligatia de a despagubi

Art.1013 – Debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor pentru prejudiciile cauzate prin neexecutarea obligatiei, inclusiv in cazul executarii partiale, necorespunzatoare ori al executarii cu intarziere a obligatiei.




Intinderea despagubirilor

Art.1014 – (1) Debitorul este obligat sa acopere atat pierderea efectiv suferita de creditor, cat si beneficiul pe care acesta nu l-a putut realiza.


(2) Debitorul raspunde doar de prejudiciile care sunt consecinta directa si necesara a neindeplinirii obligatiei.


(3) Debitorul nu raspunde de prejudiciul care nu putea fi prevazut la data nasterii obligatiei decat in cazul in care neexecutarea se datoreaza dolului ori culpei sale grave.




Concursul faptei creditorului

Art.1015 – (1) Daca, prin fapta sa culpabila, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, despagubirile datorate de debitor se vor diminua in mod corespunzator.


(2) Debitorul nu datoreaza despagubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu diligente minime.




Daune moratorii in cazul obligatiilor banesti

Art.1016 – (1) In cazul obligatiilor care au ca obiect o suma de bani, dobanda legala este datorata, cu titlu de daune-interese moratorii, din ziua punerii in intarziere, fara a se cere creditorului sa dovedeasca vreun prejudiciu.


(2) Dobanda legala nu este aplicabila daca s-a stipulat o clauza penala pentru executarea cu intarziere a obligatiei.


(3) In toate cazurile, daunele-interese moratorii se aplica numai asupra capitalului. Cu toate acestea, ele se vor calcula, la cererea creditorului, si asupra dobanzii convenite de parti in masura in care aceasta este datorata pe o perioada mai mare de un an, socotita insa nu mai devreme de data introducerii cererii de chemare in judecata sau de data certa a conventiei speciale incheiate de parti dupa nasterea obligatiei. Termenul de un an nu este cerut atunci cand obligatia se naste in sarcina unui comerciant sau in vederea desfasurarii unei activitati cu scop patrimonial, ori cand suma este datorata cu titlu de chirii, arenzi, venituri ale unei rente sau catre o terta persoana care a dat creditorului, in locul debitorului, fructe si venituri.




Daune moratorii in cazul obligatiilor intuitu personae

Art.1017 – In cazul in care obligatia, prin natura ei sau conventia partilor, nu poate fi indeplinita decat prin faptul personal al debitorului, executarea cu intarziere a obligatiei da intotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobanda legala calculata, pe fiecare zi de intarziere, asupra echivalentului in bani al prestatiei, afara numai daca s-a stipulat o clauza penala ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea obligatiei.




Data de la care curg daunele moratorii



Art.1018 – Daunele interese pentru intarzierea in executarea obligatiei sunt datorate din momentul punerii debitorului in intarziere.




Punerea in intarziere a debitorului

Art.1019 – (1) Debitorul este pus in intarziere prin notificare, prin cerere de chemare in judecata sau prin orice alt act cu efect similar.


(2) Debitorul este de drept in intarziere:


a) cand partile au stipulat un termen cert pentru executarea obligatiilor;


b) cand obligatia nu putea fi indeplinita decat intr-un anumit termen, ce debitorul a lasat sa treaca;


c) cand debitorul a incalcat obligatia de a nu face;


d) cand debitorul a confirmat in scris refuzul de a executa obligatia;


e) in alte cazuri prevazute de lege.


(3) Daca obligatia devine scadenta dupa moartea debitorului, succesorii acestuia nu sunt in intarziere decat dupa trecerea a 8 zile de la notificarea facuta de creditor.




Oferta de executare

Art.1020 – Debitorul nu este in intarziere daca a oferit prestatia datorate, insa creditorul a refuzat, fara temei, sa o primeasca.




Dovada prejudiciului

Art.1021 – Dovada neexecutarii obligatiei nu il scuteste pe creditor de proba prejudiciului decat daca prin lege sau conventia partilor se prevede altfel.




Conventiile exoneratoare de raspundere

Art.1022 – (1) Orice conventie care exclude sau limiteaza raspunderea debitorului pentru dol sau culpa grava este nula.


(2) Este, de asemenea, nula conventia care exonereaza sau limiteaza raspunderea atunci cand faptele debitorului sau tertilor pe care ii foloseste in executarea obligatiilor sunt contrare ordinii publice.




Raspunderea pentru terti

Art.1023 – (1) Daca partile nu au stipulat altfel, debitorul care se foloseste de terti in executarea obligatiilor sale, raspunde pentru faptele dolosive ori culpabile ale acestora.


(2) O conventie prealabila il poate exonera pe debitor, in tot sau in parte, de raspunderea pentru faptele tertilor.




Clauza penala



Art.1024 – (1) Cand o persoana se obliga la o anumita prestatie ca o compensatie a prejudiciilor cauzate prin neexecutare totala sau partiala ori prin executarea cu intarziere a obligatiilor sale, cealalta parte poate cere, in caz de neexecutare, fie executarea obligatiei principale, fie executarea penalitatii.


(2) Creditorul are dreptul la executarea penalitatii fara a fi tinut sa dovedeasca vreun prejudiciu. El nu poate insa pretinde, cu titlu de echivalent, mai mult decat cuantumul penalitatii stipulate, chiar daca ar dovedi existenta unui prejudiciu pe care penalitatea nu l-ar putea acoperi.


(3) Dispozitiile privitoare la clauza penala sunt aplicabile conventiilor prin care platile partiale efectuate de debitor raman creditorului in caz de rezolutiune din culpa debitorului. Dispozitiile privitoare la arvuna sunt exceptate.




Cumulul clauzei penale cu executarea in natura

Art.1025 – Daca penalitatea a fost prevazuta pentru neexecutarea la timp sau in locul stabilit a obligatiilor, creditorul poate cere atat executarea contractului, cat si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta executarea obligatiei fara rezerve.




Nulitatea clauzei penale si reducerea penalitatii

Art.1026 – (1) Penalitatea nu poate fi ceruta atunci cand are ca scop sanctionarea unei obligatii ilicite ori imorale, si nici, in lipsa de prevedere contrara, in cazul in care executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.


(2) Instanta poate reduce clauza penala numai atunci cand este vadit disproportionata fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la data incheierii contractului. Prin efectul reducerii, cuantumul clauzei penale nu poate, in nici un caz, sa ajunga la nivelul prejudiciului suferit de creditor.




Arvuna

Art.1027 – (1) In lipsa de stipulatie contrara, arvuna data la incheierea unui contract se prezuma a fi destinata sa repare prejudiciul ce ar rezulta din neindeplinirea conventiei de catre una din parti.


(2) Arvuna se scade din prestatia partii care a dat-o, iar daca aceasta nu este cu putinta, ea i se inapoiaza.




Restituirea arvunei

Art.1028 – Arvuna se restituie cand contractul inceteaza din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti.




Efectele neexecutarii contractului

Art.1029 – (1) Daca partea care a dat arvuna este raspunzatoare de neexecutarea contractului, cealalta parte poate fie sa pastreze arvuna, fie sa ceara executarea contractului.


(2) Atunci cand neexecutarea contractului este imputabila partii care a primit arvuna, cealalta partea poate cere fie dublul arvunei date, fie executarea contractului.















IV. Despre exceptia de neexecutare si rezolutiune



Exceptia de neexecutare







Art.1030 – In lipsa de stipulatie contrara, in contractele sinalagmatice obligatiile reciproce trebuie executate concomitent, fiecare contractant putand refuza executarea obligatiilor sale pana cand cealalta parte isi indeplineste in mod substantial propriile obligatii.




Rezolutiunea

Art.1031 – (1) In lipsa unei stipulatii contrare, contractul sinalagmatic nu inceteaza de drept daca o parte nu-si executa obligatiile; cealalta parte poate insa cere fie executarea silita, daca e posibila, fie reducerea propriilor obligatii, fie rezolutiunea contractului cand executarea obligatiilor nu mai prezinta interes pentru creditor, precum si daune interese, daca se cuvin.


(2) Instanta judecatoreasca, primind cererea de rezolutiune, poate acorda paratului, dupa imprejurari, un termen; poate, de asemenea, sa respinga cererea de rezolutiune daca neexecutarea nu este suficient de importanta.







§3. Despre actiunea oblica si actiunea revocatorie




I. Despre actiunea oblica




Actiunea oblica Art.1032 – (1) Creditorul a carui creanta este certa si exigibila poate, in numele debitorului sau, sa exercite drepturile si actiunile acestuia atunci cand debitorul, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite.


(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului.


(3) Cel impotriva caruia se exercita actiunea oblica poate opune creditorului toate mijloacele de aparare care ar putea fi opuse debitorului insusi.




Efectele admiterii actiunii oblice

Art.1033 – Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita tuturor creditorilor, fara a se crea vreo preferinta in favoarea creditorului reclamant.







II. Despre actiunea revocatorie



Actiunea revocatorie

Art.1034 – (1) In cazul in care dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa se declare inopozabile in privinta sa actele juridice facute de debitor in frauda drepturilor sale, cum ar fi cele prin care isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate.


(2) Un contract cu titlu oneros sau o plata facute in executarea unui astfel de contract pot fi declarate inopozabile atunci cand cealalta parte cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau mareste o stare de insolvabilitate.




Conditii privitoare la creanta creditorului



Art.1035 – Creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.




Decaderea creditorului

Art.1036 – Daca prin lege nu se prevede altfel, actiunea trebuie introdusa, sub sanctiunea decaderii, intr-un an socotit de la data la care creditorul a cunoscut prejudiciul ce rezulta din actul atacat.




Efectele admiterii actiunii revocatorii

Art.1037 – (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza. Acestia vor avea dreptul de a fi platiti din pretul bunului urmarit, cu respectarea cauzelor de preferinta existente intre dansii.


(2) Tertul dobanditor poate pastra bunul platind creditorului caruia profita admiterea actiunii o suma de bani egala cu prejudiciul suferit de acesta din urma prin incheierea actului. In caz contrar, hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii revocatorii indisponibilizeaza bunul pana la incetarea executarii silite a creantei pe care s-a intemeiat actiunea, dispozitiile privitoare la efectele clauzei de inalienabilitate aplicandu-se in mod corespunzator.







§4. Despre imposibilitatea fortuita de executare




Imposibilitatea executarii contractelor unilaterale



Art.1038 – Contractele unilaterale inceteaza daca prestatia nu mai poate fi indeplinita din cauze neimputabile debitorului.


Imposibilitatea executarii contractelor sinalagmatice



Art.1039 – (1) Partea care, din motive ce nu-i sunt imputabile, nu-si mai poate executa obligatia pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a primit-o este obligata sa o restituie.


(2) Daca imposibilitatea executarii obligatiei este numai partiala, contraprestatia se reduce proportional, afara numai daca, potrivit naturii contractului sau cauzei obligatiilor, executarea partiala este fara interes pentru creditor care, in acest caz, poate cere rezolutiunea contractului.




Riscul in contractele translative de proprietate

Art.1040 – (1) De indata ce proprietatea este transferata, debitorul predarii nu pierde dreptul la contraprestatie daca lucrul piere din cauze care nu ii sunt imputabile.


(2) Debitorul pus in intarziere preia riscul pierii fortuite a bunului. El nu se poate libera decat dovedind ca bunul ar fi pierit chiar daca obligatia s-ar fi executat la timp.


(3) Daca insa bunul a fost sustras in mod nelegal, pieirea acestuia nu libereaza pe cel care l-a sustras de obligatia de a restitui contravaloarea.







Sectiunea a 8-a


Despre reprezentare




Reprezentarea Art.1041 – Dreptul de a reprezenta poate rezulta din lege ori din conventie.




Efectele reprezentarii

Art.1042 – Actele incheiate, in limitele imputernicirii, de reprezentant in numele reprezentatului produc efecte fata de acesta din urma.




Capacitatea partilor

Art.1043 – In cazul reprezentarii conventionale, atat reprezentatul, cat si reprezentantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia actul pentru care reprezentarea a fost data.




Viciile de consimtamant

Art.1044 – (1) Reprezentatul poate cere anularea actului cand consimtamantul reprezentantului este viciat.


(2) Daca insa cineva n-a fost imputernicit decat sa exprime vointa unei alte persoane, contractul astfel incheiat este anulabil cand consimtamantul celui care a dat imputernicirea este viciat.




Buna-credinta

Art.1045 – (1) Buna-credinta, ca si necunoasterea anumitor circumstante se apreciaza in persoana reprezentantului. In cazul elementelor pe care reprezentatul le-a indicat in mod expres, toate aceste imprejurari se apreciaza in persoana reprezentatului.


(2) Reprezentatul de rea-credinta nu poate invoca ignoranta sau buna-credinta a reprezentantului.




Forma imputernicirii

Art.1046 – Imputernicirea data pentru incheierea unui contract pentru care legea cere forma autentica trebuie sa aiba aceeasi forma.




Justificarea puterii de a reprezenta

Art.1047 – Cocontractantul poate intotdeauna sa ceara reprezentantului justificarea puterilor incredintate si, daca reprezentarea este cuprinsa intr-un inscris, sa i se inmaneze o copie semnata pentru conformitate.




Conflictul de interese

Art.1048 – Contractul incheiat de un reprezentant aflat in conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului atunci cand conflictul era cunoscut sau putea fi cunoscut de contractant.




Contractul cu sine insusi

Art.1049 – Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, chiar ca reprezentant al celeilalte parti, este anulabil la cererea reprezentatului, daca reprezentantul nu a fost imputernicit in mod expres sau daca imprejurarile in care contractul a fost incheiat nu exclud posibilitatea unui conflict de interese.




Modificarea sau revocarea imputernicirii

Art.1050 – (1) Modificarea sau revocarea imputernicirii este opozabila tertilor daca le-a fost comunicata sau facuta cunoscuta in momentul incheierii contractului.


(2) Toate celelalte cauze de incetare a puterii de a reprezenta nu sunt opozabile tertilor care le-au ignorat, fara culpa, la momentul incheierii contractului.




Obligatiile reprezentantului la incetarea imputernicirii



Art.1051 – La incetarea puterilor incredintate, reprezentantul este obligat sa restituie reprezentatului documentul prin care aceste puteri i-au fost conferite.


Depasirea limitelor reprezentarii

Art.1052 – Cel care a incheiat un contract ca reprezentant, fara a avea acest drept ori depasind limitele imputernicirii, raspunde pentru toate prejudiciile suferite de tertul contractant prin incheierea cu buna-credinta a contractului.




Ratificarea

Art.1053 – (1) Persoana interesata poate sa ratifice contractul supunandu-se formelor cerute pentru incheierea acestuia.


(2) Tertul contractant poate cere persoanei interesate sa hotarasca asupra ratificarii intr-un anumit termen. Ea este prezumata a fi refuzat ratificarea daca nu a raspuns in termenul stabilit.




Efectele ratificarii

Art.10545 – Ratificarea are efect retroactiv, fara a afecta insa drepturile dobandite, in acest timp, de terti.




Transmiterea facultatii de a ratifica



Art.1055 – Facultatea de a ratifica se transmite succesorilor.




Desfiintarea contractului inaintea ratificarii



Art.1056 – Tertul contractant si cel care a incheiat contractul ca reprezentant pot conveni desfiintarea contractului cat timp acesta nu a fost ratificat.







Sectiunea a 9-a


Despre cesiunea contractului




Cesiunea contractului

Art.1057 – Oricare dintre parti poate, cu acordul celeilalte parti, sa substituie un tert in raporturile juridice rezultand dintr-un contract, daca acestea nu au fost inca executate.




Momentul cesiunii

Art.1058 – (1) Cand o parte a consimtit in prealabil ca cealalta parte sa aiba facultatea de a-si substitui un tert in raporturile juridice contractuale, substituirea isi produce efectele din momentul notificarii ori acceptarii acesteia de catre cealalta parte.


(2) Daca toate elementele contractului rezulta dintr-un document in care este mentionata clauza “la ordin” sau o alta mentiune echivalenta, girarea documentului produce efectul substituirii girantului in drepturile si obligatiile giratarului.




Liberarea cedentului

Art.1059 – (1) Cedentul este liberat de obligatiile sale fata de contractantul cedat din momentul in care substituirea isi produce efectele fata de acesta din urma.


(2) In cazul in care, contractantul cedat a declarat ca nu il libereaza pe cedent, se poate indrepta impotriva acestuia atunci cand cesionarul nu isi executa obligatiile. In acest caz, contractantul cedat trebuie sa notifice cedentului neexecutarea obligatiilor de catre cesionar in cincisprezece zile de la data neexecutarii.




Exceptiile contractantului cedat

Art.1060 – Contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile ce rezulta din contract, mai putin cele intemeiate pe raporturile sale cu cedentul, cu exceptia cazului in care si-a rezervat acest drept atunci cand a consimtit la substituire.




Garantia cedentului

Art.1061 – (1) Cedentul garanteaza fata de cesionar validitatea contractului.


(2) Atunci cand cedentul garanteaza executarea contractului, acesta va fi tinut ca un fideiusor pentru obligatiile contractantului cedat.







Sectiunea a 10-a


Despre incetarea contractelor




Cauzele de incetare a contractelor



Art.1062 – Contractul inceteaza, in conditiile legii, prin executare, consimtamantul partilor, denuntare unilaterala, ajungere la termen, indeplinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiei, rezolutiune, anulare ori imposibilitate fortuita de executare.





Efectele incetarii contractelor



Art.1063 – La incetarea contractului partile sunt liberate de obligatiile asumate; ele pot fi insa tinute, dupa caz, la restituirea prestatiilor primite ori la repararea prejudiciilor cauzate.




Restituirea prestatiilor

Art.1064 – Restituirea prestatiilor primite se face potrivit Capitolului III al prezentului titlu.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact